5,249 matches
-
oameni, și de aceste simțiri. Libertate electorală, cântată și visată de vizionarul Rosetti, dormi somnul drepților alături de cenușa lui. Generația noastră nu a cunoscut-o și nu o va cunoaște. Trecerea lui C.A. Rosetti pe la Ministerul de Interne produce agitație. Rosetti vine cu un număr de idei înaintate, toate circulările lui, toate reformele ce propune sunt colorate cu acea simțire democratică care încă, la acea epocă, nu erea înțeleasă în România. Rosetti vrea să reformeze administrația, de aceea cere desființarea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
înregistrând și ea un număr redus de spectacole (Massoff, op. cit., pp. 118 și 131). /footnote> La Iași, studenții fac o mișcare socialistă, cu acest prilej sunt eliminați din Universitate câțiva studenți, printre cari Constantin Mille și Alexandru Bădărău. Faptul produce agitație la București. O întrunire de protestare este convocată la Universitate, se rostesc discursuri violente în contra ministrului V.A. Urechia care procedase cu atâta asprime; eu, copist la Ministerul de Instrucție, vorbesc și atac pe ministru. Bineînțeles, am fost destituit. Faptul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mai toți redactorii lui. Emile Galli era un tip fără scrupul din acest punct de vedere. Mai târziu, în 1881, după ce V.A. Urechiă m-a destituit din funcțiunea de copist al Ministerului de Instrucțiune pentru faptul că participam la agitațiile socialiste ale studenților, am fost primit corector la ziarul Tele graful, cu leafă de 200 lei lunar. Acum eram în presă. Trecerea mea pe la Curierul român a lui Cristache Sulioti, cu un an înainte, n-am considerat-o ca o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
face apel la intelectualitatea junimistă. Ziarul România liberă aprobă dizolvarea Consiliului comunal și... are candidații săi pe lista viitorului Consiliu. D. Aug. Laurian, directorul României libere este ales pe lista oficială. anul 1884 [Diverse. Mișcarea studenților. Farse studențești. Viața studențească. Agitația urmează. Noul regim liberal.] [diverse] Alegerile comunale se fac și în capul listei este ales Eugeniu Stătescu, desemnat pentru demnitatea de primar, dar Stătescu nu primește. Lupta se dă, după aceea, între Fleva și doctorul Sergiu. Pentru motive politice, Ion
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fruntași ai epocii sale. Când a murit stetea de câtva timp în neactivitate, atât din cauza nefritei de care suferea, cât și din cauză că în chestiunea Dunării nu avusese mâna fericită în calitate de ministru de Externe. începând în Cameră dezbaterile asupra revizuirii Constituției, agitația începe și afară. Dumitru Brătianu, ales deputat de Colegiul I de Argeș, refuză din nou mandatul, sub cuvânt că acea Cameră erea aleasă prin fraudă. Adresează țării un apel care sfârșește cu vorbele „Jos regimul corupțiunii și al minciunii!“ Erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ideile socialiste în facultate a pătruns și sentimentul demnității și spiritul de revoltă. Într-o bună zi, studenții au înțeles să nu mai tolereze acest tratament și s-au pus în grevă. Greva în contra profesorului Grigore Romniceanu a ținut în agitație facultatea timp de mai bine de un an. Un număr de studenți erau personal țintiți, iar unii din ei, precum: Dumitropolu, Theodor Crinescu, Emil Frunzescu etc. au fost siliți să părăsească facultatea. Unii s-au dus la Paris ca să obțină
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
autorul acestor rânduri etc. etc. Pe lângă studenții convinși și indignați erau și studenții agenți ai clubului conservator. Fiindcă trebuie să se știe că, pe vremea aceea, cele două partide de guvernământ întrebuințau, rând pe rând, pe studenți ca element de agitație în contra guvernelor. Și în agitația în contra d-rului Romniceanu, Clubul conservator juca un rol activ. Pe vremea aceea, la Clubul conservator acțiunea era condusă, cum am spus, de prințul Gheorghe Bibescu. Agitația studenților mediciniști se complica, în timpul acesta, și cu alte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Pe lângă studenții convinși și indignați erau și studenții agenți ai clubului conservator. Fiindcă trebuie să se știe că, pe vremea aceea, cele două partide de guvernământ întrebuințau, rând pe rând, pe studenți ca element de agitație în contra guvernelor. Și în agitația în contra d-rului Romniceanu, Clubul conservator juca un rol activ. Pe vremea aceea, la Clubul conservator acțiunea era condusă, cum am spus, de prințul Gheorghe Bibescu. Agitația studenților mediciniști se complica, în timpul acesta, și cu alte ele mente de agitație. De
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
