25,860 matches
-
ha! Credeți că numai asta contează? - Eu știu... Profesoara Minodora Lepădatu se trăgea de prin zona Vaslui ului. Era o tânără simpatică, nu prea înaltă, la un metru șaizeci și cinci - șaizeci și opt, nu mai mult, șatenă, cu sânii mari, ochii albaștri, un pic bulbucați, părul negru, lung până în dreptul umerilor. Nu puteai spune că-i slăbuță, dar nici grăsuță nu era. Apărea ca oricare femeie matură, chiar dacă nu avea decât douăzeci și șase ani. Îi stătea bine cum era și avea
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
scriu? Și ce să scriu? Când nu e nimeni să m-asculte; să vadă, ce se-nalță acum printre cuvinte ce zidesc morminte. Și gândul mă săgeată să fiu și eu cuvânt. Aducerile-aminte sunt șoapte vii, de-acum, când doar albastre taine în umbre se preling și lumânarea piere topită, ca o noapte ce singură-și țese veșmânt. Tristețe de duminică, sunt fericită acum! PRAG DE IUBIRE Te simt aproape, desigur, o himeră, mă locuiești și nu-mi ești chiriaș. Între
CREANGA DE CUVINTE (POEME) 1 de CORNELIA JINGA HETREA în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363195_a_364524]
-
fiecare cu același gând și sentiment: „Ce măreț a creat Dumnezeu toate aceste lucruri minunate! Soare, luna, stele, nori!" Când este lună plină, stelele de pe cer dispar. De fapt, ele nu își schimbă locul. Se află tot acolo pe bolta albastră, însă sunt învăluite de lumina razelor făcute de cercul lunii. În noaptea aceasta este lună plină, stelele nu se văd. Ce bine e să stai afară, sub cerul liber, în aerul proaspăt al nopții, să aștepți zorii zilei în răcoarea
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
versurile să iasă la lumină. Nici ele nu mai suportau strânsoarea copertelor negre. Răsfoind manuscrisul, cum altfel decât cu evlavie? aproape cu pietate, pentru omul sensibil care a simțit nevoia să-și reverse preaplinul pe foaia de scris cu pătrățele albastre, într-o vreme când, a publica poezie, rezprezenta o întreprindere anevoioasă, darămite pentru colonelul în retragere Mihai Baicu, veteran de război, cavaler al Ordinului „Steaua României” cu spada. Un poet gălățean cu totul anonim, căruia, doar dragostea fiicei avea să
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
că este singură în casa unui bărbat de treizeci și trei de ani, care pe deasupra îi mai era și profesor. Lichiorul ca și tăria țigării începeau să-și facă efectul. Condurache reveni cu ibricul în mână, turnă cafeaua în ceștile din cobalt albastru cu dungă aurită pe margini, apoi umplu din nou păhăruțele cu lichidul miraculos. - Nu mai puneți vă rog, am început să mă amețesc după primul păhăruț! - Lasă, nu se întâmplă nimic. Așa ai prima senzație din cauza căldurii din șemineu. Nu
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
Aveam aripi și trebuia să dau din mâini în timp ce mă mișcam în ritm de dans și îmi plăcea acest rol. Îmi spusese că sunt un înger, dar eu mă vedeam fluture, fiindcă rochița făcută din hârtie creponată era de culoare albastră și avea aripi mari ca cele ale fluturelui ... Mi-a dat și o poezie s-o învăț și s-o recit. M-au ajutat să-mi debrac costumația de înger, și m-am trezit dintr-o dată în fața scenei, cu cortina
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
minunat, ca un actor, diferite versuri, la serbările școlii, totdeauna numai din poeziile proprii, și mi-l amintesc cu multă claritate, parcă-l văd și acum: era aproape un copil. Era un adolescent blond, frumos ca un zeu, cu ochii albaștri, înalt, zvelt și îi plăcea să se îmbrace numai în albastru. Locuia lângă liceu, pe strada Buciumului nr. 1, iar prin fața casei lui treceam destul de des. Toată fața lui Nini era numai un zâmbet cald. Atât fetele cât și băieții
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
Acasă > Poeme > Devotament > URC TREPTE Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1440 din 10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Miroase-a răi și cer, îmi ning în suflet stele Și-n albul absolut vin îngerii să spele Albastre anotimpuri furate tuturora De cea mai nefirească, neliniștita oră. Ne-adună și ne scad mulțimea de cuvinte În piesa fără nume, călcând pe cele sfinte. Un cântec mă separă de-atâtea dezacorduri, De note fals cantate pe portativ de cioburi
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
