4,413 matches
-
pentru viața economică, dar cu o producție din ce în ce mai mult controlată de stat pentru a răspunde nevoilor armatei și ale administrației imperiale. Această clientelă necesită organizarea manufacturilor de stat pentru producerea armelor (Autun, Mâcon, Reims, Saint-Marcel), iar textilele cunosc un nou avînt în regiunile orașelor Trèves, Amiens, Arles, Bourges. Regiunile orientale ale Galiei se specializează în fabricarea sticlăriei de mare calitate, iar ceramica este acum produsă în atelierele din Argonne. În afara acestor manufacturi, trebuie să fi existat o activitate de factură mai
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său (814) este împărțit între nepoții săi prin tratatul de la Verdun în 843. Formarea *Primarii palatului. Către 700, partea cea mai dinamică a regnum francorum este Austrasia. Aici se produce, în jurul axei rîului Meuse, o primă deșteptare economică legată de avîntul comerțului marinarilor frisoni în Marea Nordului și de menținerea legăturilor cu Mediterana prin Saône și Rhône. Acolo se situează punctul de plecare al războinicilor, al negociatorilor și al misionarilor trimiși dincolo de Rin. Acolo, în sfîrșit, se întind domenii imense aparținînd cîtorva
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
X-lea Ultimele invazii. Punct de sosire, încă din epocile preistorice, al marilor migrații eurasiatice, extremitatea occidentală a Europei cunoaște în secolele al IX-lea și al X-lea trei ultime valuri de invazii. Una, venită din sud, este prelungirea avîntului musulman: implantați în Africa de Nord, în Spania și în insulele Mediteranei, sarazinii lansează expediții navale pe coastele provinciilor Languedoc și Provence și ale Italiei, ba chiar se instalează în cîteva puncte fortificate din care terorizează populațiile: de exemplu Fraxinetum (La Garde-Freinet
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XI-lea și al XII-lea sînt marile secole ale artei romane, despre care stau încă mărturie, cu decorul lor de sculpturi și de fresce, foarte numeroase biserici rurale și urbane, în majoritatea regiunilor Franței. Toți au profitat de acest avînt: pe termen scurt, țăranii și stăpînii lor direcți; pe termen lung, regele capețian. Primii capețieni Estomparea puterii regale în secolul al XI-lea. Cînd Hugo Capet devine rege al Franței în 987, procesul de acaparare a puterii publice de către prinți
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la care se adaugă *dijma în folosul Bisericii? S-ar părea că nu, și aceasta pentru o mulțime de motive de ordin economic și social. Din punct de vedere economic, țăranii nu au fost numai artizanii, ci și beneficiarii marelui avînt al producției rurale între anii 1000 și 1250. Acest avînt a permis o creștere generală a nivelului de viață, care se traduce desigur printr-o creștere a numărului oamenilor, dar în același timp printr-o ameliorare a condițiilor fizice și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
părea că nu, și aceasta pentru o mulțime de motive de ordin economic și social. Din punct de vedere economic, țăranii nu au fost numai artizanii, ci și beneficiarii marelui avînt al producției rurale între anii 1000 și 1250. Acest avînt a permis o creștere generală a nivelului de viață, care se traduce desigur printr-o creștere a numărului oamenilor, dar în același timp printr-o ameliorare a condițiilor fizice și printr-o creștere a speranței lor de viață, confirmate prin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt și Filip cel Frumos, regatul capețian atinge apogeul, apogeu dat de strălucirea pesonalității regilor, de buna funcționare a instituțiilor, de dinamismul economiei în ciuda sufocării care se manifestă spre sfîrșitul perioadei și de avîntul cultural care face ca întregul Occident să urmeze exemplul civilizației franceze. Secolul al XIII-lea reprezintă apogeul în sensul strict al termenului, adică cel mai înalt grad al expansiunii începute înainte de anul o mie. Expansiune demografică, care face ca Occidentul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În acest context de expansiune senioria rurală a cunoscut cel mai bun echilibru al său, iar comunitățile țărănești au obținut *libertățile lor. Renașterea urbană. De la sfîrșitul secolului al X-lea, înflorirea satelor este însoțită de o renaștere urbană legată de avîntul meșteșugurilor și al comerțului. Fie că e vorba despre renașterea vechilor cetăți episcopale, întorcîndu-ne în timp pînă la epoca romană, sau despre crearea așa-numitelor "villeneuves" (suburbii) sau "villefranche", [orașe exceptate de la plata taxelor], sau a tîrgurilor născute pe lîngă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolul al XII-lea. Este, prin raport la ierarhiile verticale ale societății feudale, un element nou pe care regii Franței au știut foarte devreme să se spijine. Larga răspîndire a statutului comunal dovedește vigoarea elanului demografic și economic care susține avîntul orașelor. Ritmul populării lor corespunde trasării incintelor lor succesive, înmulțirii cartierelor și parohiilor, apariției la începutul secolului al XIII-lea a noi ordine religioase specializate în predicarea în mediul urban, ordinele religioase *cerșetoare: franciscanii, dominicanii... La începutul secolului al XIV
