89,637 matches
-
activitate sau operațiune financiar - bancară presupune existența unui cadru organizatoric - funcțional, incluzând spații, dotări, proceduri, tehnici, mijloace, instrumente, respectiv anumite tehnologii utilizate în realizarea de lucrări specifice. Cea mai importantă inovație tehnologică menită să revoluționeze relațiile de schimb a fost apariția monedei, ea înregistrând o evoluție impresionantă de la cele din metale prețioase la cele din metale neprețioase, la forma ei scriptică pe bancnote și ajungandu-se în zilele noastre la forma electronică (e-cash, cecurile digitale, cecurile bancare digitale, cupoane electronice
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
monedei, ea înregistrând o evoluție impresionantă de la cele din metale prețioase la cele din metale neprețioase, la forma ei scriptică pe bancnote și ajungandu-se în zilele noastre la forma electronică (e-cash, cecurile digitale, cecurile bancare digitale, cupoane electronice). Apariția băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerțului cu cetățile îndepărtate și acumularea capitalului monetar, în special pe această bază, expresie a dezvoltării producției manufacturiere și a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comerțului și desfășurând principalele operațiuni prin intermediul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
expresie a dezvoltării producției manufacturiere și a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comerțului și desfășurând principalele operațiuni prin intermediul efectelor comerciale "Operațiunile bancare au apărut și s-au dezvoltat înca cu mii de ani înaintea erei noastre, concomitent cu apariția și dezvoltarea vieții sociale. Mărturiile istorice ale unor autori atestă faptul ca băncile, și chiar templele, asigurau păstrarea obiectelor de valoare, precum și cele din metale prețioase. Trapeziții greci și argentarii romani, pe lânga înlesnirea schimbului de monede și primirea de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
metale prețioase. Trapeziții greci și argentarii romani, pe lânga înlesnirea schimbului de monede și primirea de depuneri de valori spre păstrare, au început să acorde împrumuturi, dezvoltând apoi acest tip de operațiuni financiar-bancare. Tehnologia de batere a monedei a permis apariția unor categorii de persoane specializate în alt gen de operațiuni bănești, și anume zarafii care realizau schimburile de monede, și cămătarii, care acordau credite. Dezvoltarea de oprerațiuni asemănătoare cu cele bancare, l-a constituit inventarea tehnicilor de turnare a metalelor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
operațiuni specifice activităților financiar - bancare. „Deși, oficial, nu aveau voie să preceapă dobânzi, ele foloseau alte metode pentru a oține profit. Acesta luaforma veniturilor din ipoteci, a comisioanelor pentru creditele acordate, etc”, apelând la tehnologii adecvate. În decursul Evului Mediu apariția primelor instituții de tip bancar, ce efectuau preponderent operațiuni de transfer (asemănătoare celor ce sunt numite astăzi case de compensație), a contribuit la dezvoltarea tehnologiilor folosite, pentru eficientizarea sistemelor de plăți. Între acestea, în legătură cu interesele comerciale, s-au
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
prima piață financiară, cunoscută ca bursă de valori. Imediat se înființează și bursa de la Londra. Banca din Amsterdam (1608), Banca din Hamburg (1619), Banca din Stockholm (1650) și Banca Angliei (1694) sunt primele bănci autentice. De activitatea lor se leagă apariția bancnotelor, din așa numitele: Goldsmith note și Banker’s note. Apariția biletelor de bancă a fost însăși experiența acumulată în plan tehnologic, cu deosebire folosirea chitanțelor și, mai apoi, a cambiilor, ca mijloace de plată. Astfel se eliminau riscurile implicate
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
și bursa de la Londra. Banca din Amsterdam (1608), Banca din Hamburg (1619), Banca din Stockholm (1650) și Banca Angliei (1694) sunt primele bănci autentice. De activitatea lor se leagă apariția bancnotelor, din așa numitele: Goldsmith note și Banker’s note. Apariția biletelor de bancă a fost însăși experiența acumulată în plan tehnologic, cu deosebire folosirea chitanțelor și, mai apoi, a cambiilor, ca mijloace de plată. Astfel se eliminau riscurile implicate de transportul de monedă din metal prețios, precum și munca și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
în timp real (atât de necesare pentru conducerea activității). Societatea umană cunoaște în momentul de față una din cele mai profunde transformări din întreaga ei existență, în care informatica joaca un rol determinant. Dacă deceniul trecut a fost marcat de apariția și perfecționarea calculatoarelor personale, ușor accesibile si la preturi din ce în ce mai scazute, deceniul anilor '90 este caracterizat de conectivitatea tot mai pronunțată, adică fuziunea dintre calculatoare și comunicații: cele mai multe calculatoare sunt folosite azi în interconectare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
