6,732 matches
-
perseverența este cea care îl caracterizează pe cavaler, femeia testează vasalul îndrăgostit doar pentru a-i proba și mai bine calitățile. Scenariul este completat cu primirea în dar a unui inel pe care ea îl dăruiește ca semn al îngăduirii admirației primite cu înfocare. Iubita este cea care dă sens vieții neexperimentate a cavalerului, devine o adevărată călăuză și protectoare, cum de altfel ne și așteptăm de la o donna angelicata: „În anii tinereții mele/ Ea m-a cârmit în toate cele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este o donna angelicata, cu trăsături aristocratice și comportament pe măsură, este imaginea femeii idealizate („O vulturiță, cea mai minunată/ Din câte-a zămislit închipuirea,/ Cea mai blajină și mai dezmierdată,/ De haruri plină.” 673), ridicată pe un piedestal al admirației și devoțiunii totale, dar care rămâne doar un model, un personaj plat, din păcate, nereușind să se individualizeze, să spargă un tipar și să dobândească o personalitate distinctă. Legenda femeilor cinstite (The Legend of Good Women, c. 1386) se dorește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
in The Miller's Tale and The Merchant's Tale, în „Philological Quarterly”, spring 2001, vol. 80, nr. 2, p.133. (trad. n.) 901 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 248. 242 gusturile rafinate ale femeii, care nutrea însă o admirație pentru banii deținuți de acesta. Prin trădare și ipocrizie personajul feminin se înscrie în tipologia donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dezgustul celor care înainte le admirau sincer. Gulfardo, protagonist în prima povestire a zilei a opta, la cererea femeii iubite de a-și oferi plăcerile pentru două sute de florini de aur, trăiește o veritabilă transformare, o redirecționare a sentimentelor dinspre admirație spre dușmănie: „când văzu ce lacomă-i femeia pe care el o socotea o doamnă vrednică de cinste, scârbit de atâta josnicie își preschimbă în ură iubirea lui înflăcărată.”944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care îl nedreptățise sau urmașii lui să fie repuși în drepturi. De minciună și de trădare o putem învinui și pe eroina poemului Il Filostrato (aproximativ 1335), una din operele de tinerețe ale lui Giovanni Boccaccio, care ilustrează, prin titlu, admirația autorului pentru literatura antică greacă (numele desemnându-l pe cel care suferă din dragoste). Cu toate acestea sursa de inspirație nu trebuie căutată în rândul scriitorilor antici, Homer 947 sau Virgiliu, pentru că ei nu o menționează. Istorisirea este creația unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Iar după gândul meu, în Troia toată/ Mai gingașă nu se afla ființă:/ Frumusețe de pe alt tărâm, ciudată,/ Încât părea a fi din veci sculptată/ Întru desăvârșire îngerească,/ și pogorâtă să ne umilească.”967 Produce asupra celor din jur o admirație certă: „Frumoasă ce-i cum nimeni nu mai 964 Ibidem, p. 24. (trad. n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o comunicare reală. Reprezintă cunoștințe plăcute, agreabile, dar nu apropiate, de aceea putem sublinia solitudinea tinerei femei, așa cum reușește să o evidențieze Chaucer.992 „Deși ceilalți apreciază frumusețea Cresidei, este o apreciere de la distanță. Apariția ei angelică și încântătoare atrage admirația publică, dar nu și intimitatea. Pentru Chaucer, Cresida rămâne surdă („saudă ea nu poate”993) de-a lungul celei mai mari părți a operei.”994 Ceea ce autorul reliefează în prima carte a poemului, însingurarea femeii, pare a fi susținut și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sub formă de fantomă pe domeniul său. Vânător reputat, Al. Cazaban aduce și el în povestiri personaje canine. Unul dintre ele cade victimă comportamentului absurd al omului. Un june face curte unei tinere doamne și o vizitează adesea sub pretextul admirației față de cățelușa ei albă, Rozica, pe care o îmbie cu bomboane. Cățelușa îl îndrăgește, ca și stăpâna, mai mult pe curtezan decât pe stăpânul și soțul legitim. Acesta, gelos, neputându-se răzbuna pe nevastă, alege soluția odioasă a otrăvirii Rozicăi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
la G.Călinescu și la Ioanide. De la amândoi avem ce învăța. Spre sfârșitul anilor ’30, Ioanide este un om care a studiat în străinătate, l-a cunoscut personal pe Le Corbusier, e o personalitate cunoscută la București și care suscită admirația unor reviste străine. Cum e profesor la Școala de Arhitectură, e de presupus că măcar unii dintre studenții săi ar fi fost apți să-i ducă arta mai departe. Dar, așa cum știm, timpul n-a mai avut răbdare. Ioanide și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
