5,205 matches
-
vreau să mă ajutați. Și când vreți să începem? — Mâine. — Regret, dar e cu neputință. — Trebuie să mă ajutați. — De ce? — Pentru că nu vrem ca oamenii noștri să creadă... — Ce să creadă? Edward coborî glasul și șopti: — Blestemul. — Blestem? Ce blestem? — Blestemul castelului Hacrio. — Bine. Te duc la Jason. Sunt sigur că îl va interesa cazul. — Mă bucur. Acum vorbea cu accent englezesc. Suna mult mai bine. Își smulse barba falsă și zâmbi. Sunt extrem de încântat de cunoștință, domnule Maple, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
așezat-o pur și simplu pe podea, proptită În spațiul de vreo cincisprezece centimetri rămas Între pat și ușa glisantă a dulapului din perete. Și, cu toate că am Încercat cu bandă adezivă specială, cuie, sârme, superglue, scoci dublu adeziv și numeroase blesteme, desenele Înrămate au refuzat să se lipească de peretele din cărămidă aparentă. După aproape trei ore de eforturi și după ce mi-am zgâriat la sânge degetele În cărămizi, am proptit În cele din urmă tablourile de pervazul ferestrei. Cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o. — Ahn‑dre‑ah, trebuie să discutăm ceva despre petrecerea de logodnă. Adu‑ți bloc‑notesul. Am dat din cap și am realizat pe loc că a da din cap nu reprezintă un cuvânt. Petrecerea asta de logodnă devenise deja blestemul vieții mele și mai era o lună până atunci, dar, dat fiind că Miranda pleca În Europa curând și avea să lipsească două săptămâni, planificarea petrecerii ăsteia ne ocupase amândurora marea majoritate a timpului În ultimele zile. M‑am Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
doi ani, de fapt - și acum nu mă pot duce. Ironia soartei e extrem de dureroasă - Îți dai seama de asta, nu‑i așa? — Bineînțeles că da! E o gigantică ironie: călătoria asta reprezintă unica rațiune a existenței tale și e blestemul existenței mele, și totuși eu mă duc și tu nu. Viața e amuzantă, nu? Mă apucă un râs atât de năprasnic, că abia Îl pot opri, am zis eu pe un ton abrupt și câtuși de puțin amuzat. — Mda, ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
casa asta Împreună cu părinții și sora lui. Patul era Înalt, victorian, cu măciulii de alamă lustruite la fiecare colț; odată, Duncan deșurubase una și găsise o bucată de hîrtie Înăuntru, mîzgălită cu scris de copil: Mabel Alice Mundy douăzeci de blesteme oribile pe capu’ tău de citești asta! Cărțile din bibliotecă erau povești de aventuri, pentru băieți, cu cotoare late și colorate. Pe polița căminului, așezați gata de luptă, erau niște soldați de plumb urît pictați. Dar domnul Mundy instalase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și nu au mai vrut să mai privească cerul. Căpătase o manie. Ori de câte ori întâlnea un cuplu, care se plimba ținându-se de mână, devenea fiară. Sărea la tânăra respectivă cu pumnii cu unghiile, obligând-o să plece de lângă partener. Îngăima blesteme dar și vorbe în care sfinții ori Maica Domnului erau când adulați, când insultați prin vorbe grele, necugetate. O urmăream adeseori, trecând pierdută prin fața porții noastre. Uneori mă apropiam de ea cu vorbe blânde, încercând un gest de mângâiere. Atunci
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
nu mai locuiește acolo, că de fapt n-a mai locuit acolo de ani buni, dar bărbații au intrat oricum și au măsurat din ochi mobila, ceasul, ramele de argint pe care i le dăruisem pentru fotografiile copiilor. Scăpată de blestemul setei de apreciere a vlăstarului mai În vârstă, Julie a reușit să se mențină În afara zonei de impact a farmecului tatei și l-a ținut sub observație cea mai mare parte a timpului, cu un ochi rece, fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
săi urmași. Să adăugăm că în Concordatul de la Bologna din 1516, pentru păstrarea unor avantaje eco-nomice, Roma a cedat o parte din această prețioasă libertate? Nu vom spune asta niciodată; nici nu ne va scăpa de pe buze un cuvînt de blestem împotriva unui act pe care l-a încheiat cu mare maturitate de gîndire Leon al X-lea și care a fost ascultat de urechile Părinților reuniți în Conciliu general 241. Dar cine ne va împiedica însă să deplîngem tristele împrejurări
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
responsabilitatea Sfîntului Scaun un asemenea delict abominabil nu ne-a trecut prin gînd. Fie ca Dumnezeu să ne ferească de otrava ascunsă care ne-ar face să spunem una și să gîndim alta, căci împotriva profeților mincinoși s-a înălțat blestemul: "Fie ca Domnul să distrugă buzele ce poartă minciuna". Putem noi căpăta iertare înaintea Judecătorului Etern atunci cînd fie și numai tăcerea noastră a fost cauza pentru care Biserica a fost pîngărită cu roade amare și otrăvitoare? Cînd Domnul, dîndu-le
