6,861 matches
-
sau pe viitor. Elita românească instrumentalizează politic această idee, potrivit căreia națiunea pe care o reprezintă are de jucat un rol specific În arhitectura continentului. Ea este folosită ca un argument justificativ al revendicărilor naționale, spre exemplu, de către delegații românilor ardeleni aflați la Viena În primăvara anului 1849: În urmă, adăugăm necesitatea unirii românilor tocma și În interesul umanității. Românii sunt avantgarda civilizațiunii occidentale În Orient. Această utilizare ideologică a respectivei imagini cu privire la Europa de către intelectualii români prilejuiește o competiție strânsă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe tema rolului jucat În Europa, Întâlnim și la alți inamici ai maghiarilor pașoptiști, croații banului Jellačić XE "Jellačić" . Într-un manifest al liderului croat, din septembrie 1848 (tradus, nu Întâmplător, tot atunci și În română, pentru a le oferi ardelenilor noi argumente antimaghiare), se afirmau următoarele: Pentru a se duce treaba la extrem, emisari maghiari Îndeamnă pe bosniaci să intre cu hoardele lor sălbatice și să aducă moarte și foc Într-o țară ai cărei locuitori au păzit, cu onestitate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națiunilor sau cea a „meritelor” câștigate, sub raport istoric sau cultural. Nu Întâmplător promotorul acestei viziuni este Timotei Cipariu XE "Cipariu" , cel care, În primăvara anului 1848, Înlocuiește Imperiul Habsburgic „conservator” cu noua Ungarie „liberală”, ca mijloc prin care românii ardeleni se pot integra Într-o civilizație europeană redefinită acum din perspectiva ideilor politice ale Revoluției Franceze: Libertate, ecualitate, frățietate - asta e acum deviza tuturor popoarelor Europei, asta trebuie să fie deviza și a tuturor popoarelor Ungariei. Toată naționalitatea, ca și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va mai constitui o problemă. Se poate observa, În concluzie, că redefinirea criteriilor de apartenență la spațiul european, din punctul de vedere al imaginilor construite de intelectualii români, ținea cont, În mod prioritar, de necesitățile ideologice ale momentului. „Europa” românilor ardeleni (ca și a altor creatori de heteroimagini politice dintr-o epocă de geneză a ideologiilor moderne) era aceea care le convenea cel mai mult, din perspectiva propriilor interese simbolice, de legitimare și de afirmare a unei identități naționale. De ce au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
juste („după multă așteptare or avea mângâiere”), dar acestea nu pot fi soluționate decât de autorități, iar populația trebuie să aștepte cu pasivitate și docilitate momentul respectiv. Interesantă este și menționarea aspectului național: reformele așteptate vor satisface doleanțele tuturor „națiunilor” ardelene, fără discriminări. Este evidentă existența unui sentiment al identității comunitare a năsăudenilor, exprimat de elitele lor. Binele așteptat se va răsfrânge asupra acestei comunități, În ansamblul său, iar comunitatea respectivă este definită prin dimensiunea etnică („seminția”), dar și prin cea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor afilieri politice, care Începeau deja să se contureze și care se opuneau celor asumate de episcopul Lemeni XE "Lemeni" . Pe măsură ce confuzia politică se va limpezi, până În toamnă, cristalizându-se cele două tabere („ungurii rebeli”, respectiv „popoarele credincioase” cu românii ardeleni În fruntea lor), apărarea „ordinii legale și dinastice” avea să fie interpretată ca un gest de loialitate față de tabăra pro-austriacă, și nu față de cea pro-maghiară, așa cum dorea episcopul Lemeni. Faptul că exista o concurență acerbă a mesajelor politice Îndreptate În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și forma unui conflict interetnic, suprapus clivajelor politice și sociale inițiale. Pe de altă parte, rolul cel mai important În procesul de identificare a adversarului Îl jucau tot mecanismele de etichetare politică generate de revoluție, care Îi Împărțeau pe concetățenii ardeleni În „unguri” și „români” sau În „pro-austrieci” și „kossuthiști”. Nu conta faptul că Înaltul comisar regesc, trimis de guvernul maghiar să-l contracareze pe Urban XE "Urban" era românul maramureșean Gavril Mihali XE "Mihali" . După cum nu conta nici faptul că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ea se aplică la etajul superior al mentalității țărănești, mai precis În cazul unei elite rurale. Grănicerii năsăudeni, care citesc gazete și se interesează de subordonarea lor față de Consiliul Aulic de Război, reprezintă, fără Îndoială, o excepție În lumea satului ardelean. O excepție care prefigurează Însă viitorul, adică politizarea satului ardelean, pe liniamentele ideologiei naționaliste. 3. Concluzii După cum scria istoricul maghiar Miskolczy Ambrus, Într-o carte pe nedrept hulită, des citată pentru a fi criticată, dar prea puțin citită de confrații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