poate practic să beneficieze de serviciile băncii sale indiferent de locul în care se află. Pe de altă parte, însăși poziția sistemului bancar ca intermediar cvasi-unic al decontărilor în economie este pusă în discuție, prin prisma celor mai recente evoluții. Apariția și răspândirea instrumentelor de plată de tip emoney (smart- cardurile, softurile pentru plăți pe internet) au creat o piață concurențială, în care operează nu numai băncile ci și diverse companii (din domeniul comerțului, serviciilor telefonice,etc.), care își lansează propriile
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
economice, și în mod special referitoare la decontările cu personalul. În timp, s-au conturat câteva roluri majore ale sistemelor informaționale la nivelul firmelor, și anume: operațional, de sprijinire a procesului decizional, strategic. Primele două au fost identificate la începutul apariției sistemelor informaționale, de fapt din momentul în care managerii firmelor au conștientizat faptul că informația constituie unul din factorii de bază pentru succesul afacerilor lor. Rolul strategic al sistemelor informaționale și-a făcut apariția atunci când afacerile și-au schimbat orientarea
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
două au fost identificate la începutul apariției sistemelor informaționale, de fapt din momentul în care managerii firmelor au conștientizat faptul că informația constituie unul din factorii de bază pentru succesul afacerilor lor. Rolul strategic al sistemelor informaționale și-a făcut apariția atunci când afacerile și-au schimbat orientarea de la producția de masă către producția destinată satisfacerii cerințelor consumatorilor. Rolul operațional Prin sistemele informaționale se asigură: - eficiență sporită activităților, - creșterea productivității muncii, - satisfacerea în timp util și cu informații de calitate a cererilor
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Craiova, Pitești, Ploiești, Galați, Târgu-Jiu - chiar și în unele sate. Dintre promotorii mișcării cooperatiste, s-a remarcat în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician și om politic, considerat pe drept cuvânt ctitorul băncilor populare cooperatiste. În perioada 1891-1902 apariția a numeroase societăți cooperatiste de credit, denumite și "bănci populare sătești" a marcat afirmarea mișcării cooperatiste în România. Începând cu anul 1898, Spiru Haret devine principalul susținător al extinderii și organizării mișcării cooperatiste fiind și inițiatorul primei legi a cooperației
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
își desfășurau activitatea. Potrivit acestei legi, sistemul cooperației de credit a funcționat pe trei nivele organizatorice, respectiv cooperativele de credit erau asociate la nivel de județ în case teritoriale iar acestea, la nivel național, la Casa Cooperativelor de Credit CREDITCOOP. Apariția în România, în perioada 1997-1998 a unor bănci populare independente, autointitulate și "cooperative de credit", care au fructificat unele imperfecțiuni ale sistemului legislativ din acea perioadă prin nerespectarea principiilor cooperatiste și totodată prin eludarea pragului de capital social prevăzut pentru
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
poate practic să beneficieze de serviciile băncii sale indiferent de locul în care se află. Pe de altă parte, însăși poziția sistemului bancar ca intermediar cvasi-unic al decontărilor în economie este pusă în discuție, prin prisma celor mai recente evoluții. Apariția și răspândirea instrumentelor de plată de tip emoney (smart- cardurile, softurile pentru plăți pe internet) au creat o piață concurențială, în care operează nu numai băncile ci și diverse companii (din domeniul comerțului, serviciilor telefonice,etc.), care își lansează propriile
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
părând să spună că, așa simplu cum este, el nu are nevoie de cine știe câte cuvinte pentru ca să poată apărea. Întreaga gândire a lui Țuțea stă sub această dimensiune a simplului și a răspicatului, categorie de stil, care deschide drumul deopotrivă către apariția adevărului și către formularea lui. Nu demonstrația, ci enunțul irevocabil dă contur acestei gândiri. Radicalitatea ei, tranșanța, caracterul de definitiv și lapidaritatea care se desprind din fiecare formulare decurg toate din faptul că Țuțea pare să redescopere pe cont propriu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ce păreau fără sfârșit, în care superiorul și inferiorul erau deliberat confundați sau, dimpotrivă, în care doar imbecilii, mediocrii și lichelele aveau dreptul la cuvântul public, setea de inconfundabil care s-a născut între timp a devenit enormă. Față de alte apariții excepționale ale perioadei, Țuțea s-a impus în atât de puțin timp opiniei publice pentru că a avut de partea sa inconfundabilul accesibil. Ar fi putut, în stilul său caracteristic, să afirme despre sine: Până și un prost vede că sunt
