4,796 matches
-
forfota organicului în care se cufundă Fric, priapic și mort, “cu falusul ridicat ca un catarg și bălăbănindu-se în vînt” tocmai pentru că este descrisă în cele mai neînsemnate detalii, se-nfige în ochiul cititorului (ca altădată lumea în ochiul Armeanului Zadic), “netrebnică, speriindu-l”: “Ea s-a apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori sabie.” În
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
drept cuvânt Nicolae Iorga. Brăila exista încă din vremea lui Vlaicu Vodă, iar "drumul Brăilei era cea mai importantă cale comercială cu Transilvania, cu Dunărea și Marea în Evul Mediu". Brăila era oraș cosmopolit. Aici viețuiau alături de români, greci, italieni, armeni, bulgari, evrei etc. între anii 1831-1837 Brăila a fost ocârmuită de Ion Slătineanu pe care Nicolae Iorga îl numește "ctitorul" orașului Brăila, iar numeroși contemporani îl apreciau pentru spiritul său gospodăresc și acțiunile sale menite a determina dezvoltarea modernă a
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai divelor și andivelor Ne întoarcem de la cimitir, de Bunavestire... Noi, rușii, armenii, țiganii, evreii, polonezii, grecii și turcii Plouă. Desfacem umbrelele post-moderne. Umbrele negre. Maro. Umbrele dungate precum cămașa deținuților politici. Se aud clopotele din Kabul... Pretutindeni, morții noștri: căruțași, magiștri, măturători de stradă, oameni politici, de stînga, de dreapta, la nord
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
Ma Proclamarea de către UNESCO a Erevanului drept Capitală Mondială a Cărții în 2012 a prilejuit, în ultima decadă a lunii aprilie, o serie de manfestări care au avut în centrul atenției lor sărbătorirea a 500 de ani de tipar armean, cea de-a VI-a Conferință Panarmeană a Scriitorilor, vernisajul „ArmBookExpo”, numeroase lansări de cărți, lecturi și dezbateri literare, spectacole, concerte etc. Cartea, una dintre cele mai mari valori create de către poporul armean, a prilejuit la Erevan, orașul în vârstă
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
sărbătorirea a 500 de ani de tipar armean, cea de-a VI-a Conferință Panarmeană a Scriitorilor, vernisajul „ArmBookExpo”, numeroase lansări de cărți, lecturi și dezbateri literare, spectacole, concerte etc. Cartea, una dintre cele mai mari valori create de către poporul armean, a prilejuit la Erevan, orașul în vârstă de 2794 de ani, întâlnirea a 60 de scriitori armeni din peste 20 de țări. Delegația din România a fost alcătuită din Varujan Vosganian, Madeleine Karacașian și Vartan Arachelian. Participanții la Conferință au
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
vernisajul „ArmBookExpo”, numeroase lansări de cărți, lecturi și dezbateri literare, spectacole, concerte etc. Cartea, una dintre cele mai mari valori create de către poporul armean, a prilejuit la Erevan, orașul în vârstă de 2794 de ani, întâlnirea a 60 de scriitori armeni din peste 20 de țări. Delegația din România a fost alcătuită din Varujan Vosganian, Madeleine Karacașian și Vartan Arachelian. Participanții la Conferință au dezbătut teme precum „Drumul cărții armene, probleme de bază și provocări geopolitice”, „Cartea armeană în capitalele lumii
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
în vârstă de 2794 de ani, întâlnirea a 60 de scriitori armeni din peste 20 de țări. Delegația din România a fost alcătuită din Varujan Vosganian, Madeleine Karacașian și Vartan Arachelian. Participanții la Conferință au dezbătut teme precum „Drumul cărții armene, probleme de bază și provocări geopolitice”, „Cartea armeană în capitalele lumii” etc. În cadrul primei ședințe plenare a Conferinței, o serie de scriitori din Diaspora, printre care și Madeleine Karacașian, au primit titlul și carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor din
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
60 de scriitori armeni din peste 20 de țări. Delegația din România a fost alcătuită din Varujan Vosganian, Madeleine Karacașian și Vartan Arachelian. Participanții la Conferință au dezbătut teme precum „Drumul cărții armene, probleme de bază și provocări geopolitice”, „Cartea armeană în capitalele lumii” etc. În cadrul primei ședințe plenare a Conferinței, o serie de scriitori din Diaspora, printre care și Madeleine Karacașian, au primit titlul și carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor din Armenia. În seara zilei de 21 aprilie, la
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