precis În cazul unei elite rurale. Grănicerii năsăudeni, care citesc gazete și se interesează de subordonarea lor față de Consiliul Aulic de Război, reprezintă, fără Îndoială, o excepție În lumea satului ardelean. O excepție care prefigurează Însă viitorul, adică politizarea satului ardelean, pe liniamentele ideologiei naționaliste. 3. Concluzii După cum scria istoricul maghiar Miskolczy Ambrus, Într-o carte pe nedrept hulită, des citată pentru a fi criticată, dar prea puțin citită de confrații săi români: Explicațiile care Încearcă să precizeze cauzele războiului civil
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unor citate, comentate și analizate sumar. De o cu totul altă calitate este studiul istoricului literar Ion Breazu, dedicat receptării operei lui Lamennais XE "Lamennais" În mediul românesc din Transilvania, studiu care urmărește, cu acribie, prezența autorului francez În publicațiile ardelene, inclusiv În paginile Învățătorului poporului. O nouă fază În istoriografia problemei este reprezentată de cercetările mai recente. În primul rând, o serie de articole din cuprinsul Învățătorului poporului vor fi repertoriate sau rezumate În Bibliografia analitică a periodicelor românești, Împrejurare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ianuarie 1847, era o gazetă săptămânală „bisericească, politică și literară”, publicată În alfabet latin. Ea avea un profil destul de pretențios și complex, fiind destinată unui public instruit. Organul luminării era comparabil, ca și tematică, format sau apariție, cu gazetele similare ardelene (Gazeta de Transilvania, din Brașov, Erdélyi Híradó și Múlt és Jelen, din Cluj-Napoca, Siebenbürger Bote și Siebenbürger Wochenblatt, din Sibiu, respectiv Brașov) sau din Principate (Curierul românesc ori Albina românească). Este limpede, pentru oricine analizează În paralel aceste publicații, maghiare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană apărea de două ori pe săptămână). În general, prețul gazetelor românești ardelene poate fi considerat unul destul de scăzut (George Bariț XE "Bariț" scria, În 1845, despre „rara ieftinătate a foilor noastre”), mai ales În condițiile În care numărul mic de abonați ridica În mod artificial costurile pe număr, reducând beneficiile editorilor. Prețuri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la un nivel al prețului de 6-7 pence pe exemplar, iar unele chiar la 4 pence, În timp ce periodicele populare coborau până la prețul de 2 pence pe număr. Desigur, și posibilitățile financiare ale publicului respectiv erau diferite, În comparație cu cele ale țăranilor ardeleni. Revenind la prețul de vânzare al Învățătorului poporului, trebuie evidențiat Însă și faptul că nivelul scăzut al acestuia nu era rezultatul vreunei forme de „subvenționare”. El era obținut, În principal, prin micșorarea costurilor de editare, economie realizată datorită formatului redus
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
economie realizată datorită formatului redus și numărului mic de pagini al publicației. Mult mai greu de evaluat este tirajul Învățătorului poporului, În condițiile În care nu au fost publicate liste de abonați, la fel ca În cazul celorlalte gazete românești ardelene. În plus, numărul cititorilor a variat mult, În funcție de evoluția tulburărilor politico-sociale din vara și toamna anului 1848. Pentru a estima un nivel minim al tirajului, putem să luăm În calcul cifra de 328 de exemplare (dintre care 257 erau difuzate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care să le redistribuie, la rândul său, altor preoți subcolectanți din Munți. Pentru a Înțelege Însă cu adevărat cum se difuza Învățătorul poporului, putem să facem abstracție de nivelul prețului sau al tirajului. În condițiile În care majoritatea țăranilor români ardeleni erau analfabeți, receptarea conținutului de idei difuzat prin intermediul gazetei editate de Cipariu XE "Cipariu" nu se putea face decât pe calea culturii orale, „de la gură la ureche”. Ea se baza pe lecturarea foilor de către dascăl, preot, judele sătesc sau unul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
periodicului era accesibil la nivelul elitei sătești (ai cărei membri prenumerau, de altfel, și pentru alte gazete și publicații românești), În timp ce tirajul de câteva sute de exemplare acoperea, de fapt, prin rețeaua preoților abonați, cea mai mare parte a satelor ardelene. Fiecare posesor al foii blăjene devenea, la rândul său, un releu care Îi difuza mai departe conținutul, prin lectură, explicații și colportare de știri, În direcția unui auditoriu format din câteva zeci de persoane. În august 1848, preotul Ilie Paulescu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
