7,836 matches
-
11(4), pp. 245-255. Babad, E. (1999), „Preferențial treatment in television interviewing: Evidence from nonverbal behavior”, Political Communication, vol. 16, nr. 3, pp. 337-358. 22. De ce sunteți convinși că deputatul despre care vorbesc toate ziarele a luat mită? Tendința de afirmare „Deputatul X a luat bani pe sub mână în afacerea piețelor imobiliare din Île-de-France?”, „Primarul Y a beneficiat de sprijin politic pentru construirea unei vile în zona protejată?”: exemple de titluri formulate la forma interogativă prezente în presă. Cel mai adesea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cel interesat. Opinia publică rămâne cu certitudinea că deputatul X e corupt sau că primarul a încălcat legea. Însă de ce avem tendința să derivăm spre afirmație atunci când este vorba de fapt despre o întrebare? Un efect psihologic numit tendință de afirmare pare a fi la originea acestei supărătoare deformări, lucru evidențiat de un experiment. Doi psihologi, Mario Pandelaere și Siegfried Dewitte au distribuit unor voluntari liste cu fraze formulate fie la modul interogativ (întrebări), fie la modul afirmativ (afirmații). Aceste fraze
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în prima versiune voluntarii au indicat că ea ar fi fost la afirmativă. Între cele două faze ale experimentului (doar câteva minute) mintea lor a șters semnul întrebării. Întrebarea a devenit o afirmație. Fenomenul a fost astfel botezat tendință de afirmare. Când auzim o întrebare la radio sau citim în ziare un titlu care prezintă o formă interogativă sunt foarte mari șanse ca acesta să devină o realitate pentru creierul nostru în orele și zilele următoare. Psihologii consideră că explicația acestui
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fraze mai mult sau mai puțin ușor de înțeles. Anumite fraze din matematică erau de-a dreptul incomprehensibile, în timp ce alte probleme de biologie erau ușor de înțeles (de exemplu: „țiparii înoată jumătatea timpului invers”). S-a dovedit că tendință de afirmare nu se manifestă decât pentru frazele ușor de înțeles și nu pentru cele al căror sens e greu de găsit. Fraza „țiparii înoată jumătatea timpului invers?” era adesea transformată în „țiparii înoată jumătatea timpului invers”. Însă una de genul „Toate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sunt ușor de înțeles. Creierul își face reprezentări mintale cu o ușurință uimitoare și cum ziarele nu își dau întotdeauna silința să insiste asupra anchetei care arată că deputatul este nevinovat rămânem cu această imagine în minte. Concluzie Tendința de afirmare are consecințe profunde asupra viziunii pe care o avem despre politică. În toate scandalurile și afacerile în care există îndoieli presa începe prin a folosi un ton interogativ pentru a nu da motive să fie dați în judecată sau acuzați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
văzut o reclamă în care bărbații alergau în pantaloni scurți după o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare Majoritatea studiilor de psihologie care s-au interesat asupra rolului automobilului în societate au arătat că automobilul este adesea un instrument pentru afirmarea de sine mai ales pentru bărbați. Berlinele luxoase, coupé sport sau - cum e la modă mai nou - impozantele vehicule 4X4 sunt asociate uneori, în mod explicit, în reclame cu seducția sau cu fantasma de dominare masculină. Astfel, un clip publicitar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
questionnaire measures”, Journal of Personality, 32, pp. 459-479. Index A cumpărături impulsive aderare afecte pozitive arii vizuale asociative primare amorsare cognitivă amigdală cerebrală antropomorfism abordare așa-zis centrală a informației periferică atitudinile non-verbale ale jurnalistului auto-eficiență B Tendință/fenomen de afirmare de asimilare de endogrup de optimism de alegere primei impresii C capacitate de memorare caractere sexuale secundare alegere oarbă câmp vizual condiționare asociativă confabulare congruență program publicitate continuum biologic între plăcere și durere cortex auditiv primar orbitofrontal parahipocampic prefrontal costuri
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
interdependențelor la nivel global; * internaționalizarea schimburilor și a producției; * liberalizarea piețelor; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; * comprimarea timpului și a spațiului; * afirmarea culturii contractului; * nașterea unei societăți civile globale; * afectarea suveranității naționale, a identităților culturale și spirituale. Cornelius Castoriadis considera că problema civilizației moderne este că a încetat să-și mai pună întrebări, cînd tocmai abilitatea de a le formula face diferența
