8,717 matches
-
comentariilor, variantelor și indicilor. O., interesat în special de proza populară, a făcut el însuși înregistrări pe teren, concretizate în antologia tematică Basme fantastice românești (I-III, 2002-2003). Noutatea metodei aplicate aici constă în dialogul postnarativ cu subiecții despre semnificația basmului, despre lumea fantastică și mitologică descrisă sau despre pătrunderea unor elemente de cultură și civilizație modernă în limbajul acestora. Cercetările folclorice și etnografice l-au condus și la realizarea albumului Troițe românești. O tipologie (2003), primul de acest fel în
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
sau Setea de absolut), București, 2001; G. Călinescu. Spectacolul personalității, București, 1999; Vădeni pe Prut - străveche vatră de cultură (în colaborare cu Stelian Spânu), București, 2002; Troițe românești. O tipologie, București, 2003. Culegeri: Folclor din Moldova de Jos, București, 1969; Basme fantastice românești, I-III, București, 2002-2003. Antologii: Istoria literaturii române în evocări, București, 2001. Ediții: Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, I-VIII, pref. edit., București, 1969-1985; Nicolae Densușianu, Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Florin Faifer, „Eram fericit în noaptea cu lună”, CRC, 1974, 13; Sorin Titel, Tinerețe și exaltare romantică, RL, 1976, 3; Valentin F. Mihăescu, Delicatețea ironică, LCF, 1976, 17; Victor Atanasiu, Un posibil roman satiric, VR, 1976, 9; Florin Mugur, Un basm pentru oameni mari, „Scânteia tineretului”, 1977, 8764; Valentin F. Mihăescu, Literatură pentru adolescenți, LCF, 1977, 6; Dicț. scriit. rom., III, 555-557. A.F.
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
sunt, în viziunea filosofului, modalități ale limbii române care exprimă situații ontologice, altfel zis, modulații românești ale ființei. Aventura speculativă a sentimentului românesc continuă cu „sentimentul ființei”, cu „rațiunea ființei”, unde ilustrarea se face cu poemul eminescian Luceafărul și cu basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În Modelul cultural european (1993) autorul pune în joc „morfologia culturii” dimensionată prin substantiv, adjectiv, adverb, numeral, conjuncție și ajunge la „timpul cel blând al culturii europene”. Importantă este această atitudine târzie față de
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
unui cotidian sau al unei reviste culturale la o interpretare în funcție de propria-i viziune estetică și filosofică. Eseistul tinde frecvent să ilustreze printr-un scriitor sau printr-un filosof o idee din sistemul propriu de gândire. Așa este abordată interpretarea basmului Tinerețe fără bătrânețe... și tot din anii ’70, „buna desprindere” de „spiritul Mioriței” - care și-ar fi avut locul în Sentimentul românesc al ființei: „Cine are în față-i modulațiile ființei nu mai poate face sufletului românesc nedreptatea să-l
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
douăzeci și cinci de volume de proză și versuri populare, de credințe și tradiții folclorice, precum și monografii asupra civilizației sătești, multe privind zona Tecuci, unele extinzându-se și spre cele limitrofe. Un loc important în această serie este ocupat de culegerile de basme, snoave, legende, povești despre animale. O colecție de lirică populară realizată în bună parte prin anchete directe, dar și cu concursul unui număr impresionant de colaboratori care i-au comunicat texte din mai toate regiunile țării, tipărită sub titlul Cântece
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
țară, Chișinău, 1919; Cartea povestirilor hazlii, Chișinău, 1919; Carte de rugăciuni pentru creștinii drept-credincioși, Chișinău, 1919; Mănunchi nou de povestiri populare cu privire la Ștefan cel Mare, Chișinău, 1919; Povestiri populare românești, Bârlad, 1920; Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci, 1926; Basme, îngr. V. Marian, Iași, 1976; Sărbătorile la români, îngr. și introd. Iordan Datcu, București, 1997; Dragostea în datina tineretului român, îngr. și pref. Petre Florea, București, 1998; Mitologie românească, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2000; Povestea lumii de demult
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
istoria culturii aromânești” (Matilda Caragiu Marioțeanu), autor al unor impunătoare tomuri, precum Românii din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
patriotice rău înțelese, neurmărind decât adevărul, singurul în stare a contribui la limpezirea multor probleme relative la istoria limbilor romanice în genere, care au întreținut și cimentat și mai mult dragostea pentru folclor.” Cealaltă contribuție de seamă a lui P., Basme aromâne, a surprins „duhul aromânilor” atât în substanța sa spirituală, cât și originalitatea graiului, reprodus cu „deplină scrupulozitate”, culegerea efectuându-se sistematic, iar colecționarul străduindu-se să nu altereze nimic. Nu l-a preocupat frumusețea textelor și de aceea nu
