5,546 matches
-
mormântul lui Iisus și reînvierea acestuia. Drama religioasă Lăzărelul, cunoscută astăzi doar în câteva zone ale Munteniei și la românii din sudul Dunării, are la bază un obicei ancestral, simbolizând resurecția naturii, și a fost răspândită cândva în toată Peninsula Balcanică. Povestea morții lui Lazăr și plângerea lui de către Lăzărițe amintesc riturile orientale evocând figurile lui Osiris, Attys sau Adonis. Treptat, Lăzărelul a devenit o colindă de Florii, pierzându-și caracterul dramatic inițial. În Transilvania a circulat, sporadic, drama religioasă Adam
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
a se vedea, de pildă, procesul Memorandumului din 1894). El uita totuși să mențio neze explicit că, în anii de după 1910, politica de îndepărtare a oficialităților românești de țelurile Triplei Alianțe este tot mai evidentă, mai cu seamă în timpul războaielor balcanice, „momentul 1913“ fiind sezisat de Nicolae Titulescu - dar nu și de Bacalbașa - ca un punct de răscruce (pregătit prin numeroase acumulări cantitative anterioare) în politica externă românească, nu lipsită de înțelepciune în toată perioada de după 1878: „Până la criza balcanică - afirma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
războaielor balcanice, „momentul 1913“ fiind sezisat de Nicolae Titulescu - dar nu și de Bacalbașa - ca un punct de răscruce (pregătit prin numeroase acumulări cantitative anterioare) în politica externă românească, nu lipsită de înțelepciune în toată perioada de după 1878: „Până la criza balcanică - afirma Nicolae Titulescu în decembrie 1913 - am putea rezuma istoria țării zicând că am asistat la sforțările prin care statul nostru și-a cu cerit dreptul la viață; cu începutul crizei balcanice asistăm la sforțările prin care statul nostru își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înțelepciune în toată perioada de după 1878: „Până la criza balcanică - afirma Nicolae Titulescu în decembrie 1913 - am putea rezuma istoria țării zicând că am asistat la sforțările prin care statul nostru și-a cu cerit dreptul la viață; cu începutul crizei balcanice asistăm la sforțările prin care statul nostru își cucerește dreptul la prestigiu“51, idee și mai precis ex primată, dar câțiva ani mai târziu, de Take Ionescu, liderul conservator-de mocrat menționând precis și clar că „războiul național“ este „copilul legitim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am spus, la cazarma Alexandria, au rămas fără urmare. Frământările politice, căderea guvernului conservator și războiul din 1877 au zădărnicit acest început care făgăduia atât de frumoase rezultate. Generalul Florescu pregătea armata în vederea marilor evenimente ce se anunțau în Peninsula Balcanică. În fiecare duminică, primăvara, se făcea în Cișmigiu un răzvod 9. Detașa mente din toate armele, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotanții săi veneau în Cișmigiu și dedeau răzvodului o înfățișare de spectacol militar: fiindcă generalului îi plăcea, pe lângă altele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
i se va conferi gradul de colonel al regimentului 6 infanterie de linie, „numire care își are însemnătatea sa politică“ (Memoriile, vol. VII, p. 71); la 10/22 mai 1874 prințul Carol se va întreține cu Iovan Marinovici „asupra confederației balcanice“ (ibid.), o proiectată alianță a statelor balcanice autonome (România, Serbia, Muntenegru) și independente (Grecia), îndreptată împotriva Imperiului Otoman, care nu voia să renunțe la rolul său de jandarm sângeros al Balcanilor, alianță care atunci nu s-a realizat; în anii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al regimentului 6 infanterie de linie, „numire care își are însemnătatea sa politică“ (Memoriile, vol. VII, p. 71); la 10/22 mai 1874 prințul Carol se va întreține cu Iovan Marinovici „asupra confederației balcanice“ (ibid.), o proiectată alianță a statelor balcanice autonome (România, Serbia, Muntenegru) și independente (Grecia), îndreptată împotriva Imperiului Otoman, care nu voia să renunțe la rolul său de jandarm sângeros al Balcanilor, alianță care atunci nu s-a realizat; în anii următori s-au menținut însă legături foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost cea mai înaintată manifestare politică pe vremea aceea.86 Anul 1875 se termină într-un marasm. Situația internă este foarte nesigură și toată lumea este în așteptarea deznodământului. Dar din afară vin tot felul de vești neliniștitoare. În Peninsula Balcanică cazanul colcăie. Rusia pregătește războiul în contra Turciei și, după cum s-a aflat mai târziu, guvernul, în special generalul Florescu, înclina pentru o înțelegere cu Rusia.87 Cabinetele din Viena și Budapesta sunt în curent cu tot ce se pregătește. Rusia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la începutul anului 1877 Rusia țaristă se înțelesese