7,814 matches
-
meseria și nu mai puțin clientul, frapă sticlele o perioadă de timp, apoi Înfășură una intr’un șervet de un alb inmaculat, În timp ce, cu o ceremonie bine studiată trosni dopul sticlei jonglând de câteva ori de o așa manieră Încât, biata sticlă scăpă ca prin minune să nu fie făcută țăndări, după care umplu paharele urându-le o seară plăcută... În prealabil, Tony Pavone se abținuse să nu consume prea multă băutură, totuși unele Dumitru Crăc pahare golite peste limita propusă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
misterul...!! Dacă se Întâmlă să aveți totuși drum, intrați să vă informăm de mersul cercetărilor...!” Evident deconectat, Tony Pavone intră cu Atena Într-un local să servească o mică gustare deoarece alergase ziua Întreagă fără a pune nimic În gură. Biata fată privea la prietenul ei bolnav neputincioasă, destul de speriată. Mintea fetei refuza să Înțeleagă adevărata tragedie a bolnavului, nu Înțelegea mai ales de ce acesta e respins cu ostentație. Dorea să fie sănătos, să nu i se Întâmple nimic rău. Se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mașinei cu o așa violență ce o puse pe gânduri și speriată, făcu cale Întoarsă. Prea târziu. Unul din milițieni Îi tăie calea acostând-o, cu o voce ce nu admitea replică. „Prezintă actul de indentitate, și legitimația de serviciu...” Biata fată Încremeni de frică. Extrem de intimidată, privea la călău făcând presupuneri cam ce anume acesta dorea În timp ce torționarul ridică vocea. „Ești surdă...!? Ori nu vorbești românește...?? Mai repet odată, actele la control...!!” Bruma cunoștințelor de limbă română Îi reveni În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o legitimeze. Dar, cu ce se făcuse vinovată? Nervos, milițianul În slujba dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, o bruscă Înpingând-o către intrarea În duba miliției. Ridică vocea privind-o Încruntat. “Ce te zgâiești așa la mine...? Vezi bine, eu nu glumesc...!” Biata fată schiță un gest de-a dechide poșeta Însă, Își aduse aminte Îngrozită, pașaportul se afla acasă. Înălță din umeri neputincioasă În timp ce de frică dispăru din memorie toate cuvintele Învățate. Încercă totuși să construiască unele propoziții, fără a reuși. Torționarul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fiind dornică de o vijelioasă escapadă...!!” Marele admirator Însă,din timiditate ori poate de teama unui refuz de fiecare dată amâna invitația, dorind să aprofundeze dacă frumoasă femeie Întradevăr Îl plăcea ori se juca cu el de-a „Pisica cu bietul Șoricel”. Cu o studiată pedanterie, Directoarea Tatiana destupă o sticlă de vin Negru Vârtos, oferind, turnând În paharele celor doi musafiri, punând sticla la Îndemâna lor. „Ora e cam matinală Însă desigur, un pahar cu vin de bună calitate sper să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-i promit pentru mâine În mod sigur”. Inginerul șef, care uitase de audiența cu publicul,iar apetitul de băutură era abea la Început și având teamă ca lucrurile să nu i-a vreo Întorsătură nedorită drept urmare a acestui telefon, propuse. „Biata fată... De ce n’o chemi aici...? Sexul femenin a produs Întodeauna, o ambianță plăcută oferind un deosebit colorit unor „Încurcă lume” cum suntem noi...!” „Mi-ar face plăcere s’o cunosc...” - afirmă și Gică Popescu care Încă nu-și făcuse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și nu-i Întreabă nimeni de unde le-a cumpărat și dece nu fumează din patriotism țigările noastre comuniste. Da domnule maior Huzum,desigur, abuzuri grosolane s’au făcut de când se cunoaște istoria civilizației Însă, cei care jefuiau mai lăsau suficient bietului amărât ca să poată trăi și el. Pe câtă vreme acum...!! Omul de rând, la ora actuală nu are voie să gândească, să aibă opinie personală, nu are voie să agonisească nimic, În schimb are voie să muncească destul de mult și să nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
buzunarele pline. Faptele fiind bine dovedite, va trebui să te arestez. Scoate tot ce ai prin buzunare și golește poșeta aici pe masă. Mișcă-te repede, n’am timp de pierdut...!” Cuvintele asasinului ce nu admitea replică o făcu pe biata femeie să genereze o puternică criză de nervi, după care leșină. Obișnuit cu asemenea scene,Lct.Col.Tudose Ion ordonă ofițerului de gardă să aducă o cană cu apă, o stropi puțin și punându-i În gura Între-deschisă câteva picături
