467,695 matches
-
morala creștină, fiind fundamentată pe supraviețuire și nu pe nemurire. Existența acestor concepte dă seama de atracția pe care o exercită știința asupra credinței, ajungând să-i impună chiar și teme de cercetare. Neantizarea supremă pe care ți-o poate aplica o femeie: Bine că nu am un copil cu tine! Este antinomia mamei: mama s-a bucurat (sperăm) să ne aibă, în timp ce această formă de neantizare poate fi reinterpretată sub forma: Nu vreau să fiu mamă cu tine! Față de acest
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Am avut nevoie de o teorie pentru a vedea toate animalele drept posibile rude (nu și invers!)! Câte ipoteze greșite au condus totuși, în istoria medicinei, la terapii ce au reușit să vindece ori să ajute vindecarea? A vedea tratamentele aplicate în decursul istoriei ca fiind făcute la întâmplare și fără efecte pozitive înseamnă a arunca o puternică umbră de îndoială asupra tratamentelor contemporane. Prin definiție, a te situa de partea progresului înseamnă a slăbi tăria momentului prezent, el nefiind decât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
membre ale Tratatului de la Varșovia au hotărât să boicoteze competiția. dimensiunea funcțională ce vizează modul de exprimare efectivă a ordinii internaționale. Noua politică a CIO, pusă în aplicare după criza declanșată de cazurile de corupție din ultimii doi ani, este aplicată prin reformele introduse, atât la nivel organizațional, structural cât și al funcționării instituției. Acestea oferă, de exemplu, pe baza noilor proceduri de alegere a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice, și statelor mici fără potențial economic substanțial posibilitatea de a le organiza
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Organizare ale Jocurilor Olimpice (OCOG-urile), asociațiile sportive naționale și internaționale, cluburi și persoanele afiliate acestora, alte organizații nonguvernamentale internaționale care au ca domeniu de activitate sportul și alegerea orașelor pentru găzduirea Jocurilor Olimpice. În recunoașterea acestor organizații, afiliate la CIO, se aplică principiul naționalității, conform căruia orice colectivitate are dreptul de a se afirma. În Carta Olimpică este utilizată noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat” ceea ce conduce în realitate la recunoașterea unui stat, devenind astfel o curea de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
închidere a JO respective. 3. Înainte de aplicarea oricărei măsuri sau sancțiuni, organul CIO competent poate emite un avertisment. 4. Orice individ, echipă sau orice altă entitate individuală sau legală are dreptul de a fi audiat de organul CIO competent să aplice o măsură sau sancțiune unui individ, echipe sau entitate legală. Dreptul de a fi audiat în sensul acestei prevederi include dreptul de a fi familiarizat cu acuzațiile și dreptul de a apărea personal sau de a înainta o apărare în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
state suverane sau, mai important, care se vor constitui mai târziu ca stat. 43 Iacob, I. - Dimensiunea socio-politică a sportului în România , lucrare de doctorat, 1996. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 88 Principiul naționalității a fost aplicat în mai multe situații: Boemia participă cu sportivi și delegații la Jocuri încă din 1912, iar CNO-ul Ungariei a fost recunoscut în 1895. Tot astfel, unor teritorii aflate sub dominația imperiului britanic: Australia, Noua Zeelandă, Canada, Africa de Sud le-au fost
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
este adoptată în perioada interbelică și în special după cel de-al doilea război mondial. Deciziile CIO sunt de cele mai multe ori luate ca urmare a acțiunilor timide pe care le întreprind. Politica de sprijinire a unor teritorii nu se mai aplică și în cazul coloniilor din Africa. Algeria, Nigerul și Senegalul sunt recunoscute și își trimit sportivii abia la Jocurile Olimpice din 1964. Unul din punctele principale ale acestei politici a fost recunoașterea din nou a Comitetului Național Chinez, în 1979 această
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Olimpice, Comitetele de Organizare a Jocurilor Olimpice, Federațiile Internaționale Sportive etc.) se respectă doar în Carta Olimpică, în fapt acestea neputând decide fără aprobarea CIO, iar blocurile prezente și în ONU se regăsesc și în interiorul organizației olimpice. Teoria efectelor perverse se aplică și Comitetului Internațional Olimpic: chiar dacă nu a dorit a creat un sistem de rețele la nivel mondial, iar principiul declarat al universalității a cunoscut de-a lungul existenței diferite forme deformate. Fără a fi fost făcută public, dorința Comitetului Internațional
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