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care ține de micuțul spațiu helvetic, el însuși parcurs de fisurile autonomiei comunitare. O punere în abis francofonă a unei complexități tulburătoare, pe care doar Belgia walonă o mai cunoaște, fără a atinge însă asemenea culmi dramatice. Modulațiile și necesitatea afirmării unei identități într-un context pluricultural par să împingă la paroxism inventivitatea, recons trucția realului printr-o muncă laborioasă asupra cuvintelor, așa cum spuneau Deleuze și Guattari în studiul lor despre Kafka: "să faci să vibreze secvențele, să deschizi cuvîntul asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sine, de Dumnezeu, de lume, pe care o practică Cioran, accentul personal al ambiguității sale este tocmai incongruitatea apropierilor pe care le operează și care acționează cu forța catarctică a decalajului, a acelui altfel, fără de care nu ar exista creație. Afirmarea simultană a două optici contradictorii, mai ales cînd una din ele capată alură de adevăr universal, iar cealaltă, de adevăr personal, reprezintă o convingătoare ilustrare a subtilelor remarci ale lui Sorin Alexandrescu despre "paradoxul continuității / discontinuității" în cultura română. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
este supus unei fatalități care face ca "un scriitor să nu poată înscrie un cuvânt fără să adopte clișeele proprii unui limbaj demodat, arhaic sau imitat oricum, convențional și inuman"277. Asemenea considerații, reluate și întărite în Lecția, contribuie la afirmarea unor concluzii "tari", cum ar fi aceea a imposibilității unei capodopere moderne, căci obiectul operei se află sub imperiul formei, iar autorul dispune doar de "un instrument decorativ" moștenit, care îi compromite punerea în practică a ideilor. Astfel, se imprimă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
alcătuirea sa, ea îl revalorizează într-un mod subtil?" Răspunsul apare tot sub forma unei întrebări retorice: "într-adevăr, a atribui scriiturii un statut originar nu reprezintă, oare, un mod de a traduce în termeni transcendentali pe de o parte afirmarea teologică a caracterului său sacru și, pe de altă parte, afirmarea critică a caracterului ei creator?"296. Această interogație include atenționarea asupra riscurilor majore la care se expune teoretizarea conceptului de scriitură, dintre care cel al transferului caracteristicilor unui termen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tot sub forma unei întrebări retorice: "într-adevăr, a atribui scriiturii un statut originar nu reprezintă, oare, un mod de a traduce în termeni transcendentali pe de o parte afirmarea teologică a caracterului său sacru și, pe de altă parte, afirmarea critică a caracterului ei creator?"296. Această interogație include atenționarea asupra riscurilor majore la care se expune teoretizarea conceptului de scriitură, dintre care cel al transferului caracteristicilor unui termen considerat absent asupra altuia este unul important, pe care fiecare cercetător
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmoderne. Logos-ul și metanarațiunile totalizatoare care au pretenția de a se institui drept grile universale de receptare sau interpretare sunt respinse. În aceeași direcție, apelul la antilogos din operele lui Deleuze implică repudierea logos-ului ca Idee platoniciană și afirmarea repetițiilor diferenței și nu ale asemănării. Derrida, de o altă manieră, introduce logos-ul în jocul diseminării și al deconstrucției, luându-i proprietatea de centru imuabil. Scriitura va incorpora, desigur, acest termen, dar după ce va fi supus unor operații textual-discursive
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un sistem de valori ideologice) și un sistem de comunicare, o structură de schimb. Ca logică socială, sistemul consumului se instituie pe baza unui refuz al plăcerii"356. Deși cadrele marxiste revin în conceperea acestui subiect (de pildă în această afirmare a centralității producției: "Întreaga ideologie a consumului vrea să ne facă să credem că am intrat într-o nouă eră și că o "revoluție" umană definitivă separă vârsta dureroasă și eroică a Producției de vârsta euforică a Consumului, în care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
într-un articol la valorile politice moderne, deoarece consideră că postmodernismul este marcat de o etică a neangajării), radicalismul care i-a animat în scrierile respective, precum și consecințele teoretice care au rezultat de aici au condus la o mai largă afirmare a respingerii modernității, a logicii ei binare, a formelor sale dominatoare. 4.3.3. "Carnavalul postmodern" Dacă, în general, J. Baudrillard a fost lecturat în special prin prisma economiei politice, la ora actuală opera sa este receptată pentru studiile efectuate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la transformarea realității în semne lipsite de conținut, simulacrul mediatic oferind mai multă credibilitate decât faptele și experiențele obișnuite, cotidiene. Realitatea și reproducerea ei prin mijloace tehnice se confundă, ducând la apogeul retoricii (nu mai există distincția original/copie). Prin afirmarea instantaneității virtuale a mesajelor și a informațiilor, realitatea apare ca o excrescență. Folosindu-se de acest mecanism explicativ, autorul francez răspunde "profeților" care anunțau "sfârșitul istoriei": "nimic nu are loc în timp real. Nici măcar istoria. Istoria în timp real este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
