6,690 matches
-
corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal", mult mai amplu, care cuprinde configurația societală, structura și clasele sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole este unul întortocheat, interpunctat cu numeroase momente de răscruce și reveniri. În lucrarea de referință în literatura centrată pe problematica naționalismului, Social Preconditions of National Revival in Europe, M. Hroch (1985) dezvoltă modelul în trei faze a dezvoltării mișcărilor naționale: Faza A - momentul "descoperirii" de către cărturari a națiunii, fapt care inaugurează o agendă de cercetări filologice și istorice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își găsește expresia în literatura didactică elaborată explicit în scopul educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul manualelor de istorie special proiectate în scopuri educative permite, pe lângă determinarea conținutului memoriei colective, și detectarea prelungirilor și reflexiile paradigmei latiniste a Școlii Ardelene
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință situația socială hărăzită de soartă. Bunul cetățean era acela care respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce am numit etno- naționalism herderian se impune ca o necesitate clarificatoare. Johann Gottfried von Herder (1744-1803) este acreditat ca dezvoltatorul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Conjuncția armonioasă dintre elementul etnic și cel politic, prin unirea tuturor românilor într-un singur stat-națiune, este "scopul sublim" care trebuie să călăuzească toate eforturile adevăraților patrioți. Spiritul național și "amoarea pentru patrie" pot fi atâțate printr-o educație patriotică centrată pe cunoașterea istorică. Geniul românesc se exprimă prin istoria națională, ipostaziindu-se în special în "faptele cele eroice ale Româniloru" (Bărnuțiu, 1870, p. 180). Conceptualizând istoria în cheie carlyleană, ca opera Oamenilor Mari, Bărnuțiu recomandă studiul istoriei prin "biografiele Româniloru și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
herderian de decriptare a istoriei, prin intermediul limbii noastre romane, "care e si paladiulu libertatii si nedependentiei nostre, si documentulu celu mai decontrovertibile, cumucà libertatea la Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie, centrată pe Marii Români și pe marile lor fapte de arme, "educatoriulu românu va desteptá [...] spiritulu celu eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu decat vieti'a, cà nu e nimic'a mai nobile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către asumarea și în cele din urmă integrarea parțială a dacilor în fondul genetic al poporului român. Corifeu al Școlii latiniste, A.T. Laurian (1862) [1859] rămâne fidel paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, centrată pe teza exterminării dacilor, a originii pur romane, a identității romano-române și a provenienței italice a coloniștilor romani. În fapt, în literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de periodizare bazată pe moduri de producție și orânduirile sociale aferente a fost substituită cu o structură periodică centrată pe evidențierea evenimentelor naționale, cum sunt revoluția de eliberare națională din 1821, independența națională obținută în 1878, sau crearea României Mari în 1918. Originea. Privită în durata lungă a secolului și jumătate de literatură didactică istorică românească, chestiunea originii s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de neatârnare statală încununate cu Războiul de Independență din 1877-1878. Din luptele de eliberare socială sunt eliminate cu desăvârșire, printr-o operație de extirpare discursivă de precizie chirurgicală, orice referință la Partidul Comunis Român. Singurele elemente reziduale ale istoriei proletare centrate pe lupta muncitorească în numele idealului libertării sociale sunt de găsit în referirile făcute la crearea Partidului Social- Democrat al Muncitorilor din România în 1893, care "a condus lupta pentru ziua de lucru de 8 ore, pentru dreptul muncitorilor de a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoriei (Olick și Coughlin, 2003, p. 38). Proiectul politic al Uniunii Europene își construiește propria sa identitate și memorie continentală, înrădăcinate în baza unor "relații postnaționale cu trecutul" definite pe două coordonate centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
