33,225 matches
-
relief, concomitent cu sedentarizarea populației, dar și cu războaie crâncene pentru Însușirea acestor oportunități. Se cristalizează o civilizație alimentară cu particularități specifice unor zone și populații, care Își vor adapta stilul de alimentație conform acestor oportunități geoclimatice. Este epoca când alimentația se individualizează ca parte din ecuația dezvoltării comunităților umane, cu impact somatic, comportamental și demografic În evoluția acestora. Se poate vorbi de o tipologie a populațiilor În strânsă legătură cu tipul de alimentație și zona geoclimatică În care viețuiesc. etapa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conform acestor oportunități geoclimatice. Este epoca când alimentația se individualizează ca parte din ecuația dezvoltării comunităților umane, cu impact somatic, comportamental și demografic În evoluția acestora. Se poate vorbi de o tipologie a populațiilor În strânsă legătură cu tipul de alimentație și zona geoclimatică În care viețuiesc. etapa a III-a secolele XVI - XIX, Începe odată cu marile descoperiri geografice care deschid calea introducerii și aclimatizării unor noi culturi Între care; cartoful, porumbul, floarea soarelui, soia și mazărea. Extrem de repede aceste noi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
etapa a III-a secolele XVI - XIX, Începe odată cu marile descoperiri geografice care deschid calea introducerii și aclimatizării unor noi culturi Între care; cartoful, porumbul, floarea soarelui, soia și mazărea. Extrem de repede aceste noi culturi vor revoluționa agricultura și implicit alimentația. Această perioadă este caracterizată printr-o abundență alimentară, dar paradoxal și de o delimitare În structura populației privind accesul la hrană. Pe de o parte acces și abundență pentru cei avuți, concomitent cu limitarea accesului pentru sclavi și săraci. Este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cei avuți, concomitent cu limitarea accesului pentru sclavi și săraci. Este perioada când producția alimentară Începe să capete caracter industrial prin introducerea tehnologiei, cu apariția alimentelor concentrate, rafinate, Îndeosebi dulciurile, condimentele etc., ceea ce va conduce treptat la modificarea stilului de alimentație. etapa a IV-a, Începând cu secolul al XX-lea, când revoluția tehnico-științifică și industrializarea producției alimentare ating apogeul prin concentrate, rafinate și ultratafinate, concomitent cu utilizarea pe scară largă a conservanților, coloranților, stabilizatorilor, emulgatorilor și aditivilor și produselor de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
când revoluția tehnico-științifică și industrializarea producției alimentare ating apogeul prin concentrate, rafinate și ultratafinate, concomitent cu utilizarea pe scară largă a conservanților, coloranților, stabilizatorilor, emulgatorilor și aditivilor și produselor de tip fast food, produse care vor modifica fundamental modul de alimentație, contribuind decisiv la ceea ce subliniam mai sus; Înlocuirea necesității biologice de a se alimenta cu plăcerea de a mânca. Consacrarea istorică a comportamentului alimentar este valabilă pentru majoritatea colectivităților umane pentru că aportul alimentar specific acestui comportament va ajunge să influențeze
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
va ajunge să influențeze dezvoltarea somatopsihică a populațiilor ce le compun. Amprenta este vizibilă la populațiile care trăiesc În diverse zone geografice ale planetei noastre; polare ecuatoriale, asiatice, sud americane, nordice, care desigur se asociază caracteristicilor antropomorfice ale populațiilor respective. Alimentația În spațiul românesc Adaptarea ancestrală a colectivităților umane la posibilitățile alimentare ale zonei geoclimatice În care viețuiesc nu a ocolit nici populațiile din spațiul românesc. Date destul de sumare ne vin din descoperirile arheologice și din cercetarea folclorului, Încât o istorie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
procurarea celor necesare vieții, Îndeosebi alimentele, au fost din totdeauna o problemă pentru majoritatea populației țării, chiar dacă timp de milenii păstoritul și munca pământului au constituit preocuparea de bază. De aici au rezultat două aspecte care au marcat stilul de alimentație și comportamentul alimentar la români. Primul aspect este că alimentația era extrem de simplă, mai ales pentru românii din mediul rural și periferia orașelor de mai târziu. În aceste zone alimentația consta În principal din cereale, legume, fructe, rădăcini, care constituiau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o problemă pentru majoritatea populației țării, chiar dacă timp de milenii păstoritul și munca pământului au constituit preocuparea de bază. De aici au rezultat două aspecte care au marcat stilul