5,281 matches
-
loteria romana de la huizinga la eugen simion de la dostoievski la ogica-11782.html) Sau: "Și-acum să răspundem, în premieră, la clasica întrebare " Ce căuta neamțul în Bulgaria și Jojo la Emporiki Bank?"." ("Academia Cațavencu", 14.10.2009, http://www.catavencu.ro/n fine jojo are cu ce dar sa ne lamurim de ce-10546.html) c) citarea explicită (marcată cu ghilimele) și aluzia metatextuală: "Dar a survenit o lovitură de teatru neprevăzută și surprinzătoare: la 20 august 1950, același Georges Robert Dougoujard a părăsit Bucureștii, fiind promovat atașat comercial al Legației engleze de la Ankara. Pas de mai înțelege ceva! Travaliul învestit în supravegherea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și sub lumină viermuiesc putreziciunile" (p. 27) - textem diatropic, adaptare după "deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni!" (Ecclesiastul, 1, 2); "[10] vorbele și faptele noastre bune vor da rod însutit, atunci când trupul nostru nu va mai fi decât pulbere" (p. 41) - aluzie la "Pilda Semănătorului" (Luca, 8, 8); "[11] Acești străini, barbari de la miazănoapte și miazăzi, urmează năluciri și patimi ale clipei; în sufletul lor nu trăiește un Bizanț al tuturor veacurilor, ci un Bizanț de o zi, când pot să câștige
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care nu exclude și alte surse biblice configurate prin metafora conceptuală VIAȚA ESTE O CĂLĂTORIE; "[13] asupra prea bunilor și asupra răilor, stă totuși Cel care cântărește dreptățile. Simbria stă în fapta noastră, ca pulberea rodului în floare." (p. 62) - aluzie la " El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți" (Matei, 5, 45); "[14] Cei mulți, săraci și proști [...] sunt sarea pământului; pe aceștia îi asupresc
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Faptul că un astfel de precept este rostit și asumat de către Kesarion Breb nu constituie, desigur, o întâmplare: în afară că învățatul dac își exprimă astfel încă o dată gândirea sa ecumenică, capabilă să-i accepte până și pe opozanții creștinismului, aluzia la Celsus cuprinde și un sens mai profund. Filozoful grec a fost primul care a semnalat înrudirea dintre creștinism și alte doctrine bazate pe procesul MOARTE → RESURECȚIE (Cybele, Mithra, Sabasios etc.), ba chiar a afirmat că, "în comparație cu alte filozofii, ea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
explicit pare discutabilă din cel puțin două motive, care tind să apropie enunțul de sfera determinării "slabe" marcate implicit: coordonarea textemului cu coeferentul său ("ce caută neamțul în Bulgaria și urmașul lui Tagore cu obiceiuri de yankeu prin București?") și aluzia metatextuală la I.L. Caragiale ("m-am întrebat și eu, ca personajul lui Caragiale"). Cu toate acestea, decisiv pentru caracterul explicit al determinării rămâne conectorul comparativ ("așa cum..."), care lipsește din cel de-al doilea enunț citat la 2.3.1.b
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
răbdare, propunându-i ca Ungaria să consume România asemenea anghinarei (artichoke), "frunză de frunză". Cum nu a găsit nicăieri ascultare, s-a întors către Germania. Pe 17 aprilie 1940, i-a scris lui Hitler o scrisoare în care a făcut aluzii evidente la necesitatea cât mai urgentă a unor consfătuiri italo-germano-ungare, și a unora bilaterale germano-ungare, pentru reglementarea "problemelor din Balcani și bazinul Dunării". Solicitarea din partea ungară a sosit la Berlin într-un moment nefavorabil. Atunci intrase în mișcare frontul vestic
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a calificat drept "fantasmagorie" pretenția maghiară la 48-50 de mii de kilometri pătrați. Comisarul poporului pentru Afaceri Externe al Uniunii Sovietice, prin intermediul ambasadorului sovietic, a înștiințat guvernul ungar că nu se opunea poziției ungare; mai mult, i-a făcut vagi aluzii ambasadorului de la Moscova, Kristóffy József, la o eventuală acțiune militară comună, pe care cei de la Budapesta nu prea doreau să o priceapă. Cea mai mare deschidere față de propunerile sovietice a manifestat-o Werth Henrik, șeful Marelui Stat Major al armatei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
