10,591 matches
-
de dregătoria locului,le vor trimite cătră:Redacția” Albinei românești “,adăogînd și cheltuiala publicației. 4. Prețul acsetei gazette pentru Moldova va fi patru galbeni pe an,care preț foarte măsurat este în alăturare cu cel mai ieftine străine gazette, cînd Albina românescă va cuprindeîn filile saletoate înștiințările adevărateale altor jurnale. In Ieși prenumerația se va face deodată în Mănăstirea Sfinților Trii Ierarhi, iar pe la ținuturi redacția s-au adresuit cătră personae binevoitoare, trimițînd-li bileturi cuviincioase și împuternicire de a priimi prețul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fapte care se petreceau pe pământul țării lor, sau de care era legată propria lor patrie. Obiectivele pe care și le propun cele două gazete marchează o evidentă unitate de opinii și de preocupări. Prima perioadă din activitatea literară a "Albinei românești", adică cea desfășurată înainte de apariția "Alăutei românești", este cât se poate de modestă. De altfel, partea literară a unui jurnal românesc, între 1829-1849, era aproape fără excepție, foarte mult deosebită de ceea ce înțelegem astăzi prin literatură. Ea cuprindea cam
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
el avea convingerea că cel criticat "odinioară va binecuvânta critica". Încrezător în rolul constructiv al criticii, Asachi își îndreaptă însă armele și în direcția combaterii unei manii primejdioase, semnalate anterior de M. Kogălniceanu: "dorul imitației". Impărtășindu-i punctul de vedere, redactorul "Albinei" pledează, în termenii cei mai categorici, pentru constituirea unei literaturi naționale și pentru evitarea imitației operelor străine, în mod nerațional și exclusivist, prin respectarea tradiției strămoșești: "Cultura și fericirea unui popor nu stă în schimbarea portului, în mania de a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o încredere nelimitată în eficiența literaturii, în procesul de asanare morală a societății. Cel mai înalt rol în această direcție îi revine teatrului. Cronicile teatrale (situate la nivelul unui comentariu aplicat spectacolului, fără referiri artistice specifice genului), semnate de redactorul "Albinei românești", se corelează concepției sale despre teatru, considerat o excelentă școală practică. În majoritate, ele sunt consacrate pieselor străine traduse și jucate în limba română. În afara producțiilor sale literare, fabule în special, la care se adaugă un jurnal de călătorie
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
să-i găsească un program care să depășească faza didactică și diletantă a unei literaturi "țântitoare în folosul învățăturilor". Revista are meritul de a-și fi deschis coloanele tineretului, care nu avea, decât în situații rare, ocazia să publice în "Albina românească". Puține nume de scriitori și puține producții literare propriu-zise: câteva poezii originale, de la aceiași poeți, și mai puține scrieri în proză, dominată în sfârșit de talentul lui C. Negruzzi, afirmat chiar și într-un reportaj ca Fragment dintr-o
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
plină de merite a lui Asachi stă la baza "Alăutei românești", în schimb meritul transformării acestui supliment într-o adevărată revistă literară îi revine lui Kogălniceanu. "Alăuta" rămâne, mai departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care înainte de apariția "Alăutei" era preocupat de îmbunătățirea și stimularea activității literare a "Albinei", prin
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care înainte de apariția "Alăutei" era preocupat de îmbunătățirea și stimularea activității literare a "Albinei", prin introducerea și cultivarea unor noi genuri publicistice, va reveni, lipsit de revistă, la vechile sale foiletoane, în acestea, găsindu-și, de altfel, adăpost și Kogălniceanu. Asachi rămâne, în continuare, animatorul literar cel mai de seamă din paginile "Albinei", care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a "Albinei", prin introducerea și cultivarea unor noi genuri publicistice, va reveni, lipsit de revistă, la vechile sale foiletoane, în acestea, găsindu-și, de altfel, adăpost și Kogălniceanu. Asachi rămâne, în continuare, animatorul literar cel mai de seamă din paginile "Albinei", care beneficiază numai de colaborarea periodică a lui Alecsandri. Experiența eșuată a "Alăutei" îl determină pe Asachi să reactiveze viața literară a ziarului care, neîndoios, este tot ceea ce a creat acest pionier al culturii noastre moderne mai valoros, în afara realizărilor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
scade cu nimic marile lui merite culturale -, ci de conjunctură. Asachi a urmărit în tot ceea ce a făcut, deci și în literatură, scopuri precise, cultivând, cu precădere, genul didactic (fabula, numită de el "basna"). Pe lângă fabule, el mai publică în "Albina românească" poezii ocazionale (la sărbătorirea unor înalți demnitari ai vremii, pentru glorificarea domniei lui Mihail Sturdza etc.). Utilă pentru momentul istoric în care a fost creată, această literatură nu poate înfrunta timpul. Restul compunerilor poetice publicate în "Albina" nu se
