7,050 matches
-
ea însăși motivația tipologica, ci are, eventual, doar valoare euristica, de indiciu pentru descoperirea principiilor tipologice. La fel, similitudinea stabilită empiric între diverse sisteme (în cadrul unei abordări contrastive) poate avea valoare euristica, urmând să se verifice în fiecare caz dacă analogiile pot fi derivate sau nu din principii de structurare analoge. (7) În consecință, tipologia integrală a limbilor nu stie dinainte nici care este tipul unei limbi, nici ce tipuri / cate tipuri pot exista. Tipologia limbilor reale nu se poate construi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dites "allongeantes"). Le système, par contre, c'est la couche des oppositions distinctives dans l'expression et dans le contenu, c'est-à-dire l'ensemble des fonctions qui constituent une langue. Et le type linguistique, c'est la couche de l'analogie structurale et fonctionnelle entre leș différentes sections d'un système, la couche de l'unité supérieure des fonctions et des procédés d'une langue; par exemple, l'unité essentielle des fonctions et des procédés utilisés dans le domaine du nom
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creole: "O limbă creola are vocabularul provenit din limba de bază, numită, după cum am văzut, lexificatoare, dar structura ei gramaticala este sensibil diferită de a acesteia (cu care nu este reciproc inteligibila, fiind o limbă distinctă de ea) și prezintă analogii mai ales cu cealaltă limba/celelalte limbi cu care cea dinții a venit în contact. În această situație, de limbă care, spre deosebire de cele mai multe limbi, are mai mult de o mamă, se pune problema: Unde se situează o limbă creola într-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2008 (coordonator, în colaborare cu Miorița Ulrich). 131 V. "Cîteva distincții conceptuale de bază într-o tipologie textuala de orientare integralista", în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 4-6, 2006, pp. 14-29. O discuție mai amplă în subcap. 2.5. "O analogie: tipologia "reală" și "integrală" a limbilor", în vol. Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. O abordare în lumina lingvisticii integrale, Editura Clusium, Cluj, 2001, pp. 49-59. Volumul Fundamentele tipologiei textuale, a cărui prima versiune a constituit teza de doctorat a autoarei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Este vorba de o sinonimie toponimică. Irinca-suprafață de teren situată între două ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în pantă situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. Se cultivă cu cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bunica, îi duc plăcinte...; * monologate: Chiar mă gândeam... Timpul trece încet și se pare că răbdarea nu e punctul meu forte... Poate că dacă aș ști că...; sau, nuanțând, contexte comunicative interpersonale, respectiv didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rând, ..., în al doilea rând, ..., în al treilea rând, ...; 1..., 2..., 3..., 4.... (eventual, chiar cu indicarea pe degete a acestei succesiuni); sau; deci, în concluzie; or, dimpotrivă; în contrasens, în contrapondere; și, nici, ...nici etc.; * mărci ale definirii/exemplificării/analogiei/explicației/argumentării 45 etc.: prin definiție; ca o definiție de lucru, să considerăm că...; de exemplu; astfel; prin comparație; altfel spus; aceasta ne arată că...; astfel se explică...; aceasta ne demonstrează că...; argumentele noastre sunt... etc.; * mărci ale coeziunii forme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferitele valențe ale acestor elemente, vezi Albulescu, 2008; Kneller, 1973, pp. 121-129 etc.; particularizând, vezi Dospinescu, 1998, p. 108, pp. 112-113, p. 117; Kneller, 1973, p. 13 (pentru definire); Dospinescu, 1998, p. 125 (pentru exemplificare); Dospinescu, 1998, p. 130 (pentru analogie); Sălăvăstru, 1996, p. 16; Kneller, 1973, pp. 124-125 (pentru explicație); Albulescu, 2008, p. 141; Rovența-Frumușani, 2000, p. 9, 30; Sălăvăstru, 2003, pp. 45-46; Sălăvăstru, 1996, p. 42; Mihai, 1987, p. 13; Mihai & Papaghiuc, 1985, p. 18, 75; Năstășel & Ursu, 1980
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și 1948 poate fi redusă la această dublă distincție: în vreme ce primul controla partidul care controla țară, ultimul ieșea din partidul care abia atunci încerca, prin intervenția sovietică, să ajungă la sursele puterii”. Pe de altă parte au existat însă unele analogii de natură ideologocă cum ar fi cea legată de dorință fruntașului comunist român exprimată la reforma agrara din 1945, de a se colabora cu toata țărănimea, „acuzație aproape identică aceleia îndreptată împotriva Partidului Comunist Iugoslav”, care „apreciase țărănimea mai presus