l-a pupat pe gură pe domnul conte în 1939. Excelența Sa, îmbrăcat în haine militare de front, dusese un panou la București cu înscrisul: "Nicso Brázda" (Nicio brazdă), adică "Nu vă înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste nu prea a scandat). S-a mai adăugat că prim-ministrul îndeplinea mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai adăugat că prim-ministrul îndeplinea mai degrabă orice dorință a vreunui popă român, decât a vreunui maghiar, iar românii erau plătiți mai bine. "Țara e condusă de străini, cine a mai auzit de alde Fischeri și Schnelleri printre maghiari (aluzie la ministrul de Interne Keresztes-Fischer Ferenc și ministrul de Finanțe Reményi-Schneller Lajos)". Nici Partidul (Maghiar) Transilvan (EP) nu a scăpat de campania de critică; deputat maghiar nu a avut, numai pe Albrecht Dezső, cu strămoși austrieci, care avuseseră un singur
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de ordin ideologic. Pásztor tűz s-a stins prin autoepuizare: în ultimul său număr, cel de al doilea din anul 1944, nu s-a mai publicat niciun rând, măcar, scris de autori proprii (și nici nu s-a făcut vreo aluzie la propria-i soartă), s-au editat, în întregime, materialele citite la serata literară din Cluj a scriitorilor din Sopron. Helikon, în schimb, care își parcurgea drumul pe aceeași traiectorie, ținea la calitate cu mult mai mare consecvență, și și-
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
gradul de inteligență etc.; 2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret dinamic cu acelea de portret static etc.; 2. intenția
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
replica); - este o formă de retorism; - prezența tuturor mărcilor formale ale exprimării orale adresate, din stilul oratoric; Deci: - (I) (1) interogații; (2) exclamații; (3) invocația retorică; (4) interjcții exclamative; (5) imprecații; etc.; - (II) (1) faze scurte; (2) propoziții exclamative; (3) aluzii; (4) suspensia; (5) enumerarea; (6) repetiția; (7) persoana a II-a verbală; etc.; - monologul permite personajului posibilitatea de a-și analiza adevăratele sentimente și adevăratele rațiuni ale gesturilor sale etc. Monologul interior: - este o formă de vorbire neadresată; deci nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care-l crede realizabil prin „minciună” și seducție. 2. Biografia - opera literară poate reprezenta o mască a artistului, o convenționalizare dramatizată; (!!) dar ea este adesea o convenționalitate a propriilor experiențe, a propriei lui vieți; - raportarea la biografie poate explica numeroase aluzii (sau chiar cuvinte) din opera scriitorului; - ajută la studierea evoluției artistice (dezvoltare, maturizare, eventual declin, etc.); - în cunoașterea universului criitoricesc: lecturi, călătorii, oameni și localități cunoscute etc.; - o lumină asupra mediului în care a trăit, asupra influențelor care l-au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere, de raportări la întreg; - caracterizare prin nume (a. nume alegorice sau cvasialegorice; b. nume cu aluzie literară, biblică, etc.; c. nume cu tonalități onomatopeice), cu intenție simbolică, satirică sau caricaturală, etc.; - numele personajelor nu sunt întâmplătoare; asocierea numelui propriu se face cu o imagine sau cu un complex de imagini de la o singură ființă concretă; deci
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
decor; - eventuale sugestii pentru efecte vizuale sau auditive (lumină, sunete, zgomote, muzică); sau referiri la: îmbrăcăminte, stare psihică sau fizică, mers, tonul cu care se vorbește, etc.; Structura formală: acte, tablouri, scene; - uneori: a. un prolog -o punere în temă, aluzie directă sau indirectă la ceea ce va urma; b. un epilog -o secvență (scenă) finală prin care se rezumă concluziile acțiunii, anumite idei sau se enunță evoluția viitoare a personajelor. Structura compozițională: expoziția, conflictul sau intriga, subiectul sau desfășurarea acțiunii, punctul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sa. Depășind psihanaliza freudiană și având ca punct de plecare psihologia, Jung restaurează semnificația spirituală a imaginii. A traduce imaginile, cu funcțiile sale cosmologice, antropologice și psihologice, în termeni concreți, este o operație lipsită de sens; acestea înglobează, desigur, toate aluziile concrete, evidențiate de Freud, dar realul pe care încearcă să-l semnifice nu lasă să se epuizeze prin asemenea referințe la concret 10. Mircea Eliade vorbește de o multitudine de imagini care sunt plurivalente prin structura lor. Dimensiunea simbolică a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