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
1912; Din trecutul cultural al aromânilor, București, 1912; Poezia înstrăinării la aromâni, București, 1912; Numiri etnice la aromâni, București, 1925. Antologii: Jocuri copilărești, București, 1893; Din literatura poporană a aromânilor, pref. Gr. Tocilescu, București, 1900; Românii din Meglenia, București, 1900; Basme aromâne, București, 1905; Vânătorul cel viteaz și Frumoasa Pământului, transpunere în dacoromână de Mihail Magiari, București, 1977. Ediții: Scriitori aromâni în secolul al XVIII, București, 1909; Ioan D. Caragiani, Studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică, I-II, pref. edit
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
pref. edit., București, 1929-1941. Repere bibliografice: Gr. G. Tocilescu, Raport asupra culegerii de folclor, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XX, 1897-1898; S. Fl. Marian, „Din literatura poporană a aromânilor”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIII, 1900-1901; Ilie Bărbulescu, „Basme aromâne” de Pericle Papahagi, „Arhiva”, 1906, 3; G. Pascu, „Graie aromâne”, VR, 1907, 2; Th. Capidan, Pericle Papahagi, „Langue et littérature”, 1943, 1-2; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 301-304; Anastasie Nasta, Pericle N.
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
aromâne”, VR, 1907, 2; Th. Capidan, Pericle Papahagi, „Langue et littérature”, 1943, 1-2; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 301-304; Anastasie Nasta, Pericle N. Papahagi, RL, 1972, 52; Bârlea, Ist. folc., 379-380; Anastasie Nasta, Basmele aromâne, RL, 1977, 10; Datcu, Dicț. etnolog., II, 141-142; Rusu, Membrii Academiei, 394; Dicț. scriit. rom., III, 605-607; Iordan Datcu, Să ne amintim de Pericle Papahagi, în Caleidoscop aromân, IV, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 2000, 107-111; Matilda Caragiu
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
contribuțiile sale și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul susținând că în spațiul examinat nu există doine, bocete, colinde, balade, basme, strigături, ghicitori, tradiții, opinie care avea să fie infirmată de monografia lui Emil Petrovici, Folclor de la moții din Scărișoara (1935), cealaltă investigație, făcută într-un interval mai mare, în 1920-1924, în aproape toate satele maramureșene, pe care le-a străbătut
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor, în lucrări precum Antologie aromânească (1922), Folclor român comparat
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
București, 1980 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu); ed. 2, București, 1997; Legende populare românești, introd. edit., postfață Silviu Angelescu, București, 1983 (în colaborare cu Silviu Angelescu); Petre Lenghel Izanu, Poezii și povești populare din Maramureș, pref. Mihai Pop, București, 1985; Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Silviu Angelescu); Intrarea în casă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, pref. edit., București, 1995 (în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 58-73; Datcu, Dicț. etnolog., II, 149-150. I.D.
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
români”, citind-o prin prisma mitului dedalic. E implicată astfel tema căutării (itinerarul prin labirint, traseul inițiatic, drumul spre un centru sacru). Aceste căi ale interpretării structurează și alte eseuri. Cel despre Ion Creangă (datat 1979-1988) reține atenția prin lectura basmelor Povestea porcului și Povestea lui Harap Alb („basm metafizic”) ca „epopei abreviate”, în care criticul identifică schema mitică a cuceririi unui „centru sacru”. Organizarea discursului critic este ingenioasă, cu o savuroasă punere în scenă a ideilor, din perspectiva carnavalescului, ca
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
implicată astfel tema căutării (itinerarul prin labirint, traseul inițiatic, drumul spre un centru sacru). Aceste căi ale interpretării structurează și alte eseuri. Cel despre Ion Creangă (datat 1979-1988) reține atenția prin lectura basmelor Povestea porcului și Povestea lui Harap Alb („basm metafizic”) ca „epopei abreviate”, în care criticul identifică schema mitică a cuceririi unui „centru sacru”. Organizarea discursului critic este ingenioasă, cu o savuroasă punere în scenă a ideilor, din perspectiva carnavalescului, ca în cazul eseului Liviu Rebreanu (datat 1984). SCRIERI
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