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cât timp mă poate ține arestat...?” “Știu eu...? Trag de timp...! Uneori, după doi-trei ani de zile sau pus rezoluții de, nevinovat...!!” „Incredibil...! Acești lucrători rău intenționați ori lipsiți de profesională orientare, nu pot fi trași la răspundere...??” „Teoretic, Însă...! Bietul om, În momentul când se vede În libertate nu-i mai arde de procese. Având legea mai bine zis puterea de partea lor, te pot trimete din nou la Închisoare, uneori chiar cu agravante...!!” „Legile nu sânt egale...?” „Aparent...!” - suspină
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
meargă la tribunal În ziua respectivă fură Îndrumați către o cameră anume care ținea loc de frizerie, unde un bănuit frizer din rândul deținuților tundea părul capului la zero. Cosmetica feței - dacă putea fi numită astfel - constituia un chin pentru bieții oameni: briciul neascuțit mai mult smulgea părul feței ce era săpunit cu un ordinar săpun ce nu făcea spumă. Ca să nu plece totuși la tribunal cu stomacul gol se servea cafea. Aceași ordinară apă incoloră cu un gust incert care
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mesei de seara pregătită cu alimente stricate ce nu erau comestibile iar arestații o aruncau În canalizarea closetului, se consumau aproximativ paisprezece ore...! Uneori În timpul zilei, atunci când arestații erau pe șantier, gardienii controlau camerele deținuților Într-o dezordine stupidă Încât bieții oameni trebuia să adune de pe sub paturi ori de pe culoare puținele provizii de alimente ori alte fără valoare personale bunuri așa dar, hărmălaia dură până după miezul nopții...!! Drept urmare a acestei stări de intimidare, batjocură, abea apucai să dormi câteva ore
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
doctorii pacienților, omul sufletului său, explică. Rădăcina lucrului ăstuia, cauza ăstuilalt, sursa evenimentelor, istoria, structura, motivele. De cele mai multe ori, intră pe-o ureche, iese pe cealaltă. Sufletul vrea ce vrea. Are cunoașterea sa naturală. Șade nefericit pe suprastructuri de explicații, biată pasăre, fără să știe Încotro să zboare. Ochiul se Închise o clipă. Corvoadă olandeză, Îi trecu prin cap lui Sammler, dai și dai la pompă să ții cîțiva acri de pământ uscat. Marea invadatoare fiind aici o metaforă a multiplicării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și tacâmurile erau unsuroase. Uita să tragă apa. Dar peste toate astea se putea trece ușor. Tocmai dăruința ei aducea bucluc - tratarea a tot ce e sub soare cu asemenea căpoșenie nemțească. Ca și cum nu era destulă belea că e evreică, biata femeie mai era și nemțoaică. — Așa. Și care este părerea dumitale, dragă unchiule Sammler? Întrebă ea În sfârșit. Știu că te-ai gândit mult la asta. Ai trăit atâtea experiențe. Iar dumneata și Ussher ați avut așa conversații despre individul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ani. „Janua - ușă. Janitor1acela care veghează ușa.“ „Lapis - piatră. A delapida, a dărâma piatră cu piatră. Nu se poate spune așa despre o persoană.“ Dar dacă s-ar fi putut, s-ar fi zis așa despre acești tineri. Unele dintre bietele fete miroseau. Protestul boem le făcea cel mai mult rău. Era ceva elementar printre sarcinile și problemele civilizației, se gândi domnul Sammler, că anumite părți din natură cereau mai mult control ca altele. Femelele sunt În mod natural mai predispuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
domnul Sammler, că anumite părți din natură cereau mai mult control ca altele. Femelele sunt În mod natural mai predispuse la scârboșenie, au mai multe mirosuri, au nevoie de mai mult spălat, tăiat, legat, aranjat, țesălat, parfumat și antrenat. Aceste biete puștoaice poate că se hotărâseră să pută Împreună ca sfidare la adresa unei tradiții corupte clădite pe nevroză și falsitate, dar domnul Sammler considera că un rezultat neprevăzut al modului lor de viață era pierderea feminității, a respectului de sine. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
dumneata. — Dar trebuie returnat. Doar este un bun furat, Margotte, și au fost băgați detectivi În treaba asta. Și n-o găsesc pe Shula. Știe c-a făcut ceva rău. — O, unchiule Sammler, ai numi asta delincvență? Nu la Shula. Biata făptură. — Da, biata făptură. Cui nu i s-ar aplica asta, dacă Începi să spui biata făptură? — N-aș fi spus-o niciodată despre Ussher. N-aș spune-o nici despre dumneata. — Serios? Ei, bine atunci. Accept corectarea. Totuși, indianul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