plan privat să fie un eșec În plan public. Cum procedăm atunci? Căruia dintre cadre Îi oferim prioritate? 4 Pentru a ilustra acestă problemă, mă voi Întoarce la un personaj care ne-a mai Însoțit În această carte: Napoleon Bonaparte. Admirația contemporanilor atingea apoteoza. Monsieur de Norvins, care a ocupat mai multe posturi În administrație, a scris o biografie a Împăratului, ce s-a bucurat de mare succes. Potrivit lui, Napoleon a suferit tragedia lipsei de măsură. A trebuit să Îndure prea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de convingeri și sentimente greșite, a generat, În cele din urmă, mai multe probleme decât a reușit să rezolve. Societățile se pot ticăloși atunci când se complac În hedonism; În acest caz, le lipsesc trei sentimente de bază: compasiunea, respectul și admirația. A compătimi Înseamnă a fi afectat de durerea celorlalți, și acesta e fundamentul comportamentului moral. Să consideri compasiunea un sentiment paternalist și umilitor e o imensă corupere afectivă. De fiecare dată când strigăm: „Vreau dreptate, nu compasiune”, uităm că Însăși
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
un sentiment activ, care se prelungește printr-o acțiune de grijă, protecție și sprijin și este, Înainte de toate, sentimentul care descoperă și apreciază demnitatea ființei umane. Atunci când aceasta dispare, se cade În trivializare și În tirania nepăsării. În ultimul rând, admirația este un mod de a aprecia excelența. Egalitarismul greșit Înțeles ne Împiedică să-i apreciem pe ceilalți. „Nimeni nu-i mai presus de alții” e o afirmație stupidă pentru că e degradantă. Nu sunt același lucru un om care Îi ajută
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pe ceilalți. „Nimeni nu-i mai presus de alții” e o afirmație stupidă pentru că e degradantă. Nu sunt același lucru un om care Îi ajută pe ceilalți și unul care Îi torturează. Nu sunt la fel Hitler și Mandela. Lipsa admirației e o ticăloșie. Avea dreptate Rousseau când Își arăta nemulțumirea Într-o scrisoare către d’Alembert: „În ziua de azi, domnule, nu suntem destul de mari pentru a ști să vă admirăm”. 6 Eșecurile operative. Inteligența socială poate greși În alegerea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
carte era descris fondul moral și constructiv al femeii, care însemna însuși sufletul bun al autoarei devenită erou de roman, în calitate de mamă și soție, cu îndatoriri sociale și naturale, icoană feminină vrednică de cele mai adânci sentimente de respect și admirație, cum scria Antonovici în recenzia sa. Ziarul „Glasul Tutovei”, „cel mai important în județul Tutova” zice Nicolae Ionescu în documentarul „Aspecte din activitatea Liceului „Mihail Kogălniceanu” oglindită în presa locală”, publicat în „Acta Moldaviae Meridionalis”, vol. II, p.4, fără
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prestigios c olectiv redacțional, în frunte cu neobositul publicist Romulus Botea nu. ... Datorită valorii sale istorice și literare, acest volum reușește prin cele mai multe dintre studiile și creațiile cuprinse în cele 900 de pagini (... ...) să cucerească sufletul cititorilor săi, să sporească admirația față de vrednicii făuritori de bunuri materiale și spirituale ai Bârladului, și implicit, să mențină mereu viu dorul față de meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perioada de vârf a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie complexă, care‐i asigură un loc privilegiat din acest punct de vedere, între așezările țării. Pilduitorul exemplu al bârlădenilor și simpatizanților acestora, găsește în sufletul nostru admirație și sinceră prețuire” - scrie Radu Cârneci în nr. 42 al revistei Contemporanul din 15 octombrie 1982. „Cartea unui oraș” numea lucrarea Valentin Tașcu în revista Tribuna -Cluj‐ Napoca, nr.44/4 noiembrie 1982, iar C.V. „Cărțile Bârladului” în nr. 43
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Huși - "Domnului prof. dr. V. D. Marin, omagiul autorului, cu rugămintea de a face o recenzie sau un interviu, cu distinsă prietenie" - 12.11.2003 351 14. Constantin Parascan - Ion Creangă Măștile inocenței, viața și opera - "Domnului Marin Dumitru, cu admirație pentru cuvinte, ce face și cum face, foarte bine făcând, în zilele Creangă de la Moara Grecilor" - martie 2004 15. Acad. Prof. Univ. Dr. Valeriu D. Cotea - Omagiul unui mare viticultor și oenolog Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie - "Scumpe și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Dumitru Marin, din partea autorului." 2008 354 31. Val Andreescu - Fabule - "Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, toată prețuirea și recunoștința modestului autor, Val Andreescu" - 17.03.2009 32. Val Andreescu - Fiorii zborului tandru"Domnului prof. D.V. Marin, cu prețuire și admirație nedisimulată pentru un timp al definirilor, autorul Val Andreescu." - 13 aprilie 2009 33. Ștefan Nemecsek - Literatura Hunedoreană (de la începuturi până în prezent) vol.1 - "Cu prietenie și aleasă stimă pentru OMUL deosebit prof. dr. Dumitru V. MARIN." - 05.05.2009 34