de alimentație și comportamentul alimentar la români. Primul aspect este că alimentația era extrem de simplă, mai ales pentru românii din mediul rural și periferia orașelor de mai târziu. În aceste zone alimentația consta În principal din cereale, legume, fructe, rădăcini, care constituiau În fapt baza alimentației, apoi lactatele și brânzeturile, grăsimile vegetale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aici au rezultat două aspecte care au marcat stilul de alimentație și comportamentul alimentar la români. Primul aspect este că alimentația era extrem de simplă, mai ales pentru românii din mediul rural și periferia orașelor de mai târziu. În aceste zone alimentația consta În principal din cereale, legume, fructe, rădăcini, care constituiau În fapt baza alimentației, apoi lactatele și brânzeturile, grăsimile vegetale mai rar, iar carnea și derivatele sale doar ocazional. Al doilea aspect este de fapt consecința primului și anume că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la români. Primul aspect este că alimentația era extrem de simplă, mai ales pentru românii din mediul rural și periferia orașelor de mai târziu. În aceste zone alimentația consta În principal din cereale, legume, fructe, rădăcini, care constituiau În fapt baza alimentației, apoi lactatele și brânzeturile, grăsimile vegetale mai rar, iar carnea și derivatele sale doar ocazional. Al doilea aspect este de fapt consecința primului și anume că această sărăcie culinară a condus la o lipsă de percepție a calității, iar de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și derivatele sale doar ocazional. Al doilea aspect este de fapt consecința primului și anume că această sărăcie culinară a condus la o lipsă de percepție a calității, iar de aici la lipsa formării și educării gustului și rafinamentului pentru alimentație, de unde și sărăcia de zi cu zi a bucătăriei românești. Din acest tip de alimentație a rezultat o structură particulară a alimentelor de bază care a devenit o caracteristică În alimentația românilor. Astfel hidrocarbonatele ajung să reprezinte aproximativ 80% din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că această sărăcie culinară a condus la o lipsă de percepție a calității, iar de aici la lipsa formării și educării gustului și rafinamentului pentru alimentație, de unde și sărăcia de zi cu zi a bucătăriei românești. Din acest tip de alimentație a rezultat o structură particulară a alimentelor de bază care a devenit o caracteristică În alimentația românilor. Astfel hidrocarbonatele ajung să reprezinte aproximativ 80% din valoarea calorică a alimentației, grăsimile 10-15%, iar proteinele 5-10% și acestea mai ales de natură
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la lipsa formării și educării gustului și rafinamentului pentru alimentație, de unde și sărăcia de zi cu zi a bucătăriei românești. Din acest tip de alimentație a rezultat o structură particulară a alimentelor de bază care a devenit o caracteristică În alimentația românilor. Astfel hidrocarbonatele ajung să reprezinte aproximativ 80% din valoarea calorică a alimentației, grăsimile 10-15%, iar proteinele 5-10% și acestea mai ales de natură vegetală, ceea ce la orice analiză științifică ar fi etichetată ca fiind cu totul deficitară, având În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de zi cu zi a bucătăriei românești. Din acest tip de alimentație a rezultat o structură particulară a alimentelor de bază care a devenit o caracteristică În alimentația românilor. Astfel hidrocarbonatele ajung să reprezinte aproximativ 80% din valoarea calorică a alimentației, grăsimile 10-15%, iar proteinele 5-10% și acestea mai ales de natură vegetală, ceea ce la orice analiză științifică ar fi etichetată ca fiind cu totul deficitară, având În vedere că principiile de bază a unei alimentații raționale prevăd o pondere precisă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
80% din valoarea calorică a alimentației, grăsimile 10-15%, iar proteinele 5-10% și acestea mai ales de natură vegetală, ceea ce la orice analiză științifică ar fi etichetată ca fiind cu totul deficitară, având În vedere că principiile de bază a unei alimentații raționale prevăd o pondere precisă a acestora. Astfel; hidrocarbonatele În alimentație trebuie să reprezinte 50-55% din valoarea energetică constituind resursa energetică de bază fără posibilitatea de a fi stocată, grăsimile 20-25% În bună parte ca energie stocată În lipidele de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și acestea mai ales de natură vegetală, ceea ce la orice analiză științifică ar fi etichetată ca fiind cu totul deficitară, având În vedere că principiile de bază a unei alimentații raționale prevăd o pondere precisă a acestora. Astfel; hidrocarbonatele În alimentație trebuie să reprezinte 50-55% din valoarea energetică