4,193 matches
-
1938, p. 1, demonstrează că revista era editată din banii donați; din abonamente se strângeau foarte puține fonduri. 710 Aurora franciscană, nr. 9-12, 1942, p. 83. 711 Idem, nr. 3-4, 1939, p. 29. 712 Ibidem. 713 Ibidem. 714 Ibidem. 715 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 49. 716 Idem, nr. 9-12, 1943, p. 65. 717 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 718 Emil Dumea, op. cit., p. 173. 719 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
editura Arhivelor Romano-Catolice București, București, 2005, p. 57. 787 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 788 Lumina creștinului, decembrie 1923, p. 5. 789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr. 1, 1938, p. 1. 792 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2, 1913, p. 1. 794 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 795 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 796
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
789 Idem, septembrie 1943, p. 4. 790 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 12, 1930, p. 149. 791 Aurora franciscană, nr. 1, 1938, p. 1. 792 Lumina creștinului, ianuarie 1913, p. 1. 793 Viața, nr. 2, 1913, p. 1. 794 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 795 Curierul parohiei catolice din Galați, nr. 1, 1925, p. 1. 796 Ibidem. 797 Idem, nr. 5, 1925, p. 71. 798 Lumina creștinului, martie 1919, p. 58. 799 Recensământul general al populației din 6
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
6 aprilie 1941, București, 1941, Recensământul general al populației României 1930, vol.1 și 2, București, 1930, AERC Iași dosarele 1/1919, 3/1929, 2/1938, 7/1940, 4/1942, 3/1943. 800 Viața, nr. 2, 1913, p. 20. 801 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 18. 802 Ibidem, p. 19. 803 Idem, p. 20. 804 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Petrache, Editura Integral, București, 2000, pp. 14-23. 805 În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă literară care a apărut la Pesta, bilunar, între 1 ianuarie 1863 și 15 august 1865. Proprietar, editor și redactor responsabil a fost preotul Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
get-buget ori coloniști de toate națiile, mai fiecare cu o „poveste” a sa, tragică sau grotescă, stranie sau absurdă. În sfârșit, stă într-un progres notabil al proceedelor narative și descriptive - memorabile sunt descrierea Obiului revărsat, a tărâmului arctic cu aurora sa boreală, a taigalei, adevărat poem în proză -, în mânuirea dialogului, în folosirea altor registre, precum jurnalul intim, scrisoarea, documentul „oficial”. Valoarea panoului e minată, totuși, de o serie de episoade cvasiidentice sau nesemnificative, cu personaje neindividualizate ori, pur și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
răutăcioși, au văzut-o ca o ușuratecă, vânătoare de avere. Peste timp, a rămas, în legendă, o poveste frumoasă de dragoste dintre un erou englez și o frumoasă lady cu origini modeste. George Sand (1804-1876) Cu numele real Amandine Lucie Aurore Dupin de Francneil, viitoarea baroană Dudevant, s-a născut în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit în secret. Rămasă orfană de tată, copila Amandine Lucie Aurore, neagreată de mama ei, a fost crescută de bunică. La treisprezece ani a fost trimisă la o mânăstire pentru a primi o educație aleasă. În mediul monahal a trecut printr-o criză mistică, dorindu-și să trăiască în continuare în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru a primi o educație aleasă. În mediul monahal a trecut printr-o criză mistică, dorindu-și să trăiască în continuare în mânăstire, dar s-a răzgândit. După ce și-a pierdut bunica, cu mama nu se-nțelegea, tânăra Amandine Lucie Aurore s-a măritat cu primul pretendent, cu baronul Casimir Dudevant. Cu el a avut doi copii: Maurice și Solange. După 9 ani de neînțelegeri și incompatibilități, cei doi au divorțat. În 1831, tânăra divorțată a plecat și s-a instalat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divorțată a plecat și s-a instalat, împreună cu copiii, la Paris. În capitala Franței a debutat ca ziaristă la Le Figaro, apoi ca scriitoare, fără ecouri răsunătoare, cum nu s-ar fi așteptat. Eliberată de obligațiile unei căsnicii, Amandine Lucie Aurore a dus o viață boemă și a reușit să scandalizeze protipendada