cu Austro-Ungaria - cu ajutorul cancelarului Bismarck - oferindu-i acesteia ca preț al neutralității sale Bosnia și Herțegovina, cu excepția sangeacului Novi-Bazar și asigurând-o că nu va crea un mare stat slav în Peninsula Balcanică; ea își rezerva, totodată, sudul Basarabiei și deci accesul la Dunăre. Convenția ruso-austro-ungară a fost încheiată la Budapesta, la 15 ianuarie 1877, fiind completată cu o convenție politică adițională semnată la 15 martie 1877 de ministrul de Externe al imperiului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Și se știe că a stat 12 ani. La 2 iulie s.n.23 Serbia a declarat război Turciei. Două armate sârbe au trecut pe teritoriul turcesc. Generalul rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Da, a răspuns pasagerul flatat. Englezul și-a strâns imediat bagajul și Înainte de a părăsi locul infectat a oferit, solemn, explicația: „Nu stau lângă un renegat!”. Adevărat englez, curat aristocrat! * Nu atât corupta democrație, din care nu văzuse decât varianta balcanică, i-a oțelit, cred, lui Paul Georgescu statornicia stângistă, ci, presupun, oroarea fascismului, amintirile traumatice din timpul legionarilor și dictaturii antonesciene. Despre legionari, Îi mărturisise lui Florin Mugur: „Derbedeii ăștia au reușit foarte repede să mă indigneze și să precipite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
universitate. Revenea proaspăt, În vervă, cordial, incisiv, glumeț. Nu discutam, din fericire, nici un fel de chestiuni politice, În ciuda afișului și temei conferinței la care participam. Evitând, de la Început, previzibilele noastre diferențe politice, ne apropiasem instantaneu, nu doar din cauza identității noastre balcanice. Castoriadis m-a fermecat cu replica și căldura personalității sale, dar m-a și apărat public În dezbaterea În care Tatiana Tolstoia opusese negrei mele viziuni despre comunism o relatare excesiv umoristică, doldora de caraghioslâcurile deceniilor sovietice. Replica din sală
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
american privește cu suspiciune asemenea teatrale acte „europene” de grandomanie și galanterie, venind dintr-o tradiție de curtoazie lipsită de modestie și seriozitate. „Îmi spuneam că totul n-ar fi decât absurdul franco-balcanic. Nu prea puteam lua În serios fasciștii balcanici.” Chick admite, totuși, că a ignorat secretul lui Grielescu. „Evreii au fost tema cu care Hitler a luat puterea. Nu avea și nu-i trebuia alt program. A devenit cancelar unind Germania și mare parte a Europei contra evreilor. În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poate nici habar n-avea de fantoma care trăgea invizibilele fire ale magiei? Acțiunea debutează la Începutul anilor ’80, când volumul meu Octombrie, ora opt, apărut la Editura Dacia din Cluj, ajuns pe căi misterioase În Germania, printr-un transfug balcanic cu nume de cod Dieter Schlesak (același cu numele său real), trece la legătura sa conspirativă, alt transfug, din aceeași dubioasă zonă geopolitică, sub numele (real și fictiv) Paul Schuster, locuind În Berlinul Occidental, enclava de atunci a spionilor și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fost mai moderate în pretențiile lor. Se temeau de o prea puternică influență rusească și de primejdia comunistă. De altfel, sfaturi de moderație au primit și de la Berlin. Germaniei nu-i convenea o legătură pe uscat a Rusiei cu Peninsula Balcanică. Astfel, fără prea multe rezerve, s-a cedat întregul Cadrilater cu județele Durostor și Caliacra. A căzut cea mai frumoasă coastă de mare pe care o aveam, cu valea fără de iarnă, cunoscută și străbătută de turmele ciobanilor ardeleni în secolul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mare curaj și cavalerism și din partea Majestății Voastre, în ceea ce privește linia regală de politică externă a României. în acest mod, în momentul unei eventuale catastrofe, Țara ar cunoaște și cui aparțin răspunderile și natura sancțiunii. Nu există: Mica înțelegere, nici înțelegerea Balcanică, nici Liga Națiunilor. Cine crede în acestea, dovedește că nu a înțeles nimic. Față în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, toate combinațiile diplomatice se vor nărui, ca niște castele de carton. Țara întreagă trebuie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aliați pentru a deschide noi fronturi de luptă. În Apus nu se mai putea face nimic, căci țările erau sub dominația germană. Posibilitățile de a crea noi focare de război nu existau decât în est și sud-est: Rusia și popoarele balcanice. De la 12 Iunie 1940, se găsea la Moscova, ca ministru al Marii Britanii, Sir Stafford Cripps, a cărui misiune era să desprindă Rusia de Germania și să o recupereze pentru lagărul aliat. În cadrul acestui plan avea de jucat și Gafencu rolul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el. Și apoi: „Există o legătură