8,976 matches
-
Biserică apropiată de popor, opusă celei de dinainte de 1789, abia în catolicismul din prima parte a secolului al XIX-lea, traversat de curente diferite, apar primele semne ale viitoarelor organizații politice democrate de origine creștină. Aceste curente și-au pus amprenta asupra temelor de bază care vor fi cristalizate în secolul al XX-lea. În ceea ce privește originile democrației creștine nu trebuie exclus curentul tradiționalist și contrarevoluționar care prin antiliberalismul și antisocialismul său a militat împotriva individualismului, pentru o monarhie de drept divin
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
era un loc de întîlnire și de schimb de experiență. Trebuie menționată în acest context și participarea britanică a cardinalului Manning, arhiepiscop de Westminster, al cărui discurs celebru din 1874, The dignity and rights of the Labour, și-a pus amprenta asupra spiritelor, ca și intervenția sa în greva docherilor de la Londra din 1889. În Olanda, Alphons Ariëns a devenit preocupat de chestiunea socială, în timpul studiilor sale teologice la Roma, și a fondat în 1888 Liga Populară Catolică, apoi Liga Populară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Jean Bosco, cerea Fecioarei în discursul ținut la Camera Deputaților cu ocazia învestiturii sale, "protecție și curaj". El cerea dreptul ca omul politic să rămînă fidel convingerilor sale religioase dar, spune el, "nimeni nu poate, legal, să impună statului amprenta propriei sale credințe, căci fiecare cetățean are dreptul să se recunoască în Stat". El definea libertatea de conștiință ca fiind "măduva libertății și a devenirii ființei umane". Exemplele ar putea continua la nesfîrșit și la toate nivelurile conducerii partidelor. Biserica
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
noțiuni prost înțelese și greu acceptate. Totuși, trebuie subliniat rolul major al Bisericii catolice în afirmarea democrației imediat după al doilea război mondial și consecințele considerabile înregistrate pe trei planuri: Eliberarea Europei de Vest, mai ales a Italiei, de orice amprentă totalitară sau chiar autoritară, prin susținerea catolicilor în procesul democratizării. Răspîndirea și afirmarea durabilă, în mai multe țări, a partidelor creștin-democrate. Mult timp reduse și chiar sacrificate de neîncrederea Bisericii în democrație, ele s-au putut impune ca partide ale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în rîndurile lui demonstra că putea fi altceva decît un partid confesional (...). Un anticlerical prin tradiție ar fi șocat, fără îndoială, să se afle în sînul MRP-ului. Agnosticul prietenos care eram eu s-a simțit întotdeauna bine aici." Această amprentă se regăsea și în CDS, al cărui Congres de la Saint-Malo din octombrie 1990 a fost deosebit de bogat și interesant în planul evoluției ideologice. Declarația semnată de Jacques Barrot și François Bayrou intitulată "Actualitatea gîndirii creștin-democrate" amintea de "viziunea omului înrădăcinat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
i-a reunit pe creștin-democrați într-o luptă comună, încă din secolul al XIX-lea, pînă la marile manifestări din Franța din 1984 și pînă astăzi: este vorba de apărarea libertății învățămîntului. Dar și aici democrațiile creștine și-au pus amprenta, nefăcînd din aceasta o bătălie împotriva învățămîntul public, căutînd mai degrabă un compromis cu mediile laice. Despre acest lucru dau mărturie dificultățile MRP-ului în fața supralicitărilor Independenților și dificultățile RPF-ului în momentul votării legii Barangé în 1951. Trebuie reținută
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
doborî trinomul ucigător și infernal război-înfrîngere-revanșă, realizînd reconcilierea și antanta franco-germană. Al doilea aspect este constituirea unei forțe de antrenare care a reușit să angajeze în această aventură europeană și alte familii politice, care, la rîndul lor, și-au pus amprenta prin specificul lor, fie că este vorba de socialiști, de liberali sau, în Franța, de generalul de Gaulle și de gaulliști. Al treilea, și nu cel mai puțin important, este adaptarea la Europa a conceptelor tipic creștin-democrate, cum ar fi
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de scrutin, și de închiderea sa într-un antigaullism fără nici o posibilitate de concesie, care nu excludea respectul și admirația, dar care l-a dus la respingerea reformelor propuse de referendumul din 27 aprilie 1969. Acestea erau totuși marcate de amprenta catolicismului social. Era vorba atît de promovarea unei regionalizări, cît și de transformarea Senatului, al cărui președinte fusese ales Alain Poher, într-o Cameră unde să se regăsească reprezentanții organizațiilor economice, familiale, intelectuale. Fiind foarte divizat înaintea alegerilor prezidențiale care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unde Biserica are o importanță deosebită, recunoscută prin Constituția din 1937, al cărei articol 44 "recunoaște poziția specială a Sfintei Biserici catolice, apostolice și romane drept gardian al credinței profesate de marea majoritate a cetățenilor"12. Acest text, care poartă amprenta lui Eamon De Valera 13, exprimă o concepție a națiunii irlandeze identificată cu catolicismul. Acest rol important al Bisericii se exprimă printr-o legislație morală constrîngătoare, prin apărarea drepturilor familiei, prin controlarea învățămîntului. În 1951, Biserica a provocat o criză
