7,965 matches
-
el realizează funcția de subiect (simplu sau multiplu): „Ei au doar stele cu noroc/ Și prigoniri de soarte,/ Noi nu avem nici timp, nici loc/Și nu cunoaștem moarte.” (M. Eminescu, I, p. 177) sau intră, ca nume predicativ, în alcătuirea predicatului analitic: „Căci tu - tu ești el.” (Ibidem, p. 41) În dezvoltarea relației de dependență, ocupă de regulă poziția de determinant, realizând toate funcțiile sintactice ale substantivului (și pronumelor nepersonale): • complement direct: „Mai aminti-mă-va un trecător/Vreunui străin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice și, în consecință, în afara funcțiilor sintactice 8. Funcționează atunci ca element constitutiv al unor verbe pronominale: a-și închipui, a se ajunge (cu sensul ‘a parveni’), a se întâmpla etc. sau ca morfem al categoriei gramaticale a diatezei, în alcătuirea planului expresiei mai multor termeni corelativi: • diateza reflexivă: „Când mă privesc într-o fântână/mă văd cu-adevărat în zi/așa cum sunt și-am fost și-oi fi.” (L. Blaga, p. 372) • diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de guri/ Ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ă-...-Ø/-i...-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Flexiunea internă se întemeiază pe dezinențele -Ø/-i-, asociate cu alternanțe consonantice produse de dezinența -i: st/șt, -l/Ø. La pronumele compuse alternanța consonantică intervine și la elementul al doilea din alcătuirea lor: t/ț. Feminin -ă-/-e-: aceasta/acestea; -Ø/-le: aceea, aceeași/acelea, aceleași -ă-(-Ø)...-ă/-e-...-e-: ceastălaltă/cestelalte, cealaltă/celelalte Flexiunii interne, întemeiată pe dezinențele -ă-(-Ø)/ -e(-le-), i se alătură alternanțe vocalice, provocate de dezinențe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o sută (de) oameni. Pronumele mulți, puțini au numai formă de plural. Formele de singular mult, multă sunt adjective calificative sau adverbe (mult, puțin). Realizează, în planul expresiei, opoziția singular-plural pronumele cu structură substantivală (zece, sută, milion, miliard etc.) din alcătuirea pronumelor compuse de cuantificare numerică simplă sau distributivă: douăzeci, trei milioane, câte cinci sute etc. Distincția singular-plural, impusă de termenul simplu din structura acestor numerale, este asigurată de dezinențe, aceleași din flexiunea substantivală: -e/-i (zece/douăzeci), -ă, -e/-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. „Dar și mai bine-i, când afară-i zloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri.” (M. Eminescu) Realizarea subiectului gramatical printr-un termen nominal e semn că sintagma a fi + adjectiv reprezintă un predicat analitic, în alcătuirea căruia verbul a fi este verb copulativ iar adjectivul - nume predicativ: E necesar să studiezi limbile clasice. (expresie verbală impersonală) + subiect propozițional E necesar studiul limbilor clasice. (predicat analitic + subiect simplu) Sintagma își păstrează natura de expresie verbală impersonală, dacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
această temă poate intra în relație cu dezinențe de număr și persoană, stabilindu-și definitiv semnificația gramaticală și lexicală: venisem, veniseși, venise etc. Sufixele verbale, pentru exprimarea timpului și modului, sunt, cele mai multe, omonime. Sufixul -a-, de exemplu, poate intra în alcătuirea temei imperfectului: cânt-a-(m), în structura temei perfectului: cânt-a-(-i, și, -sem, -seși etc., -t), a infinitivului (temă liberă): cânt-a, în structura temei de plural a prezentului: cânt-a-(-ți etc.) Prin aceasta, temele înseși devin omonime, iar omonimia temelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a pleca spre Florența, Andra a rămas o zi la Veneția. sau se exprimă printr-un nume, pronume, când are o identitate proprie: Mihai a plecat înainte de a se fi terminat meciul. În aceste din urmă enunțuri, infinitivul intră în alcătuirea unui constituent dezvoltat prin care se realizează funcția sintactică de circumstanțial. În interiorul constituentului dezvoltat, complementul semantic principal $meciul$$ reprezintă subiectul interior (virtual subiect gramatical al unui predicat - să se termine) - funcție de gradul II. În realizarea funcției de atribut, infinitivul este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a vorbi într-un pustiu?” (M. Eminescu) • complement de agent, dacă are sens pasiv: Nu suporta a fi lăudat de nimeni. Precedat de pronume sau adverbe relative, în relație sintactică cu verbul a avea sau a fi, infinitivul intră în alcătuirea construcțiilor infinitivale relative (în termenii Gramaticii Academiei, vol.II, p. 83), o variantă structurală de constituent sintactic dezvoltat prin care realizează funcțiile sintactice de: • subiect: „Când e minte, nu-i ce vinde.” (I. Creangă) Nu-i unde/când merge. Nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui de acum.