corupție în rândul membrilor CIO (scandalul de corupție creat în jurul acordării dreptului de a găzdui Jocurile Olimpice orașului Salt Lake City ). Noua politică a CIO, pusă în aplicare după criza declanșată de cazurile de corupție din ultimii doi ani, a fost aplicată prin reformele introduse, la nivele diferite (organizațional, structural și funcțional). Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 185 Dacă ne-am întreba ce ar spune Pierre de Coubertin despre Jocurile Olimpice de azi, n-am putea da decât un
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din 23 martie 1952 au fost foarte înalte, acestea acoperind gardurile și ajungând până la acoperișurile caselor. Un factor poluant pentru mediul înconjurător este agricultura: prin lucrările agricole care nu întotdeauna se execută corect, prin îngrășămintele naturale și chimice care se aplică solurilor, prin mecanizare, prin tratarea dăunătorilor cu pesticide și insecticide, cu scopul măririi productivității agricole. Chiar dacă acest mod de poluare nu este exagerat de intens lucrătorii ogoarelor vor trebui îndrumați pentru practicarea unei agriculturi ecologice. În comuna Lespezi nu există
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vacante prin concurs, inspectarea periodică a școlilor de către revizori. Pentru părinții care nu doreau să-și dea copiii la școală se prevedea o amendă de 10 bani pentru fiecare zi absentată. Învățătorii erau obligați să consemneze corect absențele și să aplice corect amenzile corespunzătoare, în caz contrar urmând să plătească din leafa lor amenzile care le reveneau părinților. Cursurile școlare începeau la 1 septembrie și se încheiau la 25 iunie. Articolul 32 din lege precizează și disciplinele de studiu pe clase
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de ani, fără a-și termina marile proiecte ce vizau școala și localitatea. După al doilea război mondial se modifică planul de învățământ, programele școlare, structura disciplinelor școlare și conținutul manualelor. Se introduce studiul obligatoriu al limbii ruse și se aplică notarea de la 1 la 5 după model sovietic în anii școlari 1952-1953 și 19561957, după care în anul 1958 se revine la sistemul de notare de la 1 la 10. Anul școlar 1962-1963 a fost ultimul când absolvenții terminau șapte clase
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ignațiu Diaconovici, medicul primar al județului Suceava, în locul lui Gheorghe Maxim, care este avansat ca secretar al Serviciului Medical al județului Suceava. Printre primii sanitari din târgurile noastre de altădată erau și barbierii subchirurgi, care luau sânge, scoteau dinți sau aplicau lipitori. Un asemenea sanitar numit Popovici, venea vinerea în zi de târg la Lespezi și efectua asemenea „operații” și în anii de după război. Moașe și asistenți medicali În 1877, era moașă la Lespezi Elena Lupu, care o reclamă la Consiliul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben, negru, vișiniu, albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
angajator preferat), brandul de angajator este un concept care exprimă corect abordările complexe ale companiilor contemporane. Brandingul de angajator nu s-a construit ex nihilo. Ideile de la care a pornit sunt deja verificate în competiția economică, numai că au fost aplicate altei realități, și anume organizației-angajator. Fără a avea intenția de a simplifica, iată totuși cum am putea rezuma ideile incipiente care stau la baza employer brandingului: Piața muncii se supune acelorași exigențe ca oricare altă piață; de aceea, aplicarea tehnicilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sunt oile negre ale companiei și de ce? Necrolog: Ce ar trebui scris pe piatra de mormânt a companiei, dacă ar da faliment a doua zi? Iad: Care sunt caracteristicile principale ale unei zile de muncă infernale"48? Barrow și Mosley aplică în compania lor People in Business și un model de lansare internă a unei strategii de employer brand, bazată pe trei dimensiuni-cheie: rațiune, sentiment și acțiune. Rațiunea se referă la înțelegerea rațională. Înțelegerea rațională se descompune în context, claritate și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
impactul pozitiv al companiei pentru societate); angajamentul organizațional (atașamentul angajaților în raport cu jobul și cu organizația); sistemul de recompense și beneficii (gradul de satisfacție al angajaților în raport cu salariul și celelalte beneficii oferite de organizație)59. Care sunt cele mai bune politici aplicate de angajatorii de prestigiu? Studiile au structurat două categorii. Pe de o parte, vorbim despre politici bazate pe ideea că organizația este un loc de muncă extraordinar, care respectă egalitatea șanselor, siguranța locului de muncă, dezvoltarea carierei 60. Pe de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