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
obligați să recurgem mai mult la generalități. Un profil antropopsihologic al populației indigene este deci greu de stabilit, cu toate cunoștințele pe care le avem în prezent despre popoarele care, în perindările lor pe aceste teritorii, și-au lăsat o amprentă mai mare sau mai mică asupra moldovenilor. De la caracterul aspru, chiar crud al sciților, trecând prin psihologia adepților lui Zamolxis, de al raționalismul rece al romanilor și până la moldovean sunt prea multe verigi biologice pentru a ne putea permite astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
septembrie 1906), constituie, prin originalitatea ei, un moment unic în istoria psihiatriei românești. Multe idei incluse aici sunt frapante, iar concluziile sunt revoluționare și se înscriu astăzi ca utopie, ca o mostră de aplicare medicală a concepției determinist-pozitiviste. Lucrarea poartă amprenta concepțiilor lui V. Conta, căruia îi este, de altfel, închinată 107. În prefața lucrării (Iași, 1 octombrie 1906), dr. P. Zosin subliniază că intenția ultimă a acesteia este de a putea fi aplicată în practică: "Încredințez publicației această lucrare, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Alice Ambrose, care a făcut parte din cele două grupuri de studenți alese de Wittgenstein pentru a le dicta Caietele, lucra în această perioadă la o teză de doctorat sub îndrumarea lui Moore. Părți din teză, care purtau o puternică amprentă a gândirii lui Wittgenstein, au fost acceptate de Moore pentru a fi publicate în revista Mind. Wittgenstein a apreciat că prezentarea ideilor sale este inadecvată și s-a opus publicării. Ambrose, încurajată se pare de Moore, nu a vrut însă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acum. Ceea ce celălalt nu poate este să expună regulile pas cu pas și în ordinea corectă, astfel încât toate întrebările să se dizolve de la sine.“37 În lumina unor asemenea considerații distincția dintre acel mod de a gândi care își pune amprenta și asupra Tractatus-ului și cel care caracterizează gândirea mai târzie a lui Wittgenstein ni se înfățișează drept distincția dintre formularea unor întrebări cu caracter principial, la care răspunsurile pot fi calificate drept „descoperiri filozofice“, și clarificarea împinsă cât mai departe
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
purtător al imaginii subiective a obiectului se obiectivează el însuși în raport cu individul, devenind un obiect în raport cu spiritul în care se oglindește la rîndul lui la nivel conceptual. De aceea, arată Humboldt, se ajunge ca subiectul să posede trei entități conceptuale: amprenta obiectului, maniera de interpretare a obiectului și efectul produs de structura fonică a cuvîntului. Gînditorul german consideră că subiectivitatea din limbă este dominată analogic de subiectivitatea omogenă a tuturor vorbitorilor, este, prin urmare, o subiectivitate socială ("națională", după Humboldt), iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un anumit nivel, limba și cultura alcătuiesc aceeași realitate: spiritul sau viața spirituală a comunității. De aceea, toți factorii de cultură, precum apariția scrierii, inventarea tiparului, perfecționarea telecomunicațiilor, creșterea nivelului cultural al populației, studierea limbii în școală etc., își pun amprenta asupra evoluției și stării limbii literare. Cultivarea limbii Cultivarea este acțiunea umană orientată spre asigurarea unei evoluții și unui aspect determinat pentru o realitate și, în acest context, cultivarea limbii reprezintă activitatea care urmărește desăvîrșirea mijloacelor de expresie, perfecționarea tuturor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Gînditorul filozof este marcat, desigur, și de ambianța comunitară (națională) și de specificul epocii în care trăiește, chiar dacă încearcă uneori să se prezinte ca fiind detașat de asemenea determinări. Acești factori se manifestă totuși de obicei în mod indirect, prin amprenta asupra spiritului creatorilor de concepții filozofice, numai rareori fiind evidențiați ca atare, căci predispoziția lor este, în principiu, de a realiza teorii aspațiale și atemporale, deși predispoziția aceasta nu presupune și anularea factorilor respectivi, ci numai menținerea lor într-o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exporturilor, datorită în primul rând competiției realizate în mod direct cu agenții economici care activează pe piața mondială. După eșecul politicii de substituire a importurilor și forțare cu orice preț a exporturilor specifică anilor '80, care și-a lăsat profund amprenta negativă asupra ansamblului sectoarelor vieții economice din România, începând cu 1990, țara noastră a început un dificil proces de tranziție de la o economie de stat supercentralizată spre o economie modernă de piață, proces caracterizat de o deschidere bruscă și totală