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
publică în "Albina românească" poezii ocazionale (la sărbătorirea unor înalți demnitari ai vremii, pentru glorificarea domniei lui Mihail Sturdza etc.). Utilă pentru momentul istoric în care a fost creată, această literatură nu poate înfrunta timpul. Restul compunerilor poetice publicate în "Albina" nu se distanțează mult de cele ale lui Asachi. Fabula și poezia ocazională dețin locul de frunte la toți poeții "Albinei", ce caracterizează, în definitiv, o întreagă epocă literară. Nici Negruzzi nu scapă prilejul de a încerca genul. G. Călinescu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pentru momentul istoric în care a fost creată, această literatură nu poate înfrunta timpul. Restul compunerilor poetice publicate în "Albina" nu se distanțează mult de cele ale lui Asachi. Fabula și poezia ocazională dețin locul de frunte la toți poeții "Albinei", ce caracterizează, în definitiv, o întreagă epocă literară. Nici Negruzzi nu scapă prilejul de a încerca genul. G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, observa, în legătură cu proliferarea genului, că: "... acest gen a crescut ca troscotul și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
încerca genul. G. Călinescu, în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, observa, în legătură cu proliferarea genului, că: "... acest gen a crescut ca troscotul și nu e poet care să nu fi scris fabule". Printre colaboratorii cei mai stăruitori ai "Albinei" menționăm: fabulistul Alecu Donici, traducătorul și poetul Costache Stamati, filologul Gh. Săulescu, Dimitrie Ralet, profesorul D. Gusti, Gh. Sion, ș.a. Intre acești scriitori minori, cei mai mulți profesori și slujbași ai statului, animați de bune intenții, dar de puțin talent, doar Costache
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de bune intenții, dar de puțin talent, doar Costache Stamati și Alecu Donici s¬au bucurat de oarecare faimă literară. Alții au reușit să se facă cunoscuți prin activități străine de poezie, ca Gh. Săulescu, de pildă. Această "pleiadă" a "Albinei", cum i-a plăcut chiar lui Asachi s-o numească, întreținea totuși un climat literar necesar, contribuind mai mult la un fel de educație poetică elementară a cititorilor și mai puțin la cultivarea și rafinarea gustului pentru poezie. Colaborarea unor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
publicate aici. Într-o vreme când, tot după o constatare a lui Asachi, nu existau "modele c1asice în limba română a deosebitelor feluri de compuneri", oportunitatea unei astfel de activități este în afara oricărei posibilități de contestare. Față de creațiile literare din "Albina românească", gazeta lui I. Heliade Rădulescu are un ascendent valoric și numeric. Redactorul "Curierului românesc" va fi prezent, ca și Asachi în "Albina", cu versuri, multe din ele ocazionale, impuse de specificul unui ziar de actualități, cât și cu traduceri
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de compuneri", oportunitatea unei astfel de activități este în afara oricărei posibilități de contestare. Față de creațiile literare din "Albina românească", gazeta lui I. Heliade Rădulescu are un ascendent valoric și numeric. Redactorul "Curierului românesc" va fi prezent, ca și Asachi în "Albina", cu versuri, multe din ele ocazionale, impuse de specificul unui ziar de actualități, cât și cu traduceri. Printre colaboratorii gazetei bucureștene se întâlnesc frecvent o serie de nume reprezentative pentru literatura epocii (Vasile Cârlova, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, C. Bolliac
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din studiul "Puterea armată și arta militară de la începutul principatului Țării Românești și până acum": "Din această scriere se poate vedea talentul eminent al Dlui Bălcescul asupra istoriei... In autorul acestei cărți va avea patria un adevărat istoric al său". ("Albina românească", nr. 87, 1844, p. 347). Timpul a confirmat pe deplin această apreciere a lui I. Heliade Rădulescu. În paginile "Curierului românesc" au apărut, de asemenea, articolele lui Heliade referitoare la limba română literară și la rolul culturii în societate
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cele adresate lui Petrache Poenaru (l839). Maturizarea artistică a prozei românești, după un consens aproape unanim, se produce odată cu publicarea nuvelei "Alexandru Lăpușneanul", în "Dacia literară" (1840). În 1839, și chiar mai înainte, prin Kogălniceanu, și mai ales prin Negruzzi, "Albina românească", prevestea această etapă. Povestirea lui Negruzzi, Riga Poloniei și prințul Moldaviei" ("Albina românească", 1839, nr. 102, p. 414-416), stă între ficțiune și adevăr istoric, alimentată de Voltaire și din cronici, urmând, până la urmă, mai mult gustul publicului pentru anecdotă