furtuna Ploile-s departe, au plecat și ele. Iar se joacă toamna, tandră, ca nebuna Și-și descarcă-n ceruri coșul ei de stele. Îmi opresc din toate una, numai una, Călăuză-n noaptea gândurilor mele. LOTUȘI Când zorile timide-apar, albastre, Se face toamna noastră iarăși blândă, Furtuna nu mai stă deloc la pândă, Ca să ne-mpingă-n noapte și-n dezastre. Și ploile ne scapă de osândă, Când pun lumina-n sufletele noastre, Cum ar aduce crizanteme-n glastre Și
ALTE OPT SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368304_a_369633]
-
mai fine decât ale zeiței Atena, care la atingere sună precum cea de-a doua mișcare din Recviemul lui Mozart. Dar ea, nemângâiata, cu lacul crăpat, cu griful prelins de bemolii prea tânărului Casagemas - de sine însuși ucis sub penelul albastru al lui Picasso, așteaptă. Ah, nu mai sta că o amfora greacă, nu mă mai implora să te îmbrățișez, că împreună să mai facem odată să sune ecourile amintirilor din Alhambra. Sunt prea bătrân și prea obosit pentru așa o
ALHAMBRA de RAUL BAZ în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368361_a_369690]
-
-ai scris „iubire” Câte sclipiri cuprins-ai sub privire Șoptind: „Copilă, îmi auzi chemarea?” În câte-amurguri, așteptând să curgă Spre tine râu de liniște, cuminte, Ai dăltuit pe-o stâncă legăminte Și-ai lăsat visu-n mare să se scurgă? Cu-albastre unde, te-ai iubit vreodată, Ți-au plâns sub tălpi nisipurile ude Când alergai printre năluci zălude Să strângi în brațe marea despuiată? Te-ntreb așa, fiindcă iubesc amurgul... Când astrul zilei lin coboară-n ape Și stelele se pregătesc
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
am vazut din nou pe Goya. Mai bine zis, l-am simțit trecând pe deasupra caselor, fără grabă. Soarele abia apusese, inca i se mai zăreau sprâncenele la orizont. Cerul era plin de nori care se duceau la locul risipirii, unii albaștri că tunetul, unii lăptoși că spaimă, unii albăstrui spre gri. Stăteam așezat pe marginea terasei, cu cățelușă ghemuita în iarbă, la picioarele mele. La un moment dat, a trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul înspumat, doborâtor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
am vazut din nou pe Goya. Mai bine zis, l-am simțit trecând pe deasupra caselor, fără grabă. Soarele abia apusese, inca i se mai zăreau sprâncenele la orizont. Cerul era plin de nori care se duceau la locul risipirii, unii albaștri că tunetul, unii lăptoși că spaimă, unii albăstrui spre gri. Stăteam așezat pe marginea terasei, cu cățelușă ghemuita în iarbă, la picioarele mele. La un moment dat, a trecut o învolburare, un amestec între presimțirea galaxiei și valul înspumat, doborâtor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
de minute, abordând-o direct: - Raluca Radu, ai câteva minute libere? Obrajii fetei se îmbujorară de surpriză. Își luă rămas bun de la colege și îi permise să o însoțească în parcul din apropierea facultății, strângând la piept mapa voluminoasă din vinilin albastru. - Ce notă ai luat pe proiect? - A, proiectul de practică! Zece. - Eram sigur! - Mulțumesc. Man își făcuse un discurs elevat, care i se părea că suna destul de convingător, dar acum nu își mai găsea cuvintele. - Uite, aș vrea să formez
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
sufletu-mi pictează pe pânză unui vis, Tablouri fără noima crolate în abis. Dar jinduind suflarea de aur ce-o aveam, Cu care mutăm munții și vântul îl opream, Simt cum zvâcnește câmpul de dor, al inimii, Cu undele-i albastre în țară liniștii Și dincolo de neguri, spre spațiul cel senin, Se-aude o cantare, un cor de îngeri, lin. Cu aripile franțe încă mai vreau să zbor, Spre marea de arama de dincolo de nor, Spre poartă de ivoriu și cerul
UN GÂND de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368415_a_369744]
-
Am urcat la etajul V,iar când ușa liftului s-a închis în urma mea,am avut senzația că am pătruns într-o altă lume. În jurul meu domnea o liniște odihnitoare.Totul era calm,iar cadrele medicale parcă pluteau pe linoleumul albastru care sclipea de curățenie. Am fost întâmpinată de un tânăr înalt,îmbrăcat într-o salopetă verde,care cu un zâmbet cald m-a condus la cabinetul domnului conferențiar doctor Mateș Ioan Nicolae.Eram extrem de speriată , dar după ce domnul conferențiar mi-
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