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
posibilitățile de manifestare comportamentală. Aceste tipizări, intrate în rutină, devin bunuri comune, accesibile tuturor indivizilor implicați, penitenciarul tipizînd la rîndul lui oamenii și acțiunile lor individuale. Matricile sînt denumite de unii autori "programe mentale" sau "software-ul minții"3, prin analogie cu modul în care sînt programate calculatoarele, pentru a întări ideea că instituțiile determină comportamente și reacții previzibile din partea membrilor săi. Un termen apropiat pentru software-ul carceral, dar mai des utilizat este cultura penitenciară. În mod obișnuit, prin cultură
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca de pildă redobîndirea respectului de sine, apărarea demnității umane, în interiorul acestei scale situîndu-se starea de sănătate, accesul la asistența medicală, condițiile de hrană, educația și calificările obținute, condițiile de locuire, securitatea vieții, aspectele recreative, facilitățile de comunicare etc. Reluînd analogia cu calculatoarele, dacă prin cultură desemnăm "softul" unei instituții, prin civilizație înțelegem "hardul" acesteia. Civilizația penitenciară se monitorizează. Monitorizarea este o metodă de măsurare și de observare importată în științele sociale din domeniile fizicii și medicinei și constă în supravegherea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a existenței lor, prin apartenența la o instituție pretins nobilă: DGP, SRI, DIAS, SPIR, SIPA, Armată, Poliție etc. Complicitatea celorlalte cadre civile și în special a medicilor a existat dintotdeauna. Mengele este o poreclă dată deseori medicilor din penitenciare, prin analogie cu celebrul torționar nazist. Existența lor ține de o falsă umanizare a sistemului. Atîta timp cît asistă la violențele din închisori fără să li se opună, legitimează în fapt sistemul, conferindu-i valoare "științifică". Esența botezului constă în a-l
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Programa acestui opțional vizează un singur an de studiu, opționalului i se alocă o oră pe săptămână din cadrul Curriculum-ului la decizia școlii pentru învățământul obligatoriu, reprezentând Curriculum elaborat în școală. Elemente de estetică își propune nu stabilirea unor simple analogii / deosebiri între arta muzicii și arta literară, ci abordarea comparativă într-o viziune integratoare a unor valori și atitudini estetice, presupunând implicarea acestora în practica vieții sociale. în contextul ameliorării calității activității didactice, Elemente de estetică permite abordarea flexibilă - prin
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
studiu a fost activitatea la clasa urmând trei etape distincte: a. lectură textului și asigurarea că acest pas a fost respectat, b. vizionarea de către elevi a varianței ecranizate, c. lucru pe grupe, sugerându-se diverse cerințe, bazate în special pe analogie și contrastivitate; în urma acestor activități ne-am pus o serie de întrebări: Avem nevoie de interdisciplinaritate? În ce mod se manifestă interdisciplinaritatea și dacă elevii conștientizează acest lucru? A reprezentat o activitate interesantă? De ce? Prin ce a captivat filmul? Există
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de alegere și simpatie” iar atunci când descrie noțiunea de “paralelism”, consideră că ea desemnează “similitudinea unei situații literare cu o altă a unei literaturi străine și care se explică nu întotdeauna printr-un izvor literar, dat în tot cazul prin analogia condițiilor sociale, intelectuale și morale care au generat-o. Sintetizând, transmutarea cinesemiotică sau ecranizarea reprezintă trecerea de la un tip de rostire ce are la bază vorbirea guvernată de legile limbilor naturale și cele prozastice ale limbajului literar, la un mod
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
pe înțelesul unui public imens” 5. Concluzii Filmul operează prin semn, de aceea limbajul cinematografic devine o forrnă ideală pentru a formula o teorie semiologica. în cadrul procesului de transmutare cinesemiotică (fenomenul cel mai spectaculos al ecranizării literaturii), bazându-se pe analogia cadrului cu unitățile minimale ale limbii cercetătorii au definit filmul că limbaj. în marele sistem semiologic al filmului sunt incluse subcategorii semiotice majore: enunțarea, instanța narativa și modelul actanțial, având în vedere natură pluricodică a limbajului filmic. O teorie a
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