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
consens aproape unanim, se produce odată cu publicarea nuvelei "Alexandru Lăpușneanul", în "Dacia literară" (1840). În 1839, și chiar mai înainte, prin Kogălniceanu, și mai ales prin Negruzzi, "Albina românească", prevestea această etapă. Povestirea lui Negruzzi, Riga Poloniei și prințul Moldaviei" ("Albina românească", 1839, nr. 102, p. 414-416), stă între ficțiune și adevăr istoric, alimentată de Voltaire și din cronici, urmând, până la urmă, mai mult gustul publicului pentru anecdotă. M. Kogălniceanu încearcă schița de moravuri și portretul caricatural în foiletonul "Soirees dansantes
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai mult gustul publicului pentru anecdotă. M. Kogălniceanu încearcă schița de moravuri și portretul caricatural în foiletonul "Soirees dansantes" ("Adunări dănțuitoare"), urmat de Negruzzi cu "Provincialul" și "Păcală și Tândală", originală scriere în duh antonpannesc. Spre deosebire de poezia publicată în paginile "Albinei", cele mai multe din aceste bucăți în proză au fost reținute de istoria literară. Pentru a avea un tabel mai complet al acestor încercări în proză, trebuie neapărat menționate și o serie de specii gazetărești, între care amintim portretul satiric. Reținem, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
politic. Aceste "fiziologii" au avut un oarecare răsunet, fiind reproduse în "Curierul de ambe sexe" (1842-1844), precum și în "Gazeta Transilvaniei" (1845). Dacă în epocă se traducea mult și cam fără alegere, chiar și după intervenția lui Kogălniceanu în "Dacia literară", "Albina românească" are meritul de a fi prezentat, uneori în traduceri foarte îngrijite, ca acele ale lui Negruzzi, capodopere ale literaturii universale. Preocupările "Curierului românesc", în popularizarea literaturii universale în rândul cititorilor, apar însă mai susținute decât ale "Albinei".Iată articolul-program
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Dacia literară", "Albina românească" are meritul de a fi prezentat, uneori în traduceri foarte îngrijite, ca acele ale lui Negruzzi, capodopere ale literaturii universale. Preocupările "Curierului românesc", în popularizarea literaturii universale în rândul cititorilor, apar însă mai susținute decât ale "Albinei".Iată articolul-program la revistei: Programă Vremea ce a mijlocit de la încetarea aceștii Gazete pînă acum a făcut să se simță de către toți aceia carii se află însuflați de adevărată dorire de binele obștesc cît era de mîhnitoare precurmarea aceștii publicații
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
la o viață culturală a unui popor. Heliade a antrenat și alți literați români în această activitate, paginile "Curierului românesc" fiind pline cu traduceri din V. Hugo, Lamartine, Alfred de Musset, George Sand, Byron ș.a. Pentru că atât "Curierul", cât și "Albina" erau publicații mai ales cu alte rosturi decât cele literare, se cuvin amintite aici, alături de creațiile beletristice propriu-zise, bucățile în proză destinate să satisfacă un cerc mai larg de cititori, cu un gust în general neevoluat, obișnuit cu "literatura" ușoară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
rosturi decât cele literare, se cuvin amintite aici, alături de creațiile beletristice propriu-zise, bucățile în proză destinate să satisfacă un cerc mai larg de cititori, cu un gust în general neevoluat, obișnuit cu "literatura" ușoară a magazinelor și almanahurilor. In coloanele "Albinei", cât și în cele ale "Curierului", s-a desfășurat și o activitate de îndrumare și de informare literară. Această activitate era susținută în "Albina" cam de același nume: Asachi, cu intervențiile lui periodice la început și la sfârșit de an
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu un gust în general neevoluat, obișnuit cu "literatura" ușoară a magazinelor și almanahurilor. In coloanele "Albinei", cât și în cele ale "Curierului", s-a desfășurat și o activitate de îndrumare și de informare literară. Această activitate era susținută în "Albina" cam de același nume: Asachi, cu intervențiile lui periodice la început și la sfârșit de an, sau cu alte prilejuri festive, în tablouri sinoptice ale peisajului literar al epocii, Kogălniceanu și Negruzzi. Acestora, li se adaugă Alecu Russo, atras de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Asachi, cu intervențiile lui periodice la început și la sfârșit de an, sau cu alte prilejuri festive, în tablouri sinoptice ale peisajului literar al epocii, Kogălniceanu și Negruzzi. Acestora, li se adaugă Alecu Russo, atras de pasiunea polemică din paginile "Albinei". Merită să fie reținute și cele câteva sfaturi elementare pentru poeții începători și pentru cititorii interesați de problemele literare, de ordin, oarecum tehnic. Interesante, în acest sens, sunt mai ales inițiativele lui I. H. Rădulescu, care se gândea în 1847
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]