5,707 matches
-
din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme și credințe ce justifică agresivitatea. * Frustrarea conduce întotdeauna la agresivitate? În cadrul studiilor empirice citate, tratamentele la care subiecții au fost supuși nu reprezintă adevărate frustrări. În marea majoritate a situațiilor subiecții reacționează la un atac, la o nedreptate sau la o agresiune. De altfel, indivizii al căror comportament a fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rău altora. Ei încercau, de fapt, să îndeplinească o sarcină impusă de experimentator, scopul fiind întotdeauna efectuarea sarcinii în cele mai bune condiții. În situațiile în care frustrarea a fost corect manipulată, fără a fi confundată cu eșecul sau ofensa, agresivitatea nu s-a manifestat în mod sistematic. Într-un experiment în care copiilor li se refuza o recompensă mult dorită sau o recompensă mai puțin dorită, copii nu loveau diferențiat păpușa gonflabilă sau jucăriile de pluș oferite (Jerard și Walters
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu cele provocate de insultă. După ce au realizat o sarcină de numărare în care fiecare greșeală a complicelui experimentatorului era semnalată fie prin administrarea de șocuri electrice, fie prin aprinderea unei lumini, subiecții erau supuși unui test de evaluare a agresivității ca răspuns la frustrare (Rosenweig Picture-Frustration; Rosenweig și Rosenweig, 1952). În timpul testului complicele experimentatorului își exprimă aprobarea numai atunci când jumătate dintre subiecți aleg răspunsuri agresive. Pentru ceilalți subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unui test de inteligență pe care îl trec cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au reușit sunt insultați de către complice. Atunci când sarcina de numărare este reluată, doar subiecții ofensați manifestă mai multă agresivitate împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării agresivității. Rezultatele au arătat că nivelul de agresivitate manifestat de către subiecți în timpul îndeplinirii sarcinii n-a fost determinat nici de întârziere nici de eșec, factorul determinant fiind reprezentat mai degrabă de intensitatea șocului administrat subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau mai scurte, combinat cu eșecul sau succesul într-o sarcină de competiție intelectuală, asupra manifestării agresivității. Rezultatele au arătat că nivelul de agresivitate manifestat de către subiecți în timpul îndeplinirii sarcinii n-a fost determinat nici de întârziere nici de eșec, factorul determinant fiind reprezentat mai degrabă de intensitatea șocului administrat subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului atunci când eșua, cu atât mai intens era
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecților. Cu cât adversarul mărea intensitatea șocului atunci când eșua, cu atât mai intens era șocul propus de către subiecți în aceleași circumstanțe. Frustrarea definită ca obstacol sau amânare impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
impusă acțiunilor individului pare să nu reprezinte o condiție suficientă pentru creșterea probabilității agresivității. Ea poate totuși să inducă o stare de furie sau de iritare capabilă să provoace tendințe agresive în anumite împrejurări. Pentru unii autori, declanșarea sau nedeclanșarea agresivității ca răspuns la frustrare depinde de modul în care individul își reprezintă situațiile generatoare de frustrare sau de percepția corectă sau incorectă a acestor situații (Averill, 1982; Pastore, 1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
resimte frustrarea. De exemplu, în studiul realizat de Doob și Sears, pasagerii care așteptau autobusul nu se simțeau doar frustrați, ci aveau impresia că le este lezat dreptul de cetățean. După părerea lui Pastore, indivizii nu reacționează la frustrare prin agresivitate decât dacă frustrarea este arbitrară și nedreaptă. Pentru a-și demonstra punctul de vedere, Pastore a reluat cele 16 situații imaginare din studiul lui Doob și Sears, modificându-le. Fiecare situație descrisă din noua versiune conține o frustrare (comportamentul agentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferitelor grupuri sociale. Cauza actelor agresive nu este privarea în sens absolut, ci privarea relativă, legată de așteptările ce apar într-o conjunctură istorică particulară (Aronson et al., 1994, p. 