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 30), „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii” (Idem, p. 149) „O astfel de moarte-i iadul.” (Ibidem, p. 53) În interiorul relației de interdependență, adverbele calificative și situaționale intră uneori în alcătuirea predicatului analitic, prin structuri impersonale, în categoria predicatului stării: „Dar și mai bine-i când afară-i sloată,/ Să stai visând la foc, de somn să picuri.” (Idem, p. 119) sau ca nume predicativ: „Așa era elementul său. O lume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-amaruri și de chin?” și „zise unul” sunt unități sintactice autonome. Ele nu depind unul de altul sub aspect structural. Sub aspect semantic, enunțul „naratorului” dezvoltă o relație specială de „dependență” față de enunțul „personajului”, intrarea celor două enunțuri în alcătuirea aceluiași enunț complex este asigurată de unitatea enunțării. 3. Funcții sintacticetc "3. Func]ii sintactice" Indiferent de modul specific de interpretare lingvistică a lumii extraverbale, relațiile sintactice iau naștere din momentul în care, prin desfășurarea celor două operații fundamentale ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât etc. • compuse: de la, de pe la, până la, fără de etc. • locuțiuni prepoziționale: în jurul, în jur de, în fața, în spatele, înainte de, în dreptul, alături de, în loc de, împreună cu, la un loc cu, de-a lungul, de-a lung de etc. Între structura prepozițiilor (și locuțiunilor prepoziționale) și alcătuirea sintagmei în interiorul căreia se dezvoltă relația de dependență există un raport de intercondiționare. Spre deosebire de prepozițiile din sintagme cu regent verbal, în sintagme cu regent nominal, prepozițiile însoțind termeni care descriu o coordonată spațială sau temporală conțin cel mai adesea, ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reprezintă, ca verb performativ (Austin), însăși realizarea actului lingvistic al aserțiunii, el generează enunțuri performative: „Eu îți spun încă o dată că adevărul nu poate fi sufocat.” În funcție de situarea planului lor semantic în desfășurarea categoriei modalității, enunțurile asertive sau propoziții din alcătuirea lor pot fi reale, ipotetice, potențiale, ireale, optative: „De când s-a dus, sunt ca o creangă veștedă, Care-nainte de-a-nflori se scutură, Și lumea nici o bucurie nu-i mai dă Inimii mele, boală și putredă ciutură.” (M. Isanos) „Poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu el în persoană: „Lucești fără de viață Căci eu sunt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață.” (M. Eminescu) În enunțurile cu subiect multiplu, desfășurarea acordului este orientată de pronume: • Pronumele personal domină substantivul (sau pronumele nepersonal) din alcătuirea subiectului, impunând verbului-predicat poziția sa în interiorul categoriei gramaticale a persoanei: „A doua zi dimineață și eu și Pisicuța apucarăm drumul muntelui.” (C.Hogaș), „Dar nici noi, nici lucrurile nu suntem simple medii indiferente.” (C.Noica) • Dacă în structura subiectului intră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori.” (M.Eminescu, P.L., 8), „Am văzut-o devenind brusc palidă.” (O. Paler, Viața..., 161) Când complementul predicativ nominal are structură propozițională, acordul se extinde și asupra numelui predicativ din alcătuirea predicatului său analitic: „I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși.” (O. Paler, Viața, 60) Rezultat al concentrării specifice a enunțului sintactic prin contragerea 47 unui nucleu predicațional care nu și-a subordonat identitatea și autonomia față de nucleul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și pontică. V. Explicați pe baza analizei hărții de la pagina 4 importanța situării României pe axele economice reprezentate. AUTOEVALUARE IGEOGRAFIE FIZICĂ 1 RELIEFUL ARMONIA ȘI PROPORȚIONALITATEA RELIEFULUI Relieful României este definit de mai multe caracteristici: - varietatea și deosebita complexitate a alcătuirii și evoluției sale. Există munți, dealuri, podișuri, câmpii și văi largi cu terase, depresiuni, iar la țărmul Mării Negre se află Delta Dunării și plaje de nisip. - proporționalitatea marilor unități de relief în repartiția lor teritorială. Munții reprezintă 28%, dealurile și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
000 m. b. Caracteristici sunt alcătuiți din mai multe masive care sunt separate de depresiuni mari și de văi; masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se succed de la vest la est, cu următoarea alcătuire: în vest, roci vulcanice (andezite), roci cristaline în centru, iar în est și sud, roci sedimentare (gresii, conglomerate, marne, argile). altitudini între 1 000 și 1 900 m; doar în Munții Rodnei și Munții Călimani crestele depășesc 2 000 m
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
lor; Transalpina (Munții Parâng) și Transfăgărășanul străbat munții la peste 2 000 m. c. Diviziuni Carpații Meridionali sunt alcătuiți din patru grupe de munți ce se înșiră de la est la vest. Numele fiecăreia este dat de masivul mai important din alcătuire. DE REȚINUT Carpații Meridionali au 11 vârfuri peste 2 500 m altitudine, fiind cei mai înalți munți din România; Carpații românești au altitudinea maximă în vârful Moldoveanu (2 544 m); sunt alcătuiți predominant din șisturi cristaline; sunt străbătuți transversal doar