scriitori, oameni de cultură și acordă interes centrelor de iradiere culturală. Ca folclorist, P. este autorul primelor exegeze filologice și stilistice ample asupra ghicitorilor românești. Potrivit observației lui Ovidiu Bârlea, studiul despre cimilituri reprezintă, după monografia lui Lazăr Șăineanu despre basme, cea mai extinsă și fundamentată lucrare despre o specie a folclorului românesc. În prima parte autorul întreprinde un studiu filologic adâncit asupra ghicitorilor, iar în a doua se ocupă de clasificare, origini, subiect, formă, extensiune, circulație și dispariție, transformare, statut
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
și Artă, apoi, din 1970, la Editura Dacia din Cluj, fiind redactorul-șef al secției germano-maghiare. Își face debutul cu traducerea nuvelelor lui Eugen Barbu din volumul Balonul e rotund (1957). Colaborând cu Editura Tineretului, publică mai multe traduceri din basmele lui Petre Ispirescu și din scrierile lui I. L. Caragiale. Opera lui I. L. Caragiale îl preocupă constant: a transpus în maghiară și a editat un volum de scrieri alese (1960), un altul de teatru (1961) și a participat cu tălmăciri din
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de împărat și castelul fermecat], București, 1972, Mesék [Basme], București, 1987; Aurel Mihale, Utak és sorsok [Destin], București, 1962; Theodor Constantin, A lila ruhas hölgy [Doamna în mov], București, 1966; G. Călinescu, Horatius, a libertimus fiú [Horațiu, fiul libertului], București, 1968; Șerban Cioculescu, Ion Luca Caragiale, Cluj, 1972; Liviu
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
România literară”. Scrie scenarii pentru emisiuni radiofonice (Înșir-te mărgărite !) și musicaluri pentru copii (Mary Poppins, Frumoasa din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta de sticlă (1982), autoarea conturează o lume feerică, a basmului și a copilăriei. Rolul moralizator, inevitabil prezent, al poveștilor pentru copii este însă bine disimulat în imaginarul și intriga fiecărui text, căci în stilul autoarei predomină umorul, candoarea și jocul cu vorbele, specifice universului infantil. Cu toate că în câteva povești se
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind și Epir, din nou românii porniți în pribegie din Bucovina și Basarabia. Selectând din culegeri anterioare, folosind culegeri inedite sau pornind el însuși împreună cu o echipă de colaboratori „în căutare de basme prin Balcani”, K., de multe ori singur, uneori împreună cu alții, a tradus în germană și a reușit să publice douăzeci și cinci de volume de povești, trei volume de legende și încă trei cu alte narațiuni populare. Dintre cercetările teoretice asupra poveștilor
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
o realitate specifică: întrepătrunderea curentă a nivelului scris cu cel oral. Grăitoare pentru aceste întrepătrunderi sunt chiar textele comentate, reunite și grupate în capitole despre Facerea lumii, Legende la Vechiul Testament, Legende la Noul Testament, Sfinți canonici și apocrifi, Între legendă și basme. „Deosebit de dificil este să stabilești pentru România hotarul dintre povestea orală religioasă (germ. religiöse Sage) și narațiunea scrisă (germ. Legende)”, se remarcă în postfața la Rumänische Sagen und Sagen aus Rumänien (1982), volum alcătuit împreună cu Emanuel Turczynski. În Rumänische Märchen
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Universul mitic al românilor, București, 1994; Mit, mitogeneză, mitosferă, București, 1995; Penumbra dedicațiilor, București, 1997. Antologii: Miturile esențiale, București, 1978; ed. București, 1996. Traduceri: Vladimir Maiakovski, 15 poeme, pref. Horia Deleanu, București, 1947; Pavel Bajov, Floarea de piatră și alte basme din Urali, București, 1948; Aspecte din literatura rusă, București, 1948; Maiakovski despre America, București, 1950 (în colaborare); N. Pospelov, V. Șabliovski, A. Zercianinov, Istoria literaturii ruse, București, 1950 (în colaborare cu B. Jordan); Stepan Șcipaciov, Căsuța din Șușensk, București, 1950
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
în colaborare cu B. Jordan); Stepan Șcipaciov, Căsuța din Șușensk, București, 1950; Șota Rustaveli, Viteazul în piele de tigru, București, 1956; Petrus Brovka, Când se unesc râurile, București, 1959 (în colaborare cu N. Negrea); Gh. Leonidze, Versuri alese, București, 1959; Basme populare gruzine, București, 1961 (în colaborare cu Eleonora Mircea); Elisaveta Drabkina, Toamna aurie, București, 1961 (în colaborare cu Eleonora Mircea); M. Prilejaeva, Sub cerul Nordului, București, 1961 (în colaborare cu M. Grădinaru); Armata păcii, București, 1962; N. Baratașvili, Versuri, București
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]