466). Cercetările analizate scot în evidență diversitatea factorilor ce declanșează agresivitatea. Există oare un element comun pentru toți acești factori? Cercetătorii au identificat cel puțin un numitor comun: experiența emoțională a unei stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1994, p. 466). Cercetările analizate scot în evidență diversitatea factorilor ce declanșează agresivitatea. Există oare un element comun pentru toți acești factori? Cercetătorii au identificat cel puțin un numitor comun: experiența emoțională a unei stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot) sau psihologică (insultă, eșec, frustrare), unul dintre declanșatorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșează agresivitatea. Există oare un element comun pentru toți acești factori? Cercetătorii au identificat cel puțin un numitor comun: experiența emoțională a unei stări negative. De acum încolo, agresivitatea poate fi considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot) sau psihologică (insultă, eșec, frustrare), unul dintre declanșatorii primari ai agresivității este nevoia de a reacționa la dezgust. Într-un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
considerată drept rezultat al declanșării unei stări afective negative. Agresivitatea ca răspuns la declanșarea unei stări afective negative Fie că este vorba despre stimularea "ostilă" fizică (șoc electric, temperatură, zgomot) sau psihologică (insultă, eșec, frustrare), unul dintre declanșatorii primari ai agresivității este nevoia de a reacționa la dezgust. Într-un experiment (Baron, 1988 citat de Baron et al., 1994) subiecții trebuiau să pregătească o reclamă pentru un nou produs. Propunerile lor sunt ulterior evaluate și criticate de către un complice al experimentatorului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este deci direct proporțională cu intensitatea aversiunii resimțite. * Agresivitatea ca stimulare ostilă Un număr considerabil de cercetări empirice susțin că probabilitatea comportamentului agresiv crește atât la animale, cât și la oameni atunci când aceștia sunt supuși unor stimulări "ostile" în condiții naturale sau de laborator. O stimulare este considerată "ostilă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Pahlavan). Dependența de filum în declanșarea comportamentului ofensiv la animalele ce au fost supuse unor stimulări "aversive" i-a determinat pe cercetători să emită ipoteza conform căreia atât la oameni, cât și la animalele există o tendință înnăscută spre agresivitate (Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). O ipoteză contrară afirmă în schimb că comportamentul ofensiv nu trebuie considerat la fel cu cel alimentar, sexual etc. (Scott, 1958 citat de Pahlavan, 1987). În opinia autorilor ultimei ipoteze, nu există nici un mecanism
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Și chiar dacă atacurile sunt îndreptate împotriva femeilor, aceste forme de agresiune sunt mai puțin fatale (Fodi et al., 1977). Această tendință a fost adesea interpretată ca rezultat al unei inhibiții de ordin social (Baron et al., 1994). Norme precum "inoportunitatea" agresivității împotriva femeii, venind mai ales din partea bărbaților, par să stipuleze tipul de comportament care trebuie avut față de femei. Unii autori explică acest fenomen în termeni de "reprezentare a femeii în mintea bărbaților". În opinia acelorași autori, bărbații consideră că femeile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acest fenomen în termeni de "reprezentare a femeii în mintea bărbaților". În opinia acelorași autori, bărbații consideră că femeile sunt mai puțin periculoase decât antagoniștii lor de sex masculin (Richardson et al., 1986). Chiar dacă rezultatele experimentale semnalează existența inhibițiilor în ceea ce privește agresivitatea față de femei, în viața reală frecvența din ce în ce mai mare a agresiunilor împotriva soțiilor sau violurile asupra femeilor demonstrează contrariul, indicând că și femeile pot fi luate drept țintă. Această diferență între rezultatele experimentale și faptele reale se poate explica prin faptul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în viața reală frecvența din ce în ce mai mare a agresiunilor împotriva soțiilor sau violurile asupra femeilor demonstrează contrariul, indicând că și femeile pot fi luate drept țintă. Această diferență între rezultatele