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
consecință a ridicării lor mai slabe, depășesc 1 800 m doar în trei vârfuri (Munții Apuseni), iar în rest se mențin de la 400 la 1 600 m; sunt puternic fragmentați tectonic, apărând ca masive înconjurate de depresiuni joase; au o alcătuire geologică complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de construcție, izvoare minerale etc.; constituie un castel de ape, deoarece
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pentru a acoperi necesarul de apă pe cursurile lor au fost construite iazuri. Dealurile sunt joase, cu altitudini sub 250 m. Câmpia Moldovei este o însemnată regiune DE REȚINUT Podișul Moldovei se caracterizează prin: înclinare generală de la nordvest la sud-est; alcătuire din: gresii, marne și argile; climat temperat-continental; râuri colectate de Siret și Prut; trei diviziuni: Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului. 26 GEOGRAFIE FIZICĂ Podișul Central Moldovenesc Valea superioară a Moldovei agricolă cunoscută pentru culturi cerealiere, livezi și pentru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
DE REȚINUT Podișul Getic: este alcătuit din gresii, marne și argile, acoperite de un strat de pietrișuri; are înclinare de la nord la sud; în subsol sunt zăcăminte de petrol, gaze naturale și lignit. RELIEFUL 27 • Numiți rocile care intră în alcătuirea Podișului Getic. • Caracterizați relieful Podișului Getic prin elementele caracteristice. • Menționați principalele diviziuni ale Podișului Getic și limitele acestora. • Caracterizați prin patru elemente geografice specifice Podișul Moldovei. • Menționați specificul cadrului natural pentru fiecare subdiviziune. • Argumentați afirmația din textul lecției conform căreia
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Techirghiol). vegetația naturală - de păduri, de silvostepă și stepă - a fost înlocuită cu diverse culturi agricole, Dobrogea reprezentând o importantă regiune agricolă cunoscută pentru cereale, viță de vie, livezi de piersici, caiși etc. DE REȚINUT Podișul Mehedinți se caracterizează prin: alcătuire din șisturi cristaline și calcare; structură cutată; relief carstic bine reprezentat (chei, peșteri etc.); climat submediteranean; plante și animale specifice climatului. 28 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați geneza Podișului Mehedinți după alcătuirea și structura sa. • Indicați două forme de relief cu care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
piersici, caiși etc. DE REȚINUT Podișul Mehedinți se caracterizează prin: alcătuire din șisturi cristaline și calcare; structură cutată; relief carstic bine reprezentat (chei, peșteri etc.); climat submediteranean; plante și animale specifice climatului. 28 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați geneza Podișului Mehedinți după alcătuirea și structura sa. • Indicați două forme de relief cu care se aseamănă prin modul de formare. • Caracterizați cadrul natural speci fic al Podișului Mehedinți. • Argumentați prezența climatului mediteranean în Podișul Mehedinți. Vârf calcaros din Podișul Mehedinți Lacul Zăton de la Ponoare
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se află în Câmpia .................................................. 5. Orașul Satu Mare se află în Câmpia ......................................... III. Explicați modul de formare a câmpiilor din țara noastră. IV. Caracterizați o unitate de câmpie la alegere (Câmpia Română, Câmpia de Vest) urmărind: limitele, caracteristicile principale ale reliefului (alcătuire, elemente de specificitate, diviziuni), resurse, im portanță economică. AUTOEVALUARE Contactul Munților Oaș cu Câmpia de Vest Câmpia Someșului DELTA DUNĂRII ȘI PLATFORMA CONTINENTALĂ DELTA DUNĂRII Delta Dunării și complexul lagunar Razim, care au o întindere de 4 340 km2, reprezintă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
II-lea î. Cr.) descrie un spațiu cu bancuri de nisip între care se aflau brațe cu apă, iar Strabo (secolul I î. Cr.) indică șapte brațe, între care se aflau insule, idee reluată și de Pliniu cel Bătrân, Ptolemeu ș.a. Originea, alcătuirea și caracteristicile peisajului Deltei au fost prezentate detaliat și în lucrările unor oameni de știință români, între care geografii Constantin Brătescu și George Vâlsan, naturalistul Grigore Antipa ș.a. Mărturii ale locuirii zonei există mai ales la contactul dintre deltă și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reflectă: organizarea pe forme mari de relief (munți, dealuri, podișuri, câmpii), realizarea treptată într-un ansamblu care a fost definitivat în cuaternar (ultimii 1,5 milioane de ani), o funcționalitate dependentă de caracteristicile climatului (îndeosebi de temperaturi și precipitații), de alcătuirea geologică și de modul în care omul a intervenit prin activități multiple (baraje, exploatarea apei pentru activități agricole, industriale, canale de navigație etc.) pentru a folosi această importantă resursă. Factorii care determină și influențează hidrografia sunt numeroși. Relieful, prin dezvoltarea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]