de simpatie între toți acei care, în diferite părți ale pământului, își servesc neamul, după cum există o legătură de simpatie între toți acei care lucrează la nimicirea neamurilor”... „Nu există Mică înțelegere, nici înțelegere Balcanică. Cine crede în acestea dovedește că n-a înțeles nimic. în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa răsboiului, toate combinațiile diplomatice se vor nărui ca niște castele de carton. Aceste lumi sunt: statele revoluțiilor naționale, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fort să se încrucișeze cu cele vecine, oprind prin acest baraj o eventuală înaintare inamică. Acest plan de apărare a fost proiectat și executat cu mari sacrificii financiare. însă întrebuințarea aviației ca armă de luptă, fapt petrecut chiar în timpul războiului balcanic din 1913, când s-a folosit prima dată ca atare, a impus ideea abandonării acestui sistem de apărare. Astfel, cu toate cheltuielile uriașe făcute pentru realizarea centurii de forturi, ele nu au putut fi folosite deloc, în scopul pentru care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
face confuzia, intenționat, ca să-l coboare pe Nicolae Petrașcu de la dac la costoboc, un trib neînsemnat, care trăia în zona de nord a Moldovei, care apare o singură dată în istorie, pe la anul 170 când face o incursiune în peninsula balcanică, profitând de faptul că legiunile romane erau angajate în lupte grele cu marcomanii. În anul următor în luptele lor cu vandalii dispar și nu mai sunt pomeniți de istorie). La pagina 542 din Garda de Fier Pandrea continua subiectul autoanalizei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
statului un memoriu în care arătau: «prin două memorii am rugat să binevoiți a reveni asupra măsurilor prin care s-a îndepărtat din armată populația evreiască. Urmașii veteranilor din Războiul pentru Independență; veterani, frați și copii; veterani din războaiele independenței, balcanic și de întregire, ca și toți ceilalți evrei însuflețiți de cel mai curat patriotism, așteaptă să-și jertfească pe altarul patriei viața lor. Nădăjduim că veți binevoi a da curs dorințelor unanime ale populației evreiești»”. Răspunsul a fost emiterea în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
relativ târziu, reordonând retroactiv materia narativă, alcătuită din momente disparate, ca în tehnica colajului. Nuvela ce dă și titlul volumului, Frumos e numai adevărul, este, la dimensiuni reduse, o adevărată frescă socială: pretextul nunții așază în prim-plan o societate balcanică pestriță, care se cufundă în lâncezirea trupului și a minții, abandonându-se în voluptate și senzualitate. Plasat în decorul unei margini de pădure, tabloul trimite sugestiv la bacanalele romane. Notele expresioniste, prezente mai pretutindeni, asigură coeziunea volumului; în Iedule, am
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
oferind un punct de vedere realist. Rubrici: „Însemnări”, „Cronică revistelor”, „Cronică cărților”, „Cronică dramatică”. Semnează articole Florin Papazu, I. V. Săndulescu (De la bibliotecă la realitate), Radu Câmpeanu (Limite), Mihai Ralea (Date pentru o renaștere a culturii europene), Victor Papacostea (Peninsula Balcanică și studiile comparate), Tudor Vianu (Filogeneza idealului), Stanciu Stoian, Ion Șiugariu ș.a. La rubrică „Însemnări”, Monica Urechia prezintă cartea lui L. F. Céline Voyage au bouț de la nuit, iar N. Stoica, românul lui A. Huxley Contrapunct. Alți colaboratori: Romulus Anastasescu
GANDUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287149_a_288478]
-
și civilizație română la universitățile din Skoplje, Novi Sad și Belgrad. Colaborează la reviste literare din țară - „Convorbiri literare”, „Manuscriptum”, „Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, dar și din străinătate - „Kulturen Jivot”, „Lumina”, „Macedonian Review” (Macedonia și Serbia), „Balcanica” (Italia), „Il Mument” (Malta), „Nouvelle Europe” (Luxemburg). Debutează în 1968, cu poezia Pastel, în ziarul „Înainte” din Craiova. Debutul editorial are loc în 1981, când va reuși să publice, în volumul colectiv Unsprezece poeți, ciclul de poeme Aparat de fotografiat
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Cândroveanu, Th. Boldea, Nicolae Caratană, Ioan Cutova, Eugen Dorcescu, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Marian Papahagi, Vasile Tode (redactor-șef). Fără a-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program constând în trezirea conștiinței naționale la românii trăitori în Peninsula Balcanică, urmași direcți ai tracilor romanizați. De asemenea, revista a urmărit și continuă să urmărească reintegrarea culturii și literaturii în grai aromân în cultura și literatura română. Sunt prezenți în paginile periodicului scriitori de origine aromână, care trăiesc fie în țară
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]