9,447 matches
-
Copacii și-au schimbat veșminte în orice anotimp din an. Doar lacrima-i mereu, fierbinte, când firul dorului destram. Culoarea lacrimei se schimbă din verde-smarald în turcoaz. Când pun a ochilor risipă în voie-bună sau necaz. Și-mi arde inimă amară, precum văpaia soarelui în zilele fierbinți de vară. Pe calea nenorocului. După culoarea copacilor se schimbă-n tonuri arămii. Când suflet lăcrimează de dor, e-n rubiniul inimii. Gri e-n dorințe neșoptite, de lacrima sufletului. Iar de gânduri nerostite
CULOAREA LACRIMEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374587_a_375916]
-
47), pentru a-i împărtăși aspecte răscolitoare din viața celui rămas în urmă, într-o solitudine chinuitoare: “Astăzi,/ mă aflu singur,/ în locul/ în care, pe vremuri,/ șezum./ Într-un abis de/ suferință și/ scrum./ Singur mă aflu,/ sorbind marea de-amar,/ marea Samsarei,/ marea/ amară și rea,/ de care uitasem,/ de care te ferisem,/ de care fugisem,/ naivul de mine,/ cândva.” (Poemul 24, p. 39-40) Modalitatea discursivă predominantă este dialogul. Un dialog obstinant cu "Ea, și numai ea", un dialog necesar
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > PIERDERI Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2324 din 12 mai 2017 Toate Articolele Autorului Murim un pic cu fiecare, Cel ce-a plecat voit, sau l-antâmplare, Și ne rămâne dor, amar și întristare, Și gândul ca-ntr-o zi, s-avem aceeași cale. Murim un pic prin fiecare, Cei părăsiți și goi, vărsând lacrimi amare, Ne mai croim un drum, pășind cu resemnare, Si mai lăsăm o floare, un gând, o
PIERDERI de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374614_a_375943]
-
Murim un pic cu fiecare, Cel ce-a plecat voit, sau l-antâmplare, Și ne rămâne dor, amar și întristare, Și gândul ca-ntr-o zi, s-avem aceeași cale. Murim un pic prin fiecare, Cei părăsiți și goi, vărsând lacrimi amare, Ne mai croim un drum, pășind cu resemnare, Si mai lăsăm o floare, un gând, o lumânare. Murim un pic ca fiecare, Cel ce-a rămas strigând, putere și iertare, Să ducă-mpovărat cunună de-mpăcare Celui plecat pe veci, sperând
PIERDERI de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374614_a_375943]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TRISTEȚE Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufletul uscatu-sa de plâns amar, Zâmbetul înghețat-a pe buze, Incercările de viață-s în zadar, Nimic nu mai pare s-amuze. Ochii-mi caută în rece privire, Vulturi turbați zboară pe cer Amenință-n cercuri, pieire... Refuz să trăiesc sau să sper!!! Lumea-njur
TRISTEŢE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374608_a_375937]
-
Toate Articolele Autorului ...Am luat hazardul ieri de guler Si l-am trântit de un perete Și i-am strigat cu sula-n coaste: - A mea iubire nu se pierde! M-a săgetat strângând din dinți Și-apoi a lăcrimat amar; - Nu vezi femeie că te minți? Pe lume totu-i în zadar! Nu i-am răspuns, nici n-am putut. L-am dezlegat, căci m-a durut Și răsucindu-mă în mine... Zic, da...totul stă-n tine! Referință Bibliografică
HAZARD de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374612_a_375941]
-
Și cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul? De ce-s pe dinafară o antică ruină, Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi, Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună, Mi l-am cusut cu firele de-argint din lună.. Vânturi haine mi-au suflat viclene-n față Și mi-au uscat seva cea plină de viață, Iar dac-
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
spre o viață mai senină! O, tu pământ al Daciei! Ce ai cunoscut? Acea glorie, a unui înger renăscut! Te-ai ridicat ca vulturul în slavă, Și n-ai lăsat durerea să te piardă. Chiar dacă viața îți era tristă și amară, Deși pe toți i-ai primit cu pâine și cu sare, În paradisul tău preasfânt fără de ocară. Chiar dacă timpul se așterne între umbre, De unde să izvorască atâtea vise sumbre? Și-ntindere de ape se lasă, pe suprafețe late, Aducând din
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