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea și Sully se raliază *mercantilismului conform căruia trebuie să vinzi în străinătate mai mult decît cumperi de acolo pentru a obține un sold pozitiv în aur și în argint. Sînt încurajate mai ales industriile de lux: mătăsuri, tapiserii, cristale. Avîntul activității economice se manifestă și prin reluarea schimburilor comerciale, atît în interior cît și în exterior: refacerea rețelei de drumuri, începutul construirii canalului dintre Loara și Sena, reluarea traficului porturilor, în fruntea cărora se află Saint-Malo, Rouen, Marsilia, care asigură
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu munca agricolă. Astfel, în cea mai mare parte a sectoarelor, fără răsturnarea structurilor tradiționale, proto-industrializarea, favorizată de stabilitatea monedei, de creșterea prețurilor, deci a profiturilor, de creșterea populației și deschiderea de noi piețe, permite o creștere rapidă a producției. Avîntul schimburilor comerciale. Intensificarea relațiilor comerciale este evident inseparabilă de această creștere a producției. Schimburile interne și dirijarea produselor către porturile de exportare, Bordeaux, Nantes, Marsilia, sînt favorizate de ameliorarea rețelei rutiere, datorită stabilirii corvoadei regale, impopulară dar eficace și activității
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
eficace și activității administrației de la Drumuri și Poduri. Totuși, în afara frumoaselor șosele pavate, care leagă de acum între ele marile orașe ale regatului, șoselele secundare și drumurile sînt neglijate și rămîn într-o stare foarte proastă. Comerțul exterior cunoaște un avînt spectaculos, comparabil cu cel al Angliei: el este de cinci ori mai mare între 1715 și 1789, comerțul cu Europa de patru ori mai mare, comerțul colonial de zece ori. Comerțul european rămîne cel esențial, dar partea ocupată de schimburile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care a profitat de pacea de la Amiens pentru a se moderniza cu echipament englezesc, industria chimică beneficiind de progrese tehnice (procedeul Leblanc pentru sodă), mătasea care profită de comenzile Curții, zahărul din sfeclă care ia în această perioadă un prim avînt; dar sectoare întregi ale industriei din Vest se prăbușesc, realizări născute dintr-un voluntarism protecționist se dovedesc fragile, penuriile cauzate de blocadă devin tot mai apăsătoare. Și, în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
33 de ani ai monarhiei constituționale s-au pus bazele unei practici durabile ale vieții parlamentare: reglarea funcționării adunărilor, reguli de stabilire și de control al bugetului printr-o lege din 1818, vot anual al legii finanțelor. Calitatea dezbaterilor parlamentare, avîntul presei de opinie, loc și miză ale luptelor politice, atestă vitalitatea vieții politice a timpului. Dar aceasta nu privește decît o minoritate: Franța nu numără decît 240.000 de electori la sfîrșitul regimului din Iulie, ziarele au 200.000 de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
instaura starea de asediu. La 15 martie 1850, legea Falloux extinde libertatea de instrucție la învățămîntul secundar și crește influența Bisericii în domeniul școlar. În preajma anului 1851, Partidul ordinii se află în pragul expirării noilor alegeri legislative. Pentru a contracara avîntul montagnarzilor, legea din 31 mai 1850 restrînge net sufragiul și reduce numărul alegătorilor de la 9 milioane la mai puțin de 7 milioane (pentru a fi alegător trebuie să domiciliezi trei ani în regiunea respectivă, ceea ce lovește mai ales mîna de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la fronda saloanelor orleaniste, la abținerea legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul Constantin", armata apreciază gloria pe care i-o conferă Războiul Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit cu idei saint-simoniene, împăratul se interesează personal de economie, pe atunci într-o perioadă de remarcabilă dezvoltare. Condiții noi, în special avîntul creditului și mobilizarea capitalurilor, modifică de o manieră decisivă peisajul economic în Franța: sub al Doilea Imperiu sînt fondate, între altele, Crédit lyonais și Société générale. Calea ferată cunoaște în aceeași ani creșterea sa cea mai rapidă. Dezvoltarea transporturilor permite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