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de maturitate și a reușit să dea un caracter industrial societății respective. Tot la Zeletin poate fi întâlnită ideea existenței a două forme de capitalism: unul distructiv specific țărilor agrare în care capitalismul apare sub formă de comerț și camătă (blestemul proprietarilor de pământ mici și mari"), și un altul constructiv specific popoarelor moderne. Factorul care a favorizat apariția cooperației, potrivit lui Zeletin este proletariatul industrial care creează cele trei forme ale cooperației în cursul celor trei faze de dezvoltare a capitalismului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
galeriilor pe sub pământ, ganguri din care nu ieșeau la vânătoare decât noaptea și unde simțul văzului în întuneric li se ascuți nemăsurat de mult. Miliardarul avea o singură fiică, copia lui plăpândă și fără vocație, vădind, în afara păcatului originar, doar blestemul lumii în dizgrație asupra celor ce o zămisliseră. Încă de dinaintea Revoluției decembriste, Bibi Bleotu o dirijase către facultatea de stomatologie, încadrând-o, după absolvire, într-un un loc sigur, la policlinica Comitetului Central al Partidului (pardon de vorbă proastă!) din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să fim amândoi lângă ei. Timpurile nu ne permit luxul unor garanții pentru viitor. Carpe diem32 spuneau anticii și aveau dreptate. Știau că firul vieții este în mâinile divine. Noi, bieții muritori, nu știm niciodată când vine sfârșitul. Este un blestem dar și o fericire. Dacă omul ar ști cât trăiește, s-ar mai putea el bucura de viață? Și tocmai pentru că nu putem controla destinul, noi trebuie să apucăm ceea ce ni se oferă. Mult, puțin, nu are importanță. Ne vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
contact cu viața trepidantă și plină de culoare de aici. Am avut minunata ocazie să ascult pe neasemuita dumneavoastră cântăreață Maria Tănase, pe care de altfel am mai văzut-o la Expoziția Mondială de la Paris, din 1938. Cântecul ei despre blestemul dragostei " Cine iubește și lasă" și mai ales Ciuleandra le socotesc adevărate capodopere. Mașina încetinește din cauza unui tronson de șosea bombardat care fusese reparat prost. Ținta călătoriei lor se apropie. Pe stânga drumului, obturând neregulat zarea, se fac văzute primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Sabina Ulubeanu Das Rheingold O seară sublimă între blestemul aurului și puterea iubirii Dragoste și aur. Nu există nimic mai actual, mai pregnant în preocupările noastre, ale tuturor. Și totuși, uneori este nevoie de o seara Wagner care să pună ordine în gândurile și inimile celor dispuși să primească
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
Fiindcă, nu-i așa, de când lumea, anvergura unei asemenea rescrieri ironice e - cumva anume - susținută și de anvergura modelului. Și, fără să fie vreo maliție la mijloc, trebuie să recunoaștem că una era să-l citim pe Arghezi cel din Blesteme în versiunea lui Topârceanu și cu totul altceva se arată a fi imitarea jovială a unor poeme semnate de Angela Furtună, Augustin Frățilă, Daniel D. Marin, Gheorghe Izbășescu, Andra Rotaru, Eugen Suciu și Zorovavel Petrehuș. Unii dintre ei poeți copți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8668_a_9993]
-
fost prompt și la obiect: „Căci toți am fost dotați cu har,/De pronia «cerească»,/Așa e un veterinar/ În viața omenească”. I s-au alăturat cu aplomb aforismele profesorului dr. Stupariu: „Viața omului este frământare perpetuă între binecuvântare și blestem”, „Orbului spiritual nu-i folosește la nimic bastonul alb”, sau „țepele” adresate de dr. Ștefan Orbulescu unui confrate: „Se vaită zi și noapte/ De-o gravă cardiopatie,/ Dar prevăd c-o să ne-ngroape/ Cu mult zel și simpatie”... Toate culese
Agenda2005-49-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284465_a_285794]
-
poart-o cupolă e frunte, Și vorba-i e tunet, răsufletul ger, Iar barda din mână-i ajunge la cer, Și vodă-i un munte.” ( G. Coșbuc -Pașa Hassan) Imprecația este figura de stil prin care se exprimă, sub formă de blestem, dorința pedepsirii unei persoane. Exemplu: "Bată-l crucea, om bogat, Om bogat și făr* de sfat.”( Cântec haiducesc) "Afurisit să fie câneriul de vornic, și cum au ars el inima unei mame, să-i ardă inima sfântul Foca de astăzi