de pe uliță. Un plâns deznădăjduit îl cuprinse. A plâns cum n-a mai plâns în viața sa, de atâta durere. Nimic și nimeni nu-l mai putea opri din jalea de care fusese cuprins. A plâns așa vreo câteva ceasuri amare, până ce lacrimile i-au secat. Se ridică și privi spre casa Monei. Și ce zări? Casa era toată în flăcări! Pălălăile mari invadaseră întreaga casă pe sub streșini. Îngrozit, Nerun nu stătu mult pe gânduri și se repezi într-acolo. Dar
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
Iar inima i s-a aprins de jale Și s-a temut că, dragul ei, nu vine. Atunci, încremenită de durere, A înțeles că soarta îi desparte, Pe frunte a simțit o mângâiere: Era arțarul, întristat de moarte. A plâns amar, frumoasa Sânziană, Cu lacrimi calde a umplut ulciorul Și zi de zi , la locul din poiană, L-a revărsat, să curețe izvorul. Atâta timp cât a trăit sub soare, Iubitul ei i-a fost în amintire, Iar șapte mărturii sunt, azi, izvoare
LEGENDA CELOR ȘAPTE IZVOARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373353_a_374682]
-
cum să-l mai adun într-un „pumn de nisip“?! * Mi-am dăruit sufletul fiarelor, să-i astâmpăr sfâșierea ; cum aș putea să-i mai adun rămășițele-i... de la “festinul durerii?!" * De trup, aș vrea să uit și zidurile-i amare să le surp, în adâncuri tăcute; zadarnică trudă - să-ți făurești un „chip", pe retina timpului, pe zborul clipelor și sfâșietoarea rugă a "Nenăscutului"... Referință Bibliografică: Sfâșietoare rugă a nenăscutului / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1688, Anul
SFÂŞIETOARE RUGĂ A NENĂSCUTULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373399_a_374728]
-
îngroapă și pe mine odată cu ele, Mă coboară în beznă pustie și rece. Încerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena, Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă, Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră, Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită, Ma-nghit tot mai adânc și adânc, Până la strămoși, Până la origini, Până la neființă... Citește mai mult Viața își crește rădăcini adânci în pământul arid al ființei mele
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
îngroapă și pe mine odată cu ele,Mă coboară în beznă pustie și rece.Incerc să mă smulg din strânsoarea lor crâncena,Să mă eliberez din urzeala lor blestemata și crudă,Aș vrea să le retez, să le golesc de seva amară și neagră,Ce gâlgâie în venele lor lemnoase, Dar sunt neputincioasa și slăbită,Ma-nghit tot mai adânc și adânc,Până la strămoși,Până la origini,Până la neființă...... III. GÂNDURI, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1734 din 30 septembrie 2015
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
cu sângele ultimei speranțe nu reușește să-mi încălzească sufletul din care destinul te-a amputat fără să-mi ceară voie La masa asta nici visele nu mai vor să șadă iar cafeaua e mai neagră ca noaptea mai puțin amară ca viața și mai rece ca aerul ce s-a înscăunat în lipsa ta La masa asta numai eu aștept ce va să vină... Referință Bibliografică: Nostalgiile cuvintelor (10) / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII
NOSTALGIILE CUVINTELOR (10) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373438_a_374767]
-
să le explici, Ei te lovesc cu-n... "plagiat". De omu-i prost, ce să mai zici...! Degeaba scrii că ai tradus Tot ce le spui e în zadar. Chiar de le-arăți că-i munca ta Ei te împroașcă cu... "amar". In loc să lupte pentru drepturi In țara plină de mișei, Numai în lumea virtuală Sunt puternici precum... zmei. Invingeți-vă năravul Grij-aveți de-al vostru cord...! Fugăriți-vă prostia Aruncați-o peste "bord"! Eu vă iert vorbele rele Dar, vă
EU VĂ IERT VORBELE RELE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373448_a_374777]
-
chiar și o aparentă „Cântare a Cântărilor” în versurile poemului „Duioasă copilă de zbor, Daniela / Să știi că femeia e dragostea grea, / De-aceea și viața irupe a rea / În trai amăgirea de spintecă vela....etc.” pentru că sfârșește în gustul amar „Cum văd eu femeia, și moarte și viață, / Și Eva păgână și Maica de Crin / Doar ea hotărând univers și destin / Pășirea luminii spre clipa din față. / De-aceea suntem două lumi într-o lume, / Cei fără Măicuță și cei