întrebuințau, rând pe rând, pe studenți ca element de agitație în contra guvernelor. Și în agitația în contra d-rului Romniceanu, Clubul conservator juca un rol activ. Pe vremea aceea, la Clubul conservator acțiunea era condusă, cum am spus, de prințul Gheorghe Bibescu. Agitația studenților mediciniști se complica, în timpul acesta, și cu alte ele mente de agitație. De astă dată opoziția conservatoare puse mâna pe o chestie națională pe care o specula contra guvernului prin canalul studenților. Iată despre ce fu vorba: La Cluj
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în agitația în contra d-rului Romniceanu, Clubul conservator juca un rol activ. Pe vremea aceea, la Clubul conservator acțiunea era condusă, cum am spus, de prințul Gheorghe Bibescu. Agitația studenților mediciniști se complica, în timpul acesta, și cu alte ele mente de agitație. De astă dată opoziția conservatoare puse mâna pe o chestie națională pe care o specula contra guvernului prin canalul studenților. Iată despre ce fu vorba: La Cluj se întâmplase o ciocnire între studenții români și studenții unguri. Studenții unguri, în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fiecare student român care se arăta. Studenții și publiciștii ardeleni Secășanu, Ocășanu, Droc-Bănciulescu și alții se puseră în capul agitațiunii. Studenții de la toate facultățile se mișcară de astă dată. O întrunire publică, ațâțată, firește, de la Clubul conservator, fu convocată. Această agitație făcea parte din acțiunea extraparlamentară a opoziției retrasă din Cameră. Studenții conservatori, cari primeau instrucțiile și chiar subsidiile de la Clubul conservator din casa Mandy, împingeau întotdeauna la violențe. În seara aceea consemnul erea ca studenții, după întrunire, să iasă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pe lângă guvern, cerând să se ia măsuri împotriva studenților cari au semnat protesturile împotriva faptelor de la Cluj. Imediat, ministrul Instrucțiunii a cerut rectoratului ca studenții vinovați să fie eliminați din Universitate. în capul semnatarilor celorlalte manifeste eream eu. De acum agitația mediciniștilor în contra d-rului Romniceanu s-a contopit cu agitația naționaliștilor. Spre a potoli fierberea care sporea și tot mereu creștea, doctorul Romniceanu hotărî pe d-rul Severin, decanul Facultății de Medicină și senator liberal, să convoace pe studenți în marele amfiteatru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cari au semnat protesturile împotriva faptelor de la Cluj. Imediat, ministrul Instrucțiunii a cerut rectoratului ca studenții vinovați să fie eliminați din Universitate. în capul semnatarilor celorlalte manifeste eream eu. De acum agitația mediciniștilor în contra d-rului Romniceanu s-a contopit cu agitația naționaliștilor. Spre a potoli fierberea care sporea și tot mereu creștea, doctorul Romniceanu hotărî pe d-rul Severin, decanul Facultății de Medicină și senator liberal, să convoace pe studenți în marele amfiteatru al Facultății de Drept, spre a încerca să pună
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Spre a potoli fierberea care sporea și tot mereu creștea, doctorul Romniceanu hotărî pe d-rul Severin, decanul Facultății de Medicină și senator liberal, să convoace pe studenți în marele amfiteatru al Facultății de Drept, spre a încerca să pună capăt agitației. La ziua hotărâtă, amfiteatrul gemea de studenți. Băncile din față erau pline cu studenții de la Medicină, însă băncile din fund erau ocupate de studenți de la celelalte facultăți. Erau aci toți militanții și toți agitatorii. Decanul, dr. Severin - poreclit de mediciniști
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
el studenții vociferau și amenințau, i s-au aruncat cu plesnitori în caretă, i s-au lipit pe spatele trăsurii afișe injurioase! După ce d-rul a plecat în fugă, poliția, înștiințată, veni în forță și ocupă curtea spitalului. Noi, studenții din agitație, țineam cartierul general la cafeneaua Regală, instalată sub hotel Regal, în colțul str. Regale cu str. Academiei. Era o mare cafenea care cuprindea întreg parterul. Un medicinist în fugă vine să ne anunțe, gâfâind, cum că la spital a pătruns
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Frunzescu, acuzat că a lovit pe doctorul Romniceanu, s-a judecat până la Curtea de Casație, unde a rămas osândit la 200 lei amendă pentru... insultă adusă superiorului în exercițiul funcțiunii. Fierberea crește. Politica, nelipsită, ca întotdeauna din mișcările studențești, întreține agitația. în timpul acesta în Parlament se discută revizuirea Constituției, iar agitația se întinde din cauza dezbaterilor asupra legii de presă. Atitudinea lui C.A. Rosetti influențează mult pe o parte din tineret, pe toți aceia cu idei înaintate. C.A. Rosetti susține
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
judecat până la Curtea de Casație, unde a rămas osândit la 200 lei amendă pentru... insultă adusă superiorului în exercițiul funcțiunii. Fierberea crește. Politica, nelipsită, ca întotdeauna din mișcările studențești, întreține agitația. în timpul acesta în Parlament se discută revizuirea Constituției, iar agitația se întinde din cauza dezbaterilor asupra legii de presă. Atitudinea lui C.A. Rosetti influențează mult pe o parte din tineret, pe toți aceia cu idei înaintate. C.A. Rosetti susține libertatea deplină a presei, el cere ca toate delictele de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
din fața grădinii Episcopiei și invita un tânăr cunoscut la Șosea. Acolo era o privighetoare care, între orele 11 și 1 cânta invariabil în verzișul grădinii Kogălniceanu. De câte ori n-am ascultat și eu privighetoarea?!... Dar să revin la evenimentele de la 1884. agitația urmează Studenții universitari publică un memoriu împotriva d-rului Romniceanu. Broșura poartă titlul: Memoriul studenților universitari contra profesorului dr. Romniceanu, prezentat Consiliului profesoral universitar. Ca cuvânt înainte citim: „Țara întreagă a fost alarmată de o mișcare a Studenților Universitari și toți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Italia sau pe la moșii; nu ereau mulți cari și-ar fi jertfit petrecerile din stațiile balneare sau din capitala Franței pentru ca să asude la munca politică în București. De aceea, cum au dat căldurile, mai toți corifeii s-au risipit, iar agitația politică a încetat. La alegerile generale pentru Parlament, opoziția liberal-conservatoare Vernescu-Catargiu s-a abținut, iar în luptă au rămas numai Dumitru Brătianu și cu ai săi. C.A. Rosetti, printr-o scrisoare publicată în Românul, declară că el nu mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
care au făcut-o studenții în fața legațiunii austro ungare, ca protestare împotriva agresiunii înfăptuită la Cluj de către studenții unguri față de studenții români. Să mai adaug câteva amintiri asupra acestui subiect. Nu e rău ca generațiile de astăzi să le cunoască. Agitația intrată în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte că situația i se clatină la Universitate. Șeful guvernului, Ion C. Brătianu, îl sfătuiește să pună
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în Universitate progresează. Cum era și firesc pentru vremile pe care le descriu, politica de partid intervine și însuflețește mișcarea. Doctorul Romniceanu simte că situația i se clatină la Universitate. Șeful guvernului, Ion C. Brătianu, îl sfătuiește să pună capăt agitației, fiindcă nu se poate admite ca studenții să rămâie neîncetat în grevă și să piardă mai mulți ani de studiu. Pe de altă parte, foarte mulți studenți săraci vor să-și treacă examenele, însă spiritul de solidaritate îi împiedică să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Pagina 29 * O relatare, recapitulând zvonurile care circulau în epocă, privind pretențiile teritoriale ale Rusiei față de țara noastră, la începutul anului 1878: Cu sfârșitul operațiunilor militare se răspândește și vestea cum că Rusia ne reclamă Basarabia. Vestea produce o mare agitație în București. Nicolae Krețulescu, fost ministru, unul dintre fruntașii politici - deși neînscris în nici un partid - ridică glasul pledând teza unei înțelegeri cu Rusia. El scoate o broșură prin care susține că, de la o înțelegere cu Rusia avem totul de câștigat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ce bun? Literatura (nu timpul, care e numai un context) își așează singură, cumva, cărămizile deși nu la modul mistic, ci tot prin forța unei argumentații, prin intervenția cuiva care are puterea de a decide. Sigur, până acolo e multă agitație, se consumă multe energii a fost dintotdeauna așa. Unii se îmbată cu apă rece, alții se îmbată cu vin. Nici nu știi cum e mai bine, nu?! Dacă Maiorescu a scris despre Eminescu, despre Caragiale și îi invoca pe Creangă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
S-ar putea ca uneori o eroare de verdict critic, de exemplu, să fie consecința situării într-un astfel de orizont limitat ori deturnat. Dar să revenim: prietenia este posibilă, dar de câte ori nu rămâne ea la stadiul epidermei excitate, a agitației intereselor, a spectacolului histrion!? un carnaval care ne dă sentimentul că existăm pentru și prin celălalt. Cât de mult iubește criticul cărțile pe care le critică? Ce crezi că e determinant în atitudinea unui critic, pentru a fi corect sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca scriitor, precizez provincial în raport cu colegii "capitaliști", dar așa ca om, ca ins, m-am simțit uneori timorat de dezinvoltura, tupeul, mobilitatea, aciditatea, "savoir faire"-ul unora de pe-acolo, ba chiar admir dinamismul lor, mă uit oarecum mirat la agitația lor, îmi place să-i întâlnesc în rarele mele prezențe în orașul de pe Dâmbovița. Dar, de regulă, mă întâlnesc cu amici venetici în București. Eu însumi sunt venetic în Oradea. În fond, dacă veni să mă gândesc acum, toată viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]