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
vorbesc de naturile mai nobile, fie ele în orice parte, nu de stârpituri - ne înnegrim, zic, unii pe alții, pentru că simțim că starea poporului românesc e nesuferită și că ne-am încurcat rău. Dar în această încurcătură vina istorică și blestemul urmașilor să cază asupra celor ce-au făptuit tot răul, asupra liberalilor de orice nuanță, care au format cadre goale, în care au intrat tot gunoiul societății, au creat guvern reprezentativ pentru ca să-l împle oameni ce abia știu a îndruga
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici un rezultat. Efectul cel mai limpede a acestei literaturi subterane e că-ntreține panica-n societate. Citind profesiile de credință a acestui partid pus la index și care nu pierde nimic din superba sa mândrie, partid ce amestecă amenințările cu blestemele și în cari un tribunal, avîndu-și scaunul în întuneric și arogîndu-și cu toate astea drepturile unui judecător suprem, rostește hotărâri neîndurate atât contra unor clase întregi ale societății, cât și contra unor indivizi izolați, citind zic acele profesii de credință
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
promite a nu concede nimic, iar în afară a concede tot, și după aceea vor fi în stare a rezolva cestiunea în vrun mod nemaipomenit, pentru a o încurca și mai mult și a o compromite cu desăvârșire. Acesta e blestemul ce urmărește partidele radicale din toate țările: promit lucruri ce nu le pot ținea nicicând, pentru a amăgi poporul; la noi răul însă devine și mai mare, împreunat fiind cu rara lipsă de tărie, de cultură temeinică și de iubire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cetățeni ai țării în care locuiesc, patrioți cu același titlu ca și ceilalți. 2. Jidanii propriu-ziși (Juifs), cari cutreieră câmpiile Poloniei, pe ale Ungariei și pe ale României, rasă în adevăr puțin interesantă și care merită cu mult mai mult blestemele al căror obiect este decât protecția atât de manifestă a diplomaților europeni Mulțumindu-ne deocamdată cu lămurirea dată de ziarul francez în privința exploatării populației rurale de cătră evrei și în privința teoriilor umanitare, ținem a afirma aci chiar că deosebirea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grozave întîmplări monitorul patrioților de industrie a apărut în chenar negru, chemând fulgerile cerului asupra vânduților la austro-maghiari și îndeosebi asupra marelui om de stat. Noroc numai că "Hoedelii" și "Nobilingii", cam neduși pe la biserică, neavând multă trecere înaintea cerului, blestemele acelea nu au fost ascultate și capul marelui om de stat a scăpat teafăr; altfel n-am fi avut fericirea de a-l vedea astăzi că ne-a uitat domiciliul - îl credem pe cuvânt - nici plăcerea de a primi lecțiuni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la lecții și când îl ascultă și o încurcă îl ajută cu bunăvoință, îi pun întrebări care conțin în ele și răspunsul), n-are griji în ceea ce privește viitorul, o să-și ia toate examenele și o să ajungă departe. El a înțeles că blestemul cu câștigarea pâinii prin sudoarea frunții e o invenție și că în viață orice ocupație e bună, cu condiția să nu se transforme în muncă... Sânt singurul sau printre cei puțini care nu-l admiră și în ceea ce mă privește
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ridicol cum te făcea să crezi dacă îl judecai după titlu. Era chiar bun, dar strivit de influența lui Arghezi, de care în mod surprinzător pentru mine nici măcar nu era conștient, cu toate că recunoștea în autorul Florilor de mucigai și al "blestemelor" un geniu. În rest, spunea că Arghezi era retoric... Avea deci spirit critic, dar nu și pentru volumul său de versuri și mai ales deloc pentru sine, căci indignările lui ascundeau o discretă hipertrofie a eului, silit mereu să se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un scriitor mare, românii imediat încetează orice căutări proprii și îl imită pe acela. Cultura e o forță și ca atare atrage în sfera ei gravitațională pe cei slabi, care nu mai au nici o șansă. Pentru a scăpa de acest blestem, culturile tinere, cum e a noastră, trebuie să facă un efort uriaș pentru a deveni independente, și anume începînd cu violență prin a fi polemice cu valorile dominante ale occidentului. Scopul final, sarcină a tuturor generațiilor, ar fi mutarea culturii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]