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
simpatie" - 29 iulie 2001 (Vetrișoaia - Vaslui, schimb cu <<Zăpada pe flori de cireș>>) 6. Petru Necula și Mihai Ciobanu - Dicționarul personalităților vasluiene - "Bunului, vechiului și adevăratului prieten, cărturarul profesor D.V. Marin, stima autorilor, Petru Necula". "în semn de prețuire și admirație, Mihai Ciobanu" - 2001 7. Mihai Apostu - Dialoguri perpendiculare - "Pentru domnul profesor Dumitru V. Marin un om care ne mediatizează cu bune și cu rele dar mai ales ... cu cele bune. Cu respect, domnule profesor". - 04.09.2002 8. Ion Enache
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
V. DUMITRU, mare om de omenie cu sufletul mare și bun, un univers în univers. Cu multă stimă și respect Ioan Mâcnea" - 15.08.2005 13. Anca Petrescu - Parliament Palace - "Domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, cu tot respectul și admirația pentru autoritatea avută în domeniul culturii" - 22 noiembrie 2008. 14. Nicolae Viziteu - Flori de CACTUS - "Toată stima și considerația domnului profesor dr. D.V. Marin. Cu prietenie, Nicolae Viziteu". 12.01.2009 15. Liviu Mărghitan și Ioan Mancaș Membrii Academiei Române originari
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Dar, din nou, cine să dea semnalul? mai, 1999 Lumină sub cerul Nordului - un pământ numit Estonia Încă pe vremea U.R.S.S.-ului, țările baltice erau pentru noi un fel de Occident al imperiului sovietic. Priveam în direcția lor cu admirație și cu o nemărturisită invidie pentru ținuta demnă și curajoasă pe care o etalau. Era ca și cum aceste popoare ar fi purtat în spate și partea noastră de demnitate, la care noi renunțaserăm de mult. Acest reflex de raportare la baltici
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
societății. Anul 1989 a făcut să fie scandat sloganul „scriitorii și poporul”, slogan care reflecta întocmai relația existentă la acea oră intre majoritatea scriitorilor și populația vorbitoare de limbă română din Basarabia. Atunci s-a atins cota de sus a admirației manifestată public față de scriitori, admirație pe care, unii dintre ei, o meritau cu adevărat. Ce a urmat însă, se știe. În numai câțiva ani imaginea scriitorului a fost bulversată. Influența, autoritatea lui în societate au scăzut brusc. Astăzi scriitorul este
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să fie scandat sloganul „scriitorii și poporul”, slogan care reflecta întocmai relația existentă la acea oră intre majoritatea scriitorilor și populația vorbitoare de limbă română din Basarabia. Atunci s-a atins cota de sus a admirației manifestată public față de scriitori, admirație pe care, unii dintre ei, o meritau cu adevărat. Ce a urmat însă, se știe. În numai câțiva ani imaginea scriitorului a fost bulversată. Influența, autoritatea lui în societate au scăzut brusc. Astăzi scriitorul este marginalizat, cenzurat economic - nu-și
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
am dedat injuriilor la adresa lui Grigore Vieru și a Leonidei Lari, așa cum mă acuză pe nedrept Gheorghe Vodă, și nici nu mi-am „scăldat” vorbele în venin, cum afirmă plastic Grigore Vieru. Am formulat niște opinii - e drept, fără entuziasm și admirație - despre poezia lui Vieru și Lari, ca și despre activitatea politică a deputatei basarabene, aleasă în Parlamentul României pe listele Partidului România Mare, însă pe un ton civilizat și corect. Nu am scris și nu voi scrie vreodată despre cineva
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din păcate, o viguroasă sursă de infestare a spațiului lingvistic basarabean. O altă mascotă a Uniunii Scriitorilor din Basarabia este și autobuzul rusesc, model PAZ, aflat în dotarea instituției. Vehiculul de culoare roșie a devenit într-un fel „obiect” de admirație pentru scriitori, și asta datorită performanțelor tehnice cu totul remarcabile - neprogramate la proiectare - obținute în timpul exploatării. Destul de uzat, prevăzut pentru deplasări pe distanțe mici, de până la 200 km, „autobuzul lui Andrei” - cum mai este numită curiozitatea tehnică din curtea Uniunii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]