infomații? O perspectivă onestă ne spune că ar fi relevant să aflăm tendințele curentelor de opinie, astfel încât, prin relațiile publice, să creăm un curent favorabil receptării mesajelor brandului de angajator. "Rolul profesioniștilor din domeniul relațiilor publice este acela de a aplica orientarea unică și tot mai esențială și, în plus, deprinderile lor speciale spre citirea direcțiilor atitudinale; de a constata ce vor însemna pentru societate și pentru diverse organizații aceste direcții; și de a recomanda ce trebuie făcut pentru împletirea condițiilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Astfel, cultura organizațională se raportează la grup, iar climatul la individ, în sensul că o cultură este un construct care statuează așteptările prin efort colectiv, pe când climatul indică nivelul de realizare a acestora din perspectivă individuală. Analiza-diagnostic a culturii se aplică grupului prin descriere, iar analiza climatului constă în evaluarea percepțiilor subiective ale indivizilor. Cultura este mai degrabă o variabilă independentă. Climatul naște încă dispute, în sensul că pare a fi și independent și dependent, pare a fi și cauză și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
luat în considerare o explicație a valorii mai reduse a indicelui, și anume aceea că și până în 2005, dar mai ales în ultimii ani modele de management și de management al resurselor umane de factură anglo-saxonă au pătruns și sunt aplicate mai viguros în companiile de pe piața românească. Mai ales generația între 20 și 40 de ani care populează majoritar companiile are o apetență pentru aceste modele, uneori chiar nedigerate și preluate ca atare. Convergența și sferele de influență ale culturilor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prin ele însele forțe majore de respingere a fenomenelor culturale de import. O cercetare mai veche, dar foarte relevantă, făcută de Harvard Business Review vine în sprijinul observațiilor de mai sus: deși 11 678 de manageri din 25 de țări aplică aceleași principii și tehnici de conducere, ei consideră că satul global corporatist este mai degrabă un vis decât o realitate 179. Cu toate că rețetele managementului sunt unanim recunoscute, variantele modalităților de aplicare a acestora sunt diferite pentru că semnificațiile lor sunt diferite
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
angajaților de pe piața muncii, am vrut să identificăm în ce măsură mesajele comunicate de brand prin intermediul acestor publicații sunt adecvate publicurilor. Și aceasta pentru că, în ultima vreme, mulți aplicanți pentru un job răspund la întrebarea "de ce ar trebui eu, în calitate de candidat, să aplic pentru o poziție în această organizație sau de ce ar trebui să aleg această companie în locul alteia?" în alți termeni decât cei la care se așteaptă o bună parte a angajatorilor: Nu mă interesează că sunteți multinațională, nici că îmi oferiți
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pe care o coordonez și în care cred foarte mult, umorul și detașarea unui lider fiind ingrediente esențiale pentru o relație foarte bună cu angajații săi", concluzionează Marian Ivan"248; "În relația cu membrii departamentului pe care îl coordonează, Fărcuță aplică regulile jocului de echipă, pe care îl cunoaște foarte bine încă de pe vremea când practica handbalul de per-formanță. La EuroMetropola a regăsit valorile pe care le-a prețuit dintotdeauna: profesionalism, integritate, inițiativă"249. Dimensiunea gradul de conștientizare a brandului de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
angajator transmisă de potențialii candidați este abordată sub formă de sentență: "[...] candidații au devenit din ce în ce mai pretențioși, iar unii dintre ei, cu CV-uri valoroase, ne spun din start că, dacă este vorba despre compania X sau Y, nu doresc să aplice pentru posturile lor. Această ultimă problemă apare în special datorită reputației slabe pe care și-o câștigă pe piața resurselor umane companiile respective"254. Și extrasele de mai jos, din articole pe teme-cheie precum companiile inițiază și se implică în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
schimbare care par de nedepășit. Este teama de necunoscut. Se știe că una dintre nevoile umane este starea de confort într-un mediu despre care nu se pot face predicții. Schimbarea implică incertitudine, iar incertitudinea produce disconfort. Desigur că oamenii aplică mecanisme diferite pentru reducerea anxietății, unul dintre acestea fiind chiar rezistența pe care aceștia o opun schimbării. Învingerea rezistenței la schimbare datorate fricii de necunoscut poate fi obținută doar printr-un management pro-activ, printr-o strategie bazată pe cercetare și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]