gata să ajute prietenii ajunși în 1840 la direcția Teatrului Național din Iași, adică pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, contribuind prin comedii la îmbogățirea repertoriului încă atât de sărac la vremea aceea. Când a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Ver Sacrum� (1898) fac din Viena al treilea pol european al stilului Art nouveau. ?i J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative ?i ironice la locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai ales cu sanatoriul de la Purkersdorf (Austria
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ilor de a construi formele cele mai contemporane �n inima cartierelor vechi, eventual fă??-n fă?? cu un monument istoric secular � catedrală din Viena � sau chiar milenar � Maison Car�e de la N�mes. Concep?ia arhitectural? are �n acest caz aluzii subtile, �n afară oric?rui mimetism, la morfologia, la istoria monumentului sau a sitului. Afinit??i elective dintre ?eful lucr?rîi, privat? sau insti-tu?ional?, ?i un arhitect faimos favorizeaz? aceste opera-?îi delicate a c?ror reu?it? este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bântuit" are tocmai aceste semnificații majore. Prin legenda lui Joseph of Arimathea, contribuția cea mai semnificativă la ciclul Graal-ului a lui Robert de Boron, cum că în el aceasta ar fi strâns sângele Mântuitorului răstignit, Graal-ul, la care se face aluzie aici, sugerează și idea de depășire a existenței individuale, caracteristică "lirismului pur". Mult mai probabil, "potirul propagat" este o imagine ce sugerează conul memoriei bergsonian, iar "insomnia concentric scuturata", explicitează, practic, ideea generării continui, centrifuge, de noi lumi (lumea artei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
tendințele, mai largi ale evoluției spiritului modern, așa cum erau ele schițate de Henri Bergson, în "L'Évolution créatrice" (1907). "Dialogul lui Monos și Una" (1841), la care enunțul "Șoptiri de la Monos, la Una!" (italice în originial)45, din "Veghe", face aluzie directă, în continuarea, pare să fie, în viziunea barbiana, unul din textele esențiale pentru "revoluția poetica" inițiată de scriitorul american. În forma unui colocviu celest, între doi iubiți postumi, Monos și Una - ale căror nume exprimă reîntoarcerea la unitatea primordială
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
recenzia la volumului Laudă somnului (1929), de Lucian Blaga, argumentează, în felul său, în favoarea necesității de a conjuga demersul intelectual, cu cel poetic: Dar cuprinderea, și spirituală, nu se poate lipsi de elementele intelectuale [s.n.], aritmetice ale unei melodice simple (aluzie la Pitagora cita mai înainte), ale unei strângeri complementare de culori. Acestea sunt esențe și trebuiesc asociate corpului liric [s.n.]"14. O bună parte din sensurile acestei secțiuni din "Veghea lui Roderick Usher" se construiesc în jurul simbolismului navei ("buretoasa 15
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Ion Barbu - dar acest lucru este adevărat și pentru Edgar Poe - , travaliul poetului ("faptul cel mai stingher"), are ca punct liminar, tocmai sacrificarea eului superficial, temporal, sugestie pe care textul poesc - "Manuscris găsit într-o sticlă" -, la care se face aluzie aici, o conține de asemenea 18, pentru a-și regăsi, astfel eul profund. Sub eul factice și superficial, se disimulează un altul, pur și originar, o conștiință concentrată asupra ei înseși, în continuă stare de uimire, totdeauna gata să iasă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cosmică revoluta, el ne face să asistăm la spasmul inițial al universului nostru. Cu o singura diferență doar, ca investigarea lui Rimbaud se continuă în calitativ [s.n.]77. Poemul rimbaudean nu este o aplicație de "psihologie excepțională", i.e. audiție colorată (aluzie la teoria lui René Ghil78), ci o investigație științifică de tip nou. Reluând situația dramatică imaginata de Poe în Eureka, Barbu subliniază opoziția dintre cantitativ (Astronom) și calitativ (Poet), termeni ce ne aduc iarăși la Henri Bergson 79. Astronomul doar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în the bygone time, and infinitely awful". 21 Ion Barbu, "Poezia leneșa" (1928), în Versuri și proza, 1984, p. 170. În studiul "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172, Barbu face din nou aluzie la acest aspect: "O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]