grecească nu le-au crezut a fi sărbători legiuite, nu se pot debarăsa. În Transilvania, unul dintre primele texte care reglementează problema sărbătorilor religioase românești și, eventual, evidențiază o atitudine În această chestiune este o hotărâre a sinodului Bisericii ortodoxe ardelene, Întrunit În 1627 sub păstorirea mitropolitului Dositei. Aceasta stabilea cifra record de 73 de sărbători, la care se adăugau cele 52 de duminici, ajungându-se la un total de 125 de zile de sărbătoare pe an. Mai mult de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiind vorba de o hotărâre a Bisericii, din acest text lipsește „principele”. De fapt, În context, el era cât se poate de prezent, deoarece sinodul respectiv se desfășura În epoca dominației exercitate de episcopatul și principatul calvin asupra Bisericii ortodoxe ardelene. Oricât ar părea de paradoxal, putem bănui că măsura respectivă, prin faptul că fixa o reglementare, era, de fapt, o Încercare de Îngrădire și disciplinare a timpului sărbătorii, de către autorități, un timp care, probabil, se manifesta și mai discreționar până la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
austriacă Încerca să subordoneze timpul sărbătorii, gestionat de Biserică, exigențelor statului, cu scopul vădit de a-și extinde controlul asupra societății și de a uniformiza masa atât de eterogenă a supușilor pe care Îi guverna. La fel cum hotărârea Dietei ardelene din 1619 impunea sărbătorile acceptate de Biserica reformată la scara Întregii Transilvanii, ordonanța din 1733 a Împăratului Carol al VI-lea XE "Carol al VI-lea" stabilea că sărbătorile romano-catolice urmau să fie celebrate de către toți locuitorii regatului Ungariei, indiferent
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
străduiau să o observe, să o normeze, să o Îmblânzească și să o manipuleze În folosul lor. Capitolul IV Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal. Imagini populare ale feminității În surse ardelene de la Începutul epocii moderne La 1819, Vasile Gergely de Ciocotiș XE "Gergely de Ciocotiș" , intelectual român de prin părțile Maramureșului, remarca faptul că la ora respectivă ardelenii erau „urgisiți de părinteștile bunele datine, cari se lapădă de către... toată nația”. Iar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
biologică, psihologică și morală a existenței umane, Îmbracă Însă Întotdeauna haina unei expresii culturale, ratașabilă modelului de civilizație al unei comunități istorice, putem să ne Întrebăm, În mod legitim, din punctul de vedere al unor exigențe științifice, cum iubeau țăranii ardeleni de la Începutul epocii moderne? Dragostea pornește de la privire, așa că primul element pe care ni-l oferă un decupaj folcloric este cel al idealului fizic al feminității. Într-o piesă culeasă și publicată la 1768, iubita e „frumoasă și lată-n
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doilea element al portretului feminin, anume tenul, acesta trebuie să fie Întotdeauna cât mai deschis. Fără excepție, În toate textele de epocă analizate, mândra e „ca omătul albă-n piele” sau „ca ghiocu’ Îi albuță”. Desigur, varietatea antropologică a satului ardelean și mai ales Înfățișarea țărăncii arse de soare și vânt contraziceau flagrant un asemenea model marmorean. El se impune Însă, probabil, tocmai din acest motiv, prin contrast, ca un ideal arareori Întâlnit. În general, trupul ocupă un loc redus În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalitatea romantică, va duce mai departe acest proces de spiritualizare a personajului feminin, fetișizând privirea, absența, plecarea și chiar moartea iubitei, Într-o relație neconsumată, de tip platonic. Rădăcinile Îndepărtate ale acestei imagini a feminității, ca atâtea altele aparținând romantismului ardelean, stau Însă În mentalitatea populară. Lucrurile se complică atunci când ne apropiem de perspectiva morală asupra dragostei, așa cum se conturează ea În sensibilitatea țărănească de la Începutul epocii moderne. Chiar și numai la nivelul mentalității tradiționale, fără a mai vorbi despre schimbările
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cu ficiorii satului și chiar Își justifică atitudinea: Nevasta care-i nevastă Slobodă-i să se iubească Și cu unu’ și cu altu’ Dacă i urât bărbatul. Dar cum se Împacă o atare frivolitate cu rigorile moralei creștine? Uneori, țăranul ardelean rezolvă această tensiune printr-o infinită candoare: „Și-asară fusei la fete”, ne mărturisește; Însă: Dumnezeu sfântu’ mă ierte. Pentru că le sărutai, Dumnezeu m-o duce-n rai! În acest caz, el reușește performanța de a concilia (ce-i drept, Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dând mărturie despre jocul permanențelor și al transformărilor, despre acele elemente ale existenței umane, poate cu mult mai importante, aflate la frontiera dintre lucrurile care se schimbă și cele care nu se schimbă. Celibat ecleziastic și moravuri clericale la românii ardeleni (1750-1850) În viața intimă a românilor ardeleni, instituția celibatului ecleziastic apare ca o problemă reală abia În urma unirii religioase cu Roma. Aflată În vădit dezacord atât cu tradiția ortodoxă, cât și cu mentalitățile matrimoniale țărănești, ea fusese rezervată până atunci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]