una dintre cele mai importante i se pare a fi eroziunea sau chiar colapsul hegemoniei americane. Descrierea lui Baudrillard, de partea cealaltă, oscilează între mai multe tipuri de atitudini și demersuri fie un omagiu (dar ironic) adus acestei alterități, în comparație cu afirmarea stării de criză care caracterizează Europa, fie o fenomenologie a hiperrealității, fie o analiză comparativă intermitentă între Europa și America, cu consecințele sale. 5.3.2. America un călcâi al lui Ahile? O problemă importantă care reapare în discuție pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
502), percepută în termenii provocării "utopiei realizate". Relația dintre hiperrealitate și modernitate devine astfel una ce trebuie discutată, din moment ce America este echivalată atât cu hiperrealitatea, cu spațiul general al simulacrului, cât și cu modernitatea îndeplinită. Baudrillard 503 explică faptul că afirmarea hiperrealității Americii a fost dintru început un fel de axiomă a abordării sale, datorită rupturii acesteia de Europa, care este percepută drept o condiție specială a hiperrealității Americii. Cu toate acestea, este nevoit să recunoască faptul că, istoric vorbind, hiperrealitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de ordinea naturală. Seducția nu este niciodată de ordinul naturii, de aceea aproape toate marile sisteme de interpretare, printre care și cel teologic, au exclus-o și au exorcizat-o. Astfel, seducerea apărea sub forma răului, a diabolicului, căci însemna afirmarea voinței unui subiect ce devine stăpânul unui alt subiect prin intermediul unei manipulări: "un destin care nu se șterge se exercită asupra seducției. Pentru religie, ea a fost strategia diavolului, pentru că a fost de natură vrăjitorească sau amoroasă. Seducția este întotdeauna
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ceva absolut nou și important în filosofie. Din punctul său de vedere, el este doar o variantă a antifundaționalismului. Ceea ce ar avea în comun filosofia lui Derrida și concepția antifundaționaliștilor ar fi aceeași viziune asupra cunoașterii ca și problemă de afirmare a propozițiilor a căror verificare nu se realizează prin apelul la un obiect real, ci prin confruntarea cu alte propoziții. Umberto Eco se declară a fi în dezacord cu Searle atunci când acesta din urmă afirmă că Derrida are tendința de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să fie reușite. Factorii psihologici au mare importanță și vor fi folosiți pentru a grăbi Învățarea și a le dinamiza pe gimnaste, care trebuie educate să aprecieze orice reușită, să le stimulăm optimismul și să le menținem trează dorința de afirmare și de progres. 5.1.7. GIGANTICA ÎNAINTE Element de mare amplitudine, spectaculos, cu o tehnică relativ simplă, a Îmbogățit bagajul de mișcări la proba noastră și mai ales permite apariția de noi combinații de valoare. Avănd În vedere că
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
capital (k). Investițiile În tehnologii implică modificări În procesele de producție, sporind volumul de produse și competitivitatea acestora, folosind același volum de resurse. Anume acest tip de schimbări permite menținerea unei creșteri economice continue. Deci, analiza procesului creșterii economice și afirmarea teoriilor cu privire la aceasta, În ultimile decenii, are tendințe specifice științei contemporane, considerînd progresul tehnic și factorii ce condiționează acest progres ca factor major al creșterii economice. Din perspectivele lui S. Kuznets, H. B. Chenery și a altor economiști, o creștere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
bază care au dus la extinderea și adâncirea circuitelor prin care se realiza dezvoltarea activităților de producție, precum și la sporirea numerică a tranzacțiilor În cadrul sectorului secundar, dar și la creșterea volumului acestora. Toate aceste modificări ale mediului economic au impus afirmarea ca principali agenți economici a societăților pe acțiuni, În locul firmelor individuale sau familiale. Jumătatea de secol anterioară primului război mondial a fost marcată de un nou val de progrese tehnice și tehnologice, mai profund și mai bogat decât cel anterior
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
integrare a filialelor În ansamblul corporației. Perioadă postbelică (1945-1960) Anii postbelici au constituit perioada unei expansiuni continue a tuturor tipurilor de activități comerciale și investiționale. Se pot distinge, În acest sens, trei faze: Prima, până În 1960, a fost caracterizată de afirmarea dominației corporației prin creșterea capitalului străin implicat În investiții directe și prin sporirea numărului filialelor principalelor Întreprinderi cu scală de operare multinațională. Cea de-a doua fază cuprinde perioada Între sfârșitul anilor 70 și mijlocul anilor 80, când s-au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]