constituind resursa energetică de bază fără posibilitatea de a fi stocată, grăsimile 20-25% În bună parte ca energie stocată În lipidele de depozit și proteinele 15-22% ca elemente de structură pentru organism, din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru a satisface criteriul de valoare biologică, așa Încât raportul dintre principiile de bază (proteine, lipide, hidrocarbonate) să fie 1, 1, 2 la adult și 1, 2, 4 la copilul mic (0-3 ani). Această structură particulară și distribuție calorică specifică a alimentației avea să influențeze decisiv tipologia și patologia locuitorilor spațiului nostru geoclimatic, obezitatea de exemplu nefiind o caracteristică a poporului nostru decât accidental și numai acolo unde are caracter patologic (patologie endocrină mai ales) sau unde excesul alimentar era posibil. Iată
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și chinuiți de friguri” (Timpul 23 iunie 1879). Dealtfel și chipurile surprinse de artiștii timpului (Nicolae Grigorescu, Teodor Aman, Octav Băncilă) prezintă țăranul român ca fiind slab, istovit de muncă, gârbovit de neajunsuri, Îmbătrânit Înainte de vreme de griji, nevoi și alimentație proastă. De altfel pentru categoriile descrise de Eminescu și care În structura populației Însemnau majoritatea zdrobitoare a populației, procurarea alimentelor a fost o problemă din totdeauna, de aceea și alimentația era una foarte simplă. De pildă cerealele, până În secolul al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
gârbovit de neajunsuri, Îmbătrânit Înainte de vreme de griji, nevoi și alimentație proastă. De altfel pentru categoriile descrise de Eminescu și care În structura populației Însemnau majoritatea zdrobitoare a populației, procurarea alimentelor a fost o problemă din totdeauna, de aceea și alimentația era una foarte simplă. De pildă cerealele, până În secolul al XVII-lea erau reprezentate În special de mei (proveniența lui fiind din zona mesopotamiană), deși grâul se cultiva Încă din neolitic, dar pentru că era mai pretențios pentru cultură și cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era Mălai Vodă. Alături de mei, care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care constituia de fapt baza alimentației, erau legumele, fructele, ciupercile, ierburile, rădăcinile, fructele de pădure și nu rareori coaja de fag, ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul și mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea porumbului și cartofului au produs o adevărată revoluție În stilul de alimentație din spațiul românesc, prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ghinda, castanele și jirul. În acest fel se poate spune că Înaintea anului 1700 principala sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul și mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea porumbului și cartofului au produs o adevărată revoluție În stilul de alimentație din spațiul românesc, prin faptul că porumbul va Înlocui substanțial meiul, deși este o cultură incomparabil mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sursă de hidrocarbonate În alimentația populației spațiului românesc erau meiul și mai puțin grâul, secara și orzul, la care se asociau legumele și fructele. Revirimentul alimentației după 1700 Cultivarea porumbului și cartofului au produs o adevărată revoluție În stilul de alimentație din spațiul românesc, prin faptul că porumbul va Înlocui substanțial meiul, deși este o cultură incomparabil mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui multe din rădăcinoasele care se foloseau curent În alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o adevărată revoluție În stilul de alimentație din spațiul românesc, prin faptul că porumbul va Înlocui substanțial meiul, deși este o cultură incomparabil mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui multe din rădăcinoasele care se foloseau curent În alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala sursă de hidrocarbonate. Atât de răspândită a devenit cultura porumbului, de exemplu, Încât alimentația unilaterală cu mămăligă va fi legată multă vreme de evoluția endemică a unei boli carențiale cunoscută sub numele de pelagră
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o cultură incomparabil mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui multe din rădăcinoasele care se foloseau curent În alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala sursă de hidrocarbonate. Atât de răspândită a devenit cultura porumbului, de exemplu, Încât alimentația unilaterală cu mămăligă va fi legată multă vreme de evoluția endemică a unei boli carențiale cunoscută sub numele de pelagră, sau boala celor trei D (diaree, dermatită, demență) care făcea ravagii În populația rurală, cauzată fiind de lipsa unei vitamine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]