cu excentricitățile ei și cu multiplele relațiile erotice, fără inhibiții. Comportamentul ei ușor masculinizat intriga pe mulți. Relația cu literatul Jules Sandeau a stimulat-o să scrie, a și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vanității, narcisismului, egoismului și exaltării partenerilor ei. Relația cu Alfred de Musset a fost inspiratoare, benefică creației, a scris și a publicat Elle et Lui. Familia Musset a fost revoltată de relația celor doi care au plecat în Italia unde Aurore l-a părăsit pe Musset pentru medicul Pagello. Inspirată, a scris și a publicat: Valentine, Lelia, Jacgues, Mauprat. În 1835, Aurore l-a cunoscut pe avocatul Michel de Bourger, implicat în viața politică. Și ea a fost animată de ideile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
publicat Elle et Lui. Familia Musset a fost revoltată de relația celor doi care au plecat în Italia unde Aurore l-a părăsit pe Musset pentru medicul Pagello. Inspirată, a scris și a publicat: Valentine, Lelia, Jacgues, Mauprat. În 1835, Aurore l-a cunoscut pe avocatul Michel de Bourger, implicat în viața politică. Și ea a fost animată de ideile revoluționare ale anului 1848 dar, speriată de violența revoluției, a bătut în retragere și s-a întors la masa de scris
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Stănculescu, Ovidiu Voicu (manager de proiect) octombrie 2007, www.soros.ro. 5. Give and receive 2005, Global Sex Survey results, www.durex.com/gss. 6. SSR-Ro 2004, Studiul Sănătății Reproducerii România 2004, Raport sintetic, Morris Leo, David Patricia (experți), Dragomirișteanu Aurora (coordonator tehnic), Comitet de coordonare, Ministerul Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Institutul de Cercetare și Formare John Snow, (JSI R&T), Agenția Elvețiană de Dezvoltare și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Reproducerii, Atlanta, Georgia, SUA, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), raport final martie, 2001. 114. Studiul Sănătății Reproducerii România 2004, Raport sintetic, Morris Leo, David Patricia, experți, Dragomirișteanu Aurora (coordonator tehnic), Comitet de coordonare, Ministerul Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Institutul de Cercetare și Formare John Snow (JSI R&T), Agenția Elvețiană de Dezvoltare și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
definește chiar și sărbătoarea romană „un asva-medha roman”3; (c) comparația Între mituri, saga, figurile zeilor și ale eroilor, de exemplu Între Vestaxe "Vesta" și cultul indo-arian al focului, gemenii (Castorii, Romulusxe "Romulus"-Remusxe "Remus"), Mater Matutaxe "Mater Matuta" și aurorele indiene (Usasah)1. Aceste comparații, cărora le pot fi aduse cu siguranță obiecții din punctul de vedere al lingvisticii comparate și din cel indologic, furnizează pentru istoria religiei romane unele asemănări care ne fac, poate, să ne gândim la o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai mult În timp și să recunoaștem În zeița păgână, atestată În Britania și cinstită, cu siguranță, În toată lumea celtică, figura unei divinități indo-europene străvechi. Într-adevăr, În aceste biografii se Întâlnesc o serie Întreagă e elemente care sunt caracteristice Aurorei, așa cum era concepută ea În lumea greacă și indo-iraniană: Brigitta se naște În zori (grecii o numeau Herigèneia Auroraxe "Aurora"); tatăl ei se numea Întunericxe "Întuneric", iar bunicul Negru-și-Întunecat (ea provine, de fapt, din Întunericul nopții); mama sa o naște
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
figura unei divinități indo-europene străvechi. Într-adevăr, În aceste biografii se Întâlnesc o serie Întreagă e elemente care sunt caracteristice Aurorei, așa cum era concepută ea În lumea greacă și indo-iraniană: Brigitta se naște În zori (grecii o numeau Herigèneia Auroraxe "Aurora"); tatăl ei se numea Întunericxe "Întuneric", iar bunicul Negru-și-Întunecat (ea provine, de fapt, din Întunericul nopții); mama sa o naște pe pragul casei, unde se Întâlnește Întunericul dinăuntru cu lumina de afară; de pe fruntea sfintei pornesc adesea raze de lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Întunericul dinăuntru cu lumina de afară; de pe fruntea sfintei pornesc adesea raze de lumină etc. În sfârșit, Însuși numele este destul de semnificativ: Brigitta (În irlandeză Brigitxe "Brigit") Înseamnă „Înaltă, nobilă”, iar corespondentul său indian (b•hatș) este epitetul obișnuit pentru Aurora (u̳s) În textele vedice pe care uneori o substituie. Plecând deci de la biografiile târzii ale sfintei putem reconstitui cu ușurință o filieră prețioasă pentru cunoașterea religiei precreștine: indo-europeană *h2eus½s „Aurora” › celtă *Brigantș (nume propriu derivat dintr-un epitet) › irlandeză (Sfânta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