din Diaspora, printre care și Madeleine Karacașian, au primit titlul și carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor din Armenia. În seara zilei de 21 aprilie, la ultramodernul Centru al Artelor „Gerald L.Cafesjian”, găzduit de complexul Cascada din inima capitalei armene, a avut loc festivitatea de inaugurare a „ArmBookExpo”, la care au fost prezenț i d-l Tigran Sargsyan, primulministru al Republicii Armenia, d-na Hasmik Poghosyan, ministrul Culturii din țara gazdă, d-l Kelemen Hunor, ministrul Culturii din România (aflat
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
-l Hamlet Gasparyan, ambasador al Armeniei în România, d-l Traian Cristea, șef al Reprezentanței Comisiei Europene la Erevan, E.S. d-l Yeghishe Sargsyan, fost ambasador al Armeniei în România, director în Ministerul Afacerilor Externe al Armeniei, alți diplomați, oficialități armene, ziariști. În cadrul standului consacrat României, au fost prezentate peste 80 de titluri de cărți ale unor autori români, armeni și străini, consacrate unor teme armenești, aceste lucrări fiind publicate în ultimii ani la editurile Ararat, Zamca, Polirom și altele din
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
E.S. d-l Yeghishe Sargsyan, fost ambasador al Armeniei în România, director în Ministerul Afacerilor Externe al Armeniei, alți diplomați, oficialități armene, ziariști. În cadrul standului consacrat României, au fost prezentate peste 80 de titluri de cărți ale unor autori români, armeni și străini, consacrate unor teme armenești, aceste lucrări fiind publicate în ultimii ani la editurile Ararat, Zamca, Polirom și altele din România. În după-amiaza zilei de 22 aprilie, la același Centru al Artelor „Gerald L.Cafesjian” din Erevan, a avut
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
armenești, aceste lucrări fiind publicate în ultimii ani la editurile Ararat, Zamca, Polirom și altele din România. În după-amiaza zilei de 22 aprilie, la același Centru al Artelor „Gerald L.Cafesjian” din Erevan, a avut loc lansarea versiunii în limba armeană a romanului Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian, publicată la Editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, în colaborare cu Editura Ararat din Bucureș ti, în traducerea lui Sergiu Selian. Au luat cuvântul d-l Levon Ananyan, președinte al Uniunii Scriitorilor din Armenia
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
Levon Ananian a decernat d-lui Varujan Vosganian Medalia de Aur a Ministerului Culturii din Armenia. De asemenea, domnia sa le-a înmânat d-lor Varujan Voganian și Sergiu Selian carnetele de membri ai Uniunii Scriitorilor din Armenia. Apariția în limba armeană a romanului de succes Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian a stârnit interesul presei din capitala armeană. Redăm mai jos extrase din două cronici publicate în ajunul lansării acestui roman: Săptămânalul „Grakan Tert” („Gazeta literară”) scria, printre altele, în numărul său
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
De asemenea, domnia sa le-a înmânat d-lor Varujan Voganian și Sergiu Selian carnetele de membri ai Uniunii Scriitorilor din Armenia. Apariția în limba armeană a romanului de succes Cartea șoaptelor de Varujan Vosganian a stârnit interesul presei din capitala armeană. Redăm mai jos extrase din două cronici publicate în ajunul lansării acestui roman: Săptămânalul „Grakan Tert” („Gazeta literară”) scria, printre altele, în numărul său din 19 aprilie: „Se poate spune că, având la bază realități care par incredibile și improbabile
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
extrase din două cronici publicate în ajunul lansării acestui roman: Săptămânalul „Grakan Tert” („Gazeta literară”) scria, printre altele, în numărul său din 19 aprilie: „Se poate spune că, având la bază realități care par incredibile și improbabile, care pentru poporul armean au fost timp de un secol, și chiar mai înainte, indescriptibil de tragice și au avut grave consecințe, fără precedent, romanul nu cuprinde câtuși de puțin momente incredibile și improbabile.” Iar în influentul cotidian „Azg” („Națiunea”), se scria, printre altele
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
grave consecințe, fără precedent, romanul nu cuprinde câtuși de puțin momente incredibile și improbabile.” Iar în influentul cotidian „Azg” („Națiunea”), se scria, printre altele, în numărul din 20 aprilie: „Cred că este momentul potrivit pentru a-l felicita pe cititorul armean, pe a cărui masă în curând o să apară o minunată operă literară, care a văzut lumina tiparului cu câteva zile în urmă, romanul «Shshukneri Matyan» (Cartea șoaptelor) de Varujan Vosganian. Această carte este dintre acele lucrări rare și originale care
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