crearea progresivă a unei piețe naționale și începutul unei specializări pentru regiunile agricole cele mai avansate. În același timp, apar noi forme de vînzare cu amănuntul, odată cu deschiderea de către Aristide Boucicaut a primului mare magazin: Bon Marché. Regimul susține acest avînt economic, ducînd o politică de mari lucrări în provincie, precum drenajul și asanarea regiunii Sologne, crearea pădurii din regiunea Landes, dar și la Paris, unde Haussmann, prefect al Senei din 1853 pînă în 1866, modelează o capitală nouă, străbătută de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
patrioți dezamăgiți, iacobini revoluționari, blanquiști, proudhonieni, socialiști din Internațională. Apropiată de sans-culottes și de insurgenții de la 1848, ultim avatar al revoltelor pariziene născute din revoluția franceză, Comuna este interpretată de Marx ca fiind prima dintre revoluțiile viitoare. Cu toate acestea, avîntul mișcării muncitorești este curmat pentru zece ani în Franța. Prima consecință a Comunei este că a demonstrat că nici un alt regim în afară de Republică nu este tolerabil pentru capitală și pentru marile orașe din provincie, Lyon, Marsilia, Toulouse, care au cunoscut
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care o cunosc atunci o mare parte a Europei și Statele Unite capătă în Franța trăsături proprii: demografie stagnantă, industrializare mai puțin rapidă, urbanizare lentă. Clasa muncitoare se dezvoltă. Puterea burgheziei se întărește prin aportul claselor mijlocii. Aspecte și limite ale avîntului economic De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se desăvîrșește cu adevărat modernizarea Franței. Intrarea definitivă în vîrsta industrială este un aspect major al acestei perioade. Ea s-a făcut cu ocazia a două
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la țară și dispersarea intreprinderilor de mică dimensiune rămîne regulă: în 1914 încă, 28% din muncitorii din industrie își exercită activitatea la domiciliu; este vorba în special de munca feminină a croitoreselor. Se cuvine deci să nuanțăm afirmația despre un avînt, de altfel incontestabil, al industriei. Regiunile meridionale rămîn sub-industrializate și industria franceză suferă din cauza structurilor sale încă tradiționale pe care o burghezie prudentă nu le face să evolueze deloc. Datorită căii ferate se creează o piață națională lărgită care privilegiază
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1906. Pînă la război, se dezvoltă industrii noi de vîrf în care Franța strălucește în mod deosebit: industria de automobile datorită lui Panhard-Levassor, Peugeot sau frații Renault, industria cauciucului la uzinele Michelin, aeronautica sau industria aluminiului pe care o favorizează avîntul hidroelectricității alpine. Industriile siderurgică și textilă rămîn totuși esențiale și locul atît de important al agriculturii, care își sporește specializarea regională, rămîne specific economiei franceze. În ajunul războiului, economia franceză apare echilibrată, bazată pe o monedă forte și un potențial
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înșiși o realitate contrastantă, de la marele notabil de anvergură națională la notabilul rural. Noile burghezii vin să concureze pozițiile dobîndite de notabili. Sub al Doilea Imperiu, marea burghezie din afaceri, îmbogățită prin intermediul comerțului și al băncii, își ia veritabilul ei avînt, bazată pe un tip de avere în care sporește partea averilor mobiliare, mai ales după 1881 și a valorilor bursiere. De asemenea, partea averilor legate de intreprinderea industrială crește în mod notabil. Odată cu cea de-a III-a Republică triumfă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asociate precum cauza și efectul.(" Foarte bine! Bravo! bravo!" Aplauze prelungite)" Gambetta, 1 iunie 1874 În acest discurs pronunțat la Auxerre, la 1 iunie 1874, Gambetta, făcînd un bilanț pozitiv al activității economice din perioada imperială, pune în legătură acest avînt cu cele două fenomene noi ale epocii: ascensiunea "noilor pături, nu clase" și democrația republicană. 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea Colonizarea se reia cu cucerirea Algeriei și inițiativele celui de-al Doilea Imperiu. Dar avîntul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avînt cu cele două fenomene noi ale epocii: ascensiunea "noilor pături, nu clase" și democrația republicană. 26. Expansiunea franceză în lume în secolul al XIX-lea Colonizarea se reia cu cucerirea Algeriei și inițiativele celui de-al Doilea Imperiu. Dar avîntul său datează de la cea de-a III-a Republică. "Partidul colonial" triumfă în luptă cu opozițiile și cu indiferența. Înainte de război, Franța era prezentă în Africa de Nord, în Africa neagră, în Madagascar, în Indochina. Primele inițiative Pînă în 1852, inițiative diverse
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]