date. Conchidem, mai întâi, că transmiterea atitudinilor favorabile ordinii actuale este mai facilă decât transmiterea de atitudini favorabile perioadei comuniste. Câteva nuanțări trebuie aduse acestei concluzii. După cum arată J. Glass, V.L. Bengtson și C.C. Dunham (1986) într-o cercetare cantitativă centrată pe identificarea gradului de similaritudine atitudinală între trei generații în cadrul familiilor și pe descifrarea mecanismelor din spatele transmiterii intergeneraționale a atitudinilor, corespodența atitudinală între generațiile aceleeași familii poate fi explicată prin trei factori: i) socializare; ii) moștenirea status-ului socioeconomic; iii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în mică măsură și cu atît mai puțin nu au impus acea integrare a disciplinelor, pe care Easton o prevăzuse. Sociologia (folosind explicații bazate pe structura de clasă a unei anumite țări sau a unei anumite regiuni), istoria (formulînd explicații centrate pe modalitatea de formare a anumitor grupuri) și psihologia socială (analizînd procedeele individuale și de grup ale formării opțiunilor de vot) contribuie, de fapt, la apariția unor interpretări temeinice a comportamentelor electorale și a variațiilor lor de-a lungul timpului
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cercuri erau seminarii teoretice, simpozioane și expuneri. Se propuneau patru teme comune și trei teme specifice doar unor institute. "Tematica comună, care a fost aleasă de Comitetele de partid din institute, dintr-o tematică trimisă de CC al PCR, este centrată pe aprofundarea problemelor cardinale ale edificării noii orânduiri, puse de Congresul al X-lea, pe înțelegerea creatoare a rolului științei și tehnicii în lumea contemporană, în societatea socialistă, pe explicarea multilaterală a sarcinilor ce revin domeniilor de știință în înaintarea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe drumul gândirii. A se vedea, în acest studiu, și observațiile despre adevăr și falsitate. 34 "Astfel, Heraclit, primul gânditor la care cuvântul logos joacă un rol important, îl folosește frecvent în accepțiunea comună, dar are totodată o doctrină proprie centrată în jurul logos-ului luat în sens mai tehnic ..." Francis E. Peters, Termenii filosofiei grecești, p. 161. 35 Gottlog Frege, "Funcție și concept", în vol. Scrieri logico-filosofice, I, p. 249-251; Idem, On sense and reference. (Ed. citate) 36 A se vedea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
D’Arcy Wentworth Thompson a pus o macrofotografie făcută cu un timp de expunere de 1/50.000 secunde, repre zentînd căderea unei picături de lapte în același lichid. Laptele care țîșnește înapoi formează o împroșcătură de o frumusețe deosebită. Centrat pe punctul de impact, un mic guler perfect circular se evazează, apoi se destramă în zimți delicați, fiecare cu o minusculă perlă de lapte la capăt. Autorul era biolog. Prin această imagine voia să demonstreze că o formă complicată din
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
în modul prescris (în coloana PROCEDURI DE ÎNCERCARE ). (i) Ridicarea prin intrările pentru furci: Containerul va fi pus pe niște bare care să fie în același plan orizontal; în fiecare dintre intrările pentru furcile de manipulare a containerului încărcat se centrează cîte o bară. Barele trebuie să aibă aceeași lățime că și furcile utilizate la manipularea containerului și trebuie să intre pe 75% din lungimea intrărilor pentru furci. (îi) Ridicarea prin locașurile pentru prindere cu brațe: Containerul va fi pus pe
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 2 decembrie 1972 pentru securitatea containerelor (CSC). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127176_a_128505]
-
INTERIOARĂ prescrisa, va fi pus pe patru suporturi la același nivel, care la rîndul lor sînt așezate pe o suprafata orizontală rigidă, cîte un suport sub fiecare piesă de colț inferioară sau structura de colț echivalentă. Suporturile trebuie să fie centrate sub piesele de colț și să aibă în plan, aproximativ același cu acestea. Fiecare dintre FORȚELE APLICATE EXTERIOR trebuie să se aplice la fiecare dintre piesele de colț prin intermediul unei piese de colț corespunzătoare pentru probe, sau prin intermediul unui suport
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 2 decembrie 1972 pentru securitatea containerelor (CSC). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127176_a_128505]
-
atitudinală este divergentă de conduită (precum în cazul comunismului, care a întreținut la scară largă duplicitatea expresivă). Un factor fundamental este constituit de ansamblul patternurilor existențiale (exprimate prin verbele ontologice "a fi"/"a avea" sau "a supraviețui"/"a deveni"). Comunitățile centrate pe "a avea" sînt tipice unor societăți pentru care a fi împlinit înseamnă a poseda "obiecte", "experiențe" și "relații", cît mai diverse și mai "la modă", iar cele centrate pe "a fi" valorizează registrul împlinirii personale prin trăiri autentice, profunde
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ontologice "a fi"/"a avea" sau "a supraviețui