returnat. Doar este un bun furat, Margotte, și au fost băgați detectivi În treaba asta. Și n-o găsesc pe Shula. Știe c-a făcut ceva rău. — O, unchiule Sammler, ai numi asta delincvență? Nu la Shula. Biata făptură. — Da, biata făptură. Cui nu i s-ar aplica asta, dacă Începi să spui biata făptură? — N-aș fi spus-o niciodată despre Ussher. N-aș spune-o nici despre dumneata. — Serios? Ei, bine atunci. Accept corectarea. Totuși, indianul acela trebuie anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
treaba asta. Și n-o găsesc pe Shula. Știe c-a făcut ceva rău. — O, unchiule Sammler, ai numi asta delincvență? Nu la Shula. Biata făptură. — Da, biata făptură. Cui nu i s-ar aplica asta, dacă Începi să spui biata făptură? — N-aș fi spus-o niciodată despre Ussher. N-aș spune-o nici despre dumneata. — Serios? Ei, bine atunci. Accept corectarea. Totuși, indianul acela trebuie anunțat. Am aici o scrisoare pentru el. — De ce nu o telegramă? — Inutil. Telegramele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Govinda era În anumite feluri precum Ussher Arkin. Femeilor nu le place prea multă schimbare. — Margotte este o persoană excelentă, spuse Sammler. — Asta e și impresia mea. Și extraordinar, deosebit de atrăgătoare. Soțul său e decedat de mult? — De trei ani, bietul de el. — Chiar că bietul de el, să moară tânăr, și cu așa o nevastă atrăgătoare. — Haideți, mi-e foame, spuse Sammler. Deja se gândea cum să o scoată pe Shula din asta. I se aprinseseră călcâiele după indianul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
le vedeai ici și colo - corturile joase, ca de beduini, dar făcute din acoperitori de lăzi aruncate din vapor, bucăți de polistiren, foi de celuloză murdare ca niște carcase năpârlite de insectă, chiulase mari de gândac. Bieții de ei! O, bietele creaturi! — Ei, au făcut treabă, nu-i așa? spuse părintele Newell. Câte victime, crezi tu? — N-am idee. — Ăsta a fost un mic experiment rusesc, cred eu, spusese părintele Newell. Acum au aflat. În soare fețele se Înmuiau, se Înnegreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
în care să aflu cum trebuia să mă port. Mi-era greu s-o ating. Toată vacanța mă gândisem la ea, îi scrisesem chiar și două, trei scrisori iar acum nu știam ce să-i spun ca să nu par un biet disperat. Eram mulți în acel cerc, aproape o sută și ea parcă nu mai reușea să ajungă la mine. Când mi-a ajuns în față am mormăit un simplu ”bună” și i-am întins o mână care voia cumva să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Ești asemeni unui gladiator, îi răspunsesem atunci de parcă mă așteptasem la acea întrebare și aveam deja un discurs pregătit. Lupta te face puternică-n arenă, dar scăpată de armură și arme, goală și întinsă în cadă, te scalzi ca un biet om de rând. Timpul pierdut printre degetele strânse în pumn curge ca nisipul dus de vânt și poate că alături de mine ai învățat să-i percepi mângâierea atunci când se prelinge pe linia vieții. Poate că eu îți sunt apa în
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
i-am văzut izvorând în lumina palidă a lunii un deget arătând către cer. Ia!... Auzi? Am râs pe înfundate, molipsit de trăirile ei care mă făceau să mă simt diferit, râdeam și de sforăitul greu care o scutura pe biata mătușă de grijile de peste zi, turuind ca un motor de tractor. Mă simțeam mai relaxat și ea, lunecând printre umbre, ajunse la marginea patului, apoi mă chemă și pe mine. Poți să iei loc unde vrei, i-am zis și
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
spun. O să-i par un prost, dar ce mare pretenție putea să aibă de la un cioban în devenire? -Eu nu mă tem de nimic, i-am spus din senin și glasul meu tremurat și indecis mă făcea să par un biet lăudăros. Nu știam cum să încep o discuție, ce să-i spun, fiindcă nu bănuiam ce i-ar fi făcut plăcere să audă. Da, îmi opri ea gândurile care mă pierdeau... am aflat de la bunica. Mai bine spunemi cum ai
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
vorbesc numai despre asta... — Toată lumea ? — Cei cu care vorbesc cînd, de fapt, vorbesc singură. Dar povestea aceasta cu clamele n-are nici o Însemnătate... Ele servesc doar la prins hîrtii... dar n-are rost să-mi pun toate speranțele Într-o biată clamă, nu-i așa? Am pornit Încet Înainte, m-am oprit, m-am Întors pe călcîie și am luat-o Înapoi, pe trotuarul asfaltat... Am măsurat treizeci și doi de pași normali de la colțul clădirii cu numărul 3. CÎnd mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]