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
viitoarele sancțiuni. Din cele două, autorul pare a fi preferat copilăria: „Copilul aleargă în cercul de flori / orizonturi de gând să desfacă / se joacă lumina-n dimineți de fiori / copilul bucuriei Buzăului joacă” dar asta nu îi oferă decat o amară conștiință a micimii firii sale omenești „Ce e cu mine măi surioară / ce e cu mine fratele meu?/ Mă lupt cu mine, cumplită fiară, / dar eu pierd mereu și mereu.” Rezolvarea îi este imposibilă fără ajutorul Copilului Divin: „Refă-mă
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
-n viață Am drumul iubirii fără înfrângeri. Cluj Napoca 12 august 2015 Urme milenare Cutreier poteci milenare Prin istoria neamului meu cel viteaz Și-n urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Carina A. Ienășel 26. 08.1983, Lipova, Arad Publicații: Volume: Carina,A., Ienășel, Perspectiva cristologică în opera lui Dostoievski, Arad, 2014 Carina, A., Ienășel, Perspective - arhivele memoriei, Arad, 2014 Carina, A., Ienășel, Ierburi amare, Arad 2015 Carina, A., Ienășel, metaphore, Arad, 2015 Carina, A., Ienășel, Jurnal schematic, Arad, 2015 Redactare reviste / volume: Pe urmele cireșarilor, volum ISBN, Ed. Caractere, Lipova, Arad, 2009 În căutarea jocului sfârșit, revista ISSN, nr. 1/2010, Arad, 2010 În
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
sârme, căpătâiulși nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții.... V. E CEAS DE SĂRBĂTOARE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017. E timpul pentru muguri și plânsete de miei- Ce mor doar pentru plata amarelor păcate, Oricât ar fi vreunii pe lume de atei, În fața jerftei sfinte le uită azi pe toate... E ceas de sărbătoare și-n ceruri s-au deschis Uși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoare A harului, prin care, din cer
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri cu glasuri necuprinse... Citește mai mult E timpul pentru muguri și plânsete de miei-Ce mor doar pentru plata amarelor păcate,Oricât ar fi vreunii pe lume de atei,În fața jerftei sfinte le uită azi pe toate...E ceas de sărbătoare și-n ceruri s-au deschisUși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoareA harului, prin care, din cer ne-a
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
apoi, tăcea. Mai ales...tăcea. Ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic... Ce frumoase erau acele zile de vară!..Cu păsări care cântau în tufișul sălciilor din luncă, de pe malul pârâului. Dar în sufletul fetelor de atunci...cât foc, cât amar curgea?..Măcar le-or fi dat acele fotografii blestemate? Le-or fi păstrat sau le-au rupt în mii de bucățele? Nu voi ști niciodată. Nimeni nu mi-a povestit. Și la ce mi-ar fi folosit? Mult mai târziu
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > HOTAR DE VIS Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-am scris pe buzele-ți de-amar scrisori din foșnet de tăceri și-n pârgul florilor de meri la pieptu-ți, jale-i i-am fost har. Ciuntite nopți plângeau tacit lumina ta pe trupul lor hotar de vis cu chip de dor, popas celest din ochi de
HOTAR DE VIS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371448_a_372777]
-
ești poveste... Emilian Oniciuc- 25.04.2017 Iubita mea, îmi ești poveste în fiecare seară Doar pentru tine mă țin treaz în ceas târziu, Să-mi fii morgana dulce a deșertului pustiu Când de pe buze am să îți sorb cafea amară... Dacă morgană n-ai să-mi fi în a mea așteptare, Iubito, filele nu le voi întoarce prea curând, Te voi citi poveste, ușor, rând după alt rând; Cum runele-s citite pe un țărm uitat la mare... Am să
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
mai mult Tu ești poveste...Emilian Oniciuc- 25.04.2017Iubita mea, îmi ești poveste în fiecare searăDoar pentru tine mă țin treaz în ceas târziu,Să-mi fii morgana dulce a deșertului pustiuCând de pe buze am să îți sorb cafea amară...Dacă morgană n-ai să-mi fi în a mea așteptare,Iubito, filele nu le voi întoarce prea curând,Te voi citi poveste, ușor, rând după alt rând;Cum runele-s citite pe un țărm uitat la mare...Am să
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]