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de autoritate și rolurile jucate de toate persoanele care participă la proiect. Structura de organizare trebuie adaptată naturii, dimensiunii și complexității fiecărui proiect În parte. Ca atare, ea diferă de la proiect la proiect, dar poartă de fiecare dată cu sine amprenta caracterului temporar asociat prin definiție proiectului. Din acest ultim punct de vedere, ea este diferită de cea a unei organizații, la care misiunea și obiectivele pe termen lung impun o structură de organizare cu stabilitate mai mare În timp, ce
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
din Univers constituită din interacțiunea a două moduri de existență, materială și spirituală, obiectivă și subiectivă. Omul nu este o ființă izolată, desprinsă de lume și de semenii săi. Munca și viața În comun sunt factorii care și-au pus amprenta asupra umanizării, contribuind În același timp la Îmbogățirea continuă a acestui fond uman cu alte trăsături, pe măsura măreției ființei umane, unice În felul său. În consecință, existența umană este o modalitate de interacțiune cu semenii săi. Această interacțiune se
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
diferitele criterii de clasificare este evidentă deoarece, fie că este vorba de grupuri primare sau secundare, grupuri formale, formate sau În formare, În alcătuirea lor intră indivizi care dispun de anumite caracteristici: fizice, profesionale, culturale sau religioase ce Își pun amprenta În mod specific asupra dinamicii de grup, a gradului de formalitate sau informalitate a vieții de grup. 3.Funcțiile grupurilor primare În Încercările de a caracteriza grupurile, a identifica funcțiile, procesele, trăsăturile lor, s-a Înregistrat În timp o oarecare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
bună cunoaștere a personalității tuturor membrilor; prin urmare, factorul personal, nu este neglijabil În conturarea profilului psihosocial al grupului. Privind relația din celălalt unghi, influența grupului asupra 82 fiecărui membru al său nu este una nesemnificativă; grupul Își pune adânc amprenta asupra personalității fiecărui individ. S-a emis și părerea sigulară că cele două forme de cunoaștere, a elevului și a grupului sunt acțiuni care se corelează până la un punct; cunoașterea științifică a grupului este o activitate mult mai complexă ce
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
bună dispoziție, stare afectivă pe care și-o mențin pe toată durata activității, randamentul muncii lor este mai mare și aceasta are o influență pozitivă asupra stării de sănătate. Putem spune deci, fără exagerare, că atmosfera din școală își pune amprenta nu numai asupra randamentului muncii, dar și asupra sănătății cadrelor didactice. O atmosferă stresantă, grea, iritantă, obositoare duce nemijlocit la scăderea randamentului cadrelor didactice, la crearea unor stări astenice, anxioase. Iată de ce considerăm că ambianța favorabilă, atmosfera de colaborare în cadrul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
treptele ierarhiei economice și sociale, în timp ce alții nu. Omul cuminte caută cu osârdie statornicirea armoniei în viața de familie, evită sau temperează cu tact momentele tensionate și își ocrotește copiii de suferințe psihice. Atmosfera din viața de familie își pune amprenta asupra calității și randamentului activității profesionale. Când mergi la serviciu absolvit de griji și tensiuni familiale te poți concentra asupra muncii și obții rezultatele dorite. Tonusul fizic și psihic scade semnificativ în cazul existenței unor probleme familiale, care distrag atenția
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
De felul cum este educat copilul în familie, în primii ani de viață, depinde atitudinea lui față de muncă și față de învățătură, depinde profilul său moral ca om și cetățean. Educația ce se realizează în mediul social de proveniență își pune amprenta asupra tuturor laturilor personalității omului. „Familia reprezintă punctul de plecare, etapa inițială în educația copiilor, etapă care are înrâurire asupra întregii dezvoltări ulterioare a copilului. Poporul a sintetizat importanța acestei etape în educația omului prin următorul enunț: se cunoaște până la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
opreliști, capriciile, să trândăvească și să viseze. Când copilul începe școala, părinții apelează la tot felul de meditatori a căror plată reprezintă prețul lenei, al inactivității, dezinteresului, disprețului pentru muncă. Procedându-se astfel, lenea se adâncește, se cronicizează, punându-și amprenta asupra întregii vieți a copilului. Acest mod de a trata educația copilului trădează intenția familiilor respective de a-și vedea odraslele cu diplomă de bacalaureat, licență sau chiar doctorat, pentru a le lansa, apoi, în politică sau în afaceri de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]