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pe om; și cu omul a încoronat creația sa. Și l-a însărcinat să cunoască lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. — Originea primordială a capacității de a determina numele lucrurilor, care este o operație logică; originea mistică a gândirii logice. Apariția unui mare gânditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murdărit și se spală. Gândirea este o „spălare“ a creierului. Asta mă face câteodată să cred că gândirea nu e din
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
și de proști. A spus despre Zelea Codreanu un lucru Nae Ionescu: Eu mă screm și lui îi vine... ISTORIE Nu știu de ce gluma asta de-a face istorie se practică atât de mult. Dacă ai cultul istoriei, ai cultul apariției și dispariției; e consolator acest joc? Istorismul, adică perspectiva istorică asupra vieții și lumii, a dus în cimitir. Ne înecăm în istorie. Pentru că istoria nu te învață numai să faci ceva, ca popor; cu istoria, tot ce însemnezi în interiorul unui
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Newton, mă rog, atâția mari creatori de cultură, și există și făuritorul de religie, Cristos — dar nu ne interesează! Istoria e întemeiată pe conversația dintre Eva și dracul. Așa începe istoria, această rătăcire a omului, ca o damnație. Iar la apariția lui Cristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat și divinitatea devenită om și istoria a fost anulată. Cioran are o afirmație extraordinară: Istoric este tot ce este supraistoric. Creștinismul a punctat supraistoric, deși a apărut în istorie. Sunt două
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fiindcă e compatibil cu demnitatea și libertatea umană, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurența ca o competiție de valori, și nu confiscarea umană. El are un singur defect: prin competiția dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată apariția deșeurilor sociale, adică a neajutoraților. Orice sistem social rămâne până la urmă un joc deschis, neterminat. Nu s-a găsit formula de echilibru între individ și societate care să n-aibă nici un rest. LIBERTATE Unde e omul, în imanență, absolut liber
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fost o revoluție, nici revoluția rusă n-a fost o revoluție. Nu există revoluții, ci doar tehnici insurecționale în bătălia pentru putere (Curzio Malaparte). Dacă e o „restructurare“ a omului, aceasta s-a întâmplat o singură dată în timp, la apariția lui Cristos. Așa am spus eu în temniță: Domnule colonel — eram șase sute de inși într-o curte închisă — nu veți fi voi, comuniștii, niciodată revoluționari până nu veți imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
din băncile din apropiere, stătea o femeie Înveșmântată În negru, puțin adusă de spate la cei 55 ani, cât am aflat ulterior că avea. Obosise de drumul făcut de la hotel până acolo, pe aleea pe care mersesem și eu până la apariția șopârlei. Era așa de mult soare și răcoarea de dimineață, te Îmbia să părăsești În grabă camera de hotel. Am Început un schimb de cuvinte banale, cu femeia de pe bancă. Era dintr-un sat de pe lângă Constanța și eram cazate În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Unde alergi așa? Silviu Bărbulescu se apropiase de Andreea și de mama acesteia, salutând stângaci și spunând: Silviu mă cheamă. Ce repede ai fugit de la barieră... Trenul...nu eu adăugase Andreea, făcând la rândul ei prezentările. Din mașină Își făcuse apariția și tatăl lui Silviu, puțin cam fără chef, dar de vreme ce tot șia stricat somnul, Întinsese mâna către mama Andreei și se recomandă singur: Pavel Bărbulescu, fiul meu Încă nu știe să mă prezinte...sau a uitat... Tată! Ești supărat că
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
din numitul volum o carte de speța Șantier-ului eliadesc, subintitulat "roman indirect". Și acum, iată Galeria cu antichități! Poeta redivivus! Cartea nu consemnează precedentele volume de poeme, nici nu s-a întocmit printr-o selecție din acestea; e o apariție integral inedită. Scrise în decursul ultimul an, piesele cuprinse în Galerie concentrează, în expresie mult evoluată, experiența pe toate planurile a unei sensibilități formate, în aproximativ în egală măsură, în zbuciumul existenței materiale și în aventura autofăuririi intelectuale prin lectură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela devine astfel reflectorul celorlalți trecători de pe stradă, apariția femeilor ce coboară dintr-un automobil luxos, cu blănuri după ultima modă, îi inhibă starea de visare și spontan devine prea lucidă și în fața unui “belșug insolent” se declanșează frustările vestimentare, dar totul trece repede și ea se întoarce la
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]