astăzi și la curte că sînt, a cărora au tată-său, au moșu-său, au stremoșu-său, au tatăl stremoșu-său, au cevași mai în sus, care să nu fi fost au sîrbu, au grec, au alt cevași neam strein, au măcar armean". Este evident că un discurs național(ist) nu avea nici un motiv să selecteze aceste pasaje. Care pot avea motivații subiective, personale - dar acest lucru (valabil pentru toate afirmațiile, inclusiv pentru cele pe care posteritatea preferă să le considere "corecte") nu
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
teribil! mormăi Carol, sperând să fie contrazis de ceilalți, dar nimeni nu-l băgă în seamă. Cartierul oriental zăcea la picioarele lor ca un animal leneș și înțelept, pe malurile lagunei, nu departe de port. Greci, turci, tătari, evrei și armeni, aduși aici de nevoi uitate de generații, împinși de prigoane sau ademeniți de un trai mai dulce și câștiguri mai mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător. Mirosurile de pește, șașlâc și năut se amestecau cu aburii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
nefericire, prea multe ocazii de a-și arăta devotamentul. Tulburările erau neîncetate; în anii 1895 și 1896, ele au depășit în violență tot ce se văzuse până atunci. Pe întreaga suprafață a imperiului, bande de fanatici se năpusteau asupra populației armene, o masacrau, o jefuiau, iar pe femei le răpeau pentru a le vinde ca sclave în piețe. Câțiva funcționari turci și-au făcut datoria, acțiunea autorităților era însă atât de lipsită de vlagă, încât nu puteai să nu te întrebi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
datoria, acțiunea autorităților era însă atât de lipsită de vlagă, încât nu puteai să nu te întrebi dacă nu existau (între asasini și guvern) anumite înțelegeri. La un anumit nivel, de altfel, se pusese la punct planul suprimării întregii națiuni armene. La Diarbekir, la Erzerum, la Sivas, la Trebizonda și chiar la Constantinopol, creștinii autohtoni trăiau în teroare. Populațiile creștine fugeau speriate, căutând azil în consulatele și în școlile franceze. Peste tot, agenții noștri i-au primit, i-au protejat și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
i-a adus Monica Lovinescu piesa Cîntăreața cheală regizorului Nicolas Bataille. Și ce a urmat din acest punct. M-am gîndit cum o stradă oarecare, faimoasă doar pentru că în apropiere de numărul 23 de pe rue de La Huchette se găsea restaurantul armean "Le Caucase", ținut de părinții lui Aznavour, a devenit istorie. Acolo a creat Georges Vitaly Theatre de la Huchette. Locul unde Cîntăreața cheală se joacă și astăzi. M-am tot gîndit cum un mare spirit, însoțit de un ludic fabulos a
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
unor note particulare pe care, oricum, nimeni nu le-ar putea nega. Toate episoadele de genocid ale trecutului mai îndepărtat ori mai apropiat, fie ele arderile pe rug comandate de inchiziție, noaptea Sfântului Bartolomeu, decimarea amerindienilor de către coloniștii albi, masacrarea armenilor de către turci, Gulagul sau Holocaustul, posedă un numitor comun care le potențează semnificația, care le amplifică aura unei tragice comuniuni umane implicate. De ce să fim dezbinați cînd ne putem alătura sub semnul purificator al sacrificiilor maxime? Creștin fiind, nu văd
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
lui Ion Barbu, despre care aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de azi știe de la tatăl său, care fusese în tinerețe cel mai bun prieten
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
slovacă, ucraineană, dar și în cehă, croată, slovacă, rusă și belarusă), în maghiară, neogreacă, turcă, albaneză și în limba țiganilor, numită romaní. Interesante sunt cuvintele pătrunse în idiomurile vorbite pe teritoriul României: dialectele germane sas și șvăbesc, idiș, iudeospaniola, friulana, armeana, la care se adaugă dialectele slave, maghiare, turcești și tătărești. Există, de asemenea, numeroase informații despre influența românei asupra slavonei, vechea limbă liturgică a cultului ortodox în Țara Românească, Moldova și Transilvania, precum și limbă de administrație internă în Țara Românească
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în casa lui Saferian. Între Hagienuș și arhitect exista deci o complicitate, de aceea amândoi se priveau fix, hieratic. Într-adevăr, Ioanide, care pretindea că nu poate veni la ceai, vizitase totuși (uitînd de chestiunea cravatei) în aceeași zi pe armean, de unde probabil siguranța blândă a acestuia din urmă că arhitectul nu va lipsi. Hagienuș, în veșnică penurie de bani, căpătase de la Saferian un împrumut, făcîndu-se a-i aduce o ediție rară, în depozit, pe care acesta o refuză delicat. Când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]