cu totul altă lumină, obligă, prin intensitatea mesajului pe care îl conțin, la o schimbare dramatică de atitudine interioară. Artele modelează conștiințe, iar prin uriașa lor putere de înnoire a expresiei artistice marchează pentru totdeauna destinul omenirii și-l redimensionează. Analogia dintre o tragedie greacă și o sculptură greacă, dintre un sonet și un basorelief, dintre poezia franceză și gravură, constituie mai mult decât simple figuri de stil, toate artele, laolaltă, aspirând spre principiul muzicii . Nicio statistică a afectelor nu va
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
care dispune el în contact cu pământul și Simfonia nr. 5 în do minor op.67 a lui Beethoven, supranumită Simfonia destinului (al cărei mesaj ar putea fi acesta: cădem doar pentru a învăța cum să ne ridicăm), există posibile analogii. Laitmotivul simfoniei invocate este - după mărturisirea compozitorului - fatuum-ul, forța imanentă, care, atârnând deasupra capului ca sabia lui Damocles, împiedică năzuința de fericire să-și atingă țelul. Laitmotivul din Răscoala, țelul tuturor năzuințelor și totodată piedica în calea fericirii, este pământul
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
un motto preluat din Noul Testament (Demonii, Frații Karamazov), altele au ca nucleu un fragment biblic devenit leit-motiv (învierea lui Lazăr în Crimă și pedeapsă, ispitirile lui Isus în Frații Karamazov). Legătura cu textul biblic se susține și prin prezența imaginii - analogie, acesta fiind cazul personajelor construite după modelul lui Hristos (Mîșkin, Tihon, Zosima, Aleoșa Karamazov), după modelul demonului (Raskolnikov, Svidrigailov, Rogojin, Ippolit, Stavroghin, Piotr Verhovenski, Kirillov, Șigaliov, Versilov, Ivan Karamazov, Smerdeakov sau Marele Inchizitor) sau al Mariei Magdalena (Sonia Marmeladova, Marie
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o până acum, asupra istoriei orașelor din țara sa ? Dacă ar face-o, aș fi fericit. Thierry Oblet 1 decembrie 2007 Introducere Orașul și democrația: o asociere incertă Orașul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
colectivități locale mai active nu au ezitat să abordeze probleme care depășeau cu mult cadrul formal al atribuțiilor lor, înscriindu-le pe agenda politică 299. Identificarea orașului cu un actor politic ridică obiecții teoretice. Obiecția principală ține, fără îndoială, de analogia pe care o induce între oraș și municipalitate, între autonomia orașelor și autonomia colectivităților locale. Într-adevăr, procesul de metropolizare 300 face să devină dificilă considerarea tuturor comunelor urbane ca orașe, în contextul în care formele luate de dezvoltarea urbană
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de bani și facilități de aprovizionare cu materii prime. Această recompunere economică se petrecea concomitent cu competiția între orașe. Pentru a seduce întreprinderile și populațiile dezirabile, aleșii locali investesc mult în marketing, miza fiind vinderea cât mai profitabilă a teritoriului. Analogia între întreprinderi și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309 devine o problemă nevralgică pentru orașe. La proba concurenței, emergența orașului-strateg O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de consum. El rezultă mai curând din frustrările pe care mondializarea le exacerbează în populațiile care se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu apără cultura clasei muncitoare, nu vor să se identifice cu poporul. Ei aspiră să aparțină claselor mijlocii și suferă din cauza "distanței dintre integrarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chiar dacă se regăsește și în dificultățile de asigurare a condițiilor de viață, trece dincolo de aceste aspecte; finalmente, sunt afectate comportamentele generale, sistemele de valori, atitudinile și mentalitățile, capacitatea de inovare și de progres a societății etc. Raționamentul se bazează pe analogia cu schimbările suferite de organismul uman sau al altor viețuitoare odată cu înaintarea în vârstă și cu trecerea spre stadiul de bătrânețe, când o serie de calități fizice și intelectuale slăbesc, când mobilitatea, adaptabilitatea, spiritul de inovare etc. scad sensibil. Altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
precizând în acest sens principalele sale caracteristici: * Adună laolaltă mase de elevi (materie primă) în scopul "prelucrării" de către profesori (muncitori), în cadrul unei școli amplasată central (fabrica); * Organizarea și administrarea învățământului urmează îndeaproape modelul birocrației industriale. Deși simpliste la prima vedere, analogiile sunt oarecum pertinente dacă facem referire strictă doar la procesele generale care se derulează la nivelul celor două organizații. Lista argumentelor de factură pro-industrială este completată de J. Piveteau (1983, apud Păun, 1999). Acesta identifică câteva similitudini esențiale: 1. Asemenea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]