iar corespondentul său indian (b•hatș) este epitetul obișnuit pentru Aurora (u̳s) În textele vedice pe care uneori o substituie. Plecând deci de la biografiile târzii ale sfintei putem reconstitui cu ușurință o filieră prețioasă pentru cunoașterea religiei precreștine: indo-europeană *h2eus½s „Aurora” › celtă *Brigantș (nume propriu derivat dintr-un epitet) › irlandeză (Sfânta) Brigit. Reconstruirea religiei celtice antice necesită deci o folosire conjugată a unui ansamblu de izvoare eterogene: a) mărturii ale autorilor greci și romani; b) materiale figurative indigene; c) mărturii epigrafice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
226,232 Athtar 218 Ati 327 Ati Cel 327 Aton 94,96 Atrahîasșs 126,134,135,154,155,156,157,158 Attis 382,405,406,407,408,414 Atum 62,64,68,83,93,94,100 Atunis 327 Auge 276 Aurora 347,586 Austeja 580 Azâi Daha>ka 500,504 Azag 149 Azizos 239 B Baal 86,87,217,219,220,222,223,224,225,226,227,228,229,230,231,232,234,235,238,240,243,247,248 Baal Addir
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
, Mircea (4.VI.1944, Topolovățu Mare, j. Timiș), prozator. Este fiul Aurorei (n. Nemoianu) și al lui Iuliu Pora, medic. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din București (1955-1961) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970), obținând și o diplomă postuniversitară la INALCO (Paris), sub îndrumarea profesoarei Catherine Durandin, în 1990-1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
intelectuali, înființează societatea filarmonică „Armonia” (1881) și societatea culturală „Concordia” (1885), ambele având țelul de a consolida unitatea culturală a românilor bucovineni. În calitate de secretar al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, a redactat în 1881 și 1882 revista „Aurora română”, pe care o va relua, din proprie inițiativă, în 1884. Colaborează cu versuri, nuvele și articole la calendarele Societății (1878-1885), la două dintre ele fiind redactor (în anii 1882 și 1883), precum și la alte publicații periodice din Transilvania și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
ale lui B. P. Hasdeu, dar și la lucrări ale învățaților P. J. Safarik și Th. Mommsen, îl arată familiarizat cu bibliografia de istorie și istorie literară. Îi lipseau însă discernământul critic, rigoarea. Într-un studiu asupra Codicelui Voronețean, din „Aurora română”, purtat de fantezie, el afirmă că primele texte românești scrise datează din secolul al X-lea. SCRIERI: Florinta, Cernăuți, 1880; Privire istorică asupra trecutului politic-social și național al „ducatului Bucovinei”, Brașov, 1886; Din istoria limbei și literaturei române, partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
ne ies în drum. O minune e câteodată boală. [...] nimeni nu mai caută vindecare. Toamnă surâzi îngăduitor pe toate cărările. Toamnă toți oamenii încap laolaltă. Iar noi cei altădat-atât de răi azi suntem buni, parcă am trece fără viață prin aurore subpământești. Dați-vă mâinile pentru sfârșit : îngeri au cântat toată noaptea [...] că bunătatea e moarte. (Bunătate toamnă) (Blaga, 2010 : 114) Des arbres atteints de jaunisse Croisent sur notre chemin. La maladie est une merveille parfois. [...] Nul ne cherche plus la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ouvert. ") Supprimer la majuscule en traduction constitue, à notre sens, une perte de signifiance. 1478 Ladislas Gáldi, Contributions à l'histoire de la versification roumaine..., op. cît. 1479 Idem, p. 188 . 1480 Ibid : " Voir l'anthologie hongroise, depuis longtemps épuisée, Mágikusvirradat (Aurore magique, Budapest, 1965), qui contient aussi un riche choix de poèmes posthumes. Le volume fut rédigé et préfacé par mon collègue S. Domokos ; son introduction bien documentée (p. 5-26) et șes notes ont fourni maints détails au présent essai de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]