cât Carpații - Și-n părul lui toți codrii Moldovei se-adunau. Ochii-i erau luceferi plini de lumini și grații Și-o Dunăre de lacrimi din ochi îi izvorau. Când ne-a zâmbit, din nori ieșise mândrul soare Și florile albastre deodat-au răsărit! Toți plopii fără soț i se plecară-n zare, Din Nistru până-n Tisa blestemele-au pierit! Și-l însoțeau cinci îngeri din cinci părți ale Țării, Alături de cinci zâne din basme românești... Și-atunci s-a stins furtuna
REVINE EMINESCU ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368448_a_369777]
-
ceasuri de fericire.” ( Iubind acum vei înțelege Cerul și Infernul). Exemplele care urmează subliniază această căutare nesfârșită, dorită: „mă cauți, te caut/ prin adânca privire/ oglindită în apa din noi...” O „taină a inimii” așteaptă să te întâlnească în”noaptea albastră”, în suspinul înflorit „chiar dacă nu poți prinde/ liniile din palma iubirii noastre,/ chiar dacă nu poți prinde/ urmele pașilor noștri.” (Visul). Alte expresii aduc în lumină partea suavă și rafinată a trăirilor, sufletul poetei atingând note diafane, luminoase atunci când iubește, când
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
palma iubirii noastre,/ chiar dacă nu poți prinde/ urmele pașilor noștri.” (Visul). Alte expresii aduc în lumină partea suavă și rafinată a trăirilor, sufletul poetei atingând note diafane, luminoase atunci când iubește, când este iubită. „- o primăvară este gândul tău!”; „pe cărarea albastră te voi întâlni”; „luminezi acolo unde nu-i lumină” etc. Sau: „ascultă, ascultă și vino/ la marginea apelor timpului!/ El este cel care cheamă,/ el este cel care plânge- ascultă?/ Te iubesc, te iubesc! - îți sune./ Să nu întârzii! - doar
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
potențialului tuturor resurselor naturale existente, cu o mână forte și sigură de rezultat. Peisajul montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
program pe care îl desfășura în fiecare dimineață și mai ales seara. Dimineața, când se pregătea să meargă la plajă, întâi se ungea pe corp cu o soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare. Camera mea se încărca, de fiecare dată, cu un
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare. Camera mea se încărca, de fiecare dată, cu un miros suav și dulceag, iar uneori, în glumă, mă împresura cu pulberea parfumului său din pompița de sticlă albastră de Bohemia, de mă luaseră colegele de birou la ochi, din cauza miresmelor ce le împrăștiam în jurul meu. Și toate acestea, pentru a merge la plajă, nicidecum la teatru sau la vreo recepție de gală! Observasem că acest machiaj, potrivit mai
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
castelul de nisip”/ netulburat, încă./ De ce este atât de rotundă, lumina acestui/ albastru anotimp?!/ Adun toate jucăriile, corăbiile... Nostalgic,/ le trec dincolo, la ea,/ Cea numită, Adolescența. Mă mai uit,/ înainte de a sări coarda,/ Peste linia ei” (din poemul ”Anotimp albastru) Am redat întocmai așezarea în pagină a versurilor pentru că poeta are „știința” nașterii „câmpului poietic” din modalitatea risipirii cuvintelor pe pagină, din arhitectura subliminală a poemului. Poezia Elisabetei Iosif este o întoarcere inefabilă și curajoasă în lumea copilăriei dar și
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
Poemul ”Mama”, din volumul ”Spiralele adolescenței” Timpul, marele Mister al existenței noastre, cel care ne aduce pe lume, cel care ne dăruiește iubirea, cel care sapă în noi tranșeele melancoliei, și ne fărâmițează viața în clipe de aur, are culoare albastră. Pe treptele lui devenim îngeri, suntem contopire și despărțire a spiritului de trup, înaintând și deschizând zarea cunoașterii. Iar Ochii eului poetic transcend realitatea pentru a surprinde mirificele ei nivele epistemologice și estetice ascunse: „Sunt triunghiul cu vârful în Cerc
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
și frumos. Unul dintre aceștia este și Mihai Dor. M-am întâlnit cu încercările literare ale lui Mihai Dor în vremuri „străvechi”, când el era doar un visător preadolescent, înalt și subțire, ținând strâns la piept, în dreptul inimii, un caiet albastru, cu propriile creații. Între timp, eu am mai fost plecată, dar de curând, i-am găsit poezia însoțită de muzică și de imagini vizuale sugestive, adaptate conținutului textului, pe YouTube, lucru care mi-a plăcut și mi-a stârnit curiozitatea
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]