experimentale și faptele reale se poate explica prin faptul că manifestarea agresivității împotriva femeii ar putea elimina inhibițiile și ar permite astfel bărbatului să perceapă femeia ca pe o amenințare serioasă la adresa propriei sale imagini de sine (Thompson și Richardson, 1983 citat de Richardson et al., 1999). În timpul realizării unei sarcini de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în absența posibilității victimei de a riposta, subiecții de culoare albă agresează mult mai violent victimele de culoare neagră decât pe cele de culoare albă. Atunci când victima poate riposta sau comportamentul subiecților este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz contrar, ei regresează în plan social
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
culoare albă. Atunci când victima poate riposta sau comportamentul subiecților este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz contrar, ei regresează în plan social și adoptă un comportament care reflectă stereotipurile rasiste tradiționale. În consecință, apartenența etnică a victimei nu este singurul factor ce declanșează un comportament
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor acte violente mult mai periculoase. În schimb, dacă observatorii sunt mai puțin numeroși, manifestările agresive pot fi inhibate. Ce rol are observatorul pentru cel care agresează? S-a demonstrat că doar simpla prezență a unui observator poate influența probabilitatea agresivității. În realizarea unei sarcini de învățare, de exemplu, subiecții administrează mai puține șocuri electrice ca răspuns la erorile comise de către un ucenic (complicele experimentatorului) atunci când se află în prezența altor două persoane. Totuși caracteristicile observatorului par să joace un rol
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se află în prezența altor două persoane. Totuși caracteristicile observatorului par să joace un rol important pentru cel care agresează. Prezența unui observator pacifist (purtând simboluri pacifiste și prezentat ca membru al unei asociații pacifiste) în timpul îndeplinirii aceleași sarcini reduce agresivitatea atâta timp cât observatorul rămâne în sală. În prezența unui observator ce aprobă actele agresive (purtând accesorii ce sugerează apartenența sa la un club de arte marțiale și prezentat ca instructor al acestui gen de sport), subiecții manifestă mai multă agresivitate în timpul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reduce agresivitatea atâta timp cât observatorul rămâne în sală. În prezența unui observator ce aprobă actele agresive (purtând accesorii ce sugerează apartenența sa la un club de arte marțiale și prezentat ca instructor al acestui gen de sport), subiecții manifestă mai multă agresivitate în timpul aflării observatorului în sală și mai puțină atunci când acesta pleacă. * Ce fac observatorii? Un observator poate interveni pentru aplanarea conflictului sau, dimpotrivă, poate proceda în așa fel încât antagoniștii să se ia la harță și mai rău. Felson și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din partea unei persoane reprezentând autoritatea poate crește probabilitatea administrării de șocuri electrice unei victime inocente. Efecte similare au fost observate și atunci când observatorul rămânea pasiv. Alte cercetări au permis identificarea rolului anumitor factori legați de comportamentul terței persoane în declanșarea agresivității. În experimentele realizate, rolul subiecților consta în determinarea nivelului de agresivitate al unuia dintre cei doi complici ai experimentatorului în timp ce unul dintre ei îi aplica o pedeapsă celuilalt. Acesta din urmă îi putea și el la rândul lui aplica o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
electrice unei victime inocente. Efecte similare au fost observate și atunci când observatorul rămânea pasiv. Alte cercetări au permis identificarea rolului anumitor factori legați de comportamentul terței persoane în declanșarea agresivității. În experimentele realizate, rolul subiecților consta în determinarea nivelului de agresivitate al unuia dintre cei doi complici ai experimentatorului în timp ce unul dintre ei îi aplica o pedeapsă celuilalt. Acesta din urmă îi putea și el la rândul lui aplica o pedeapsă primului. Rezultatele au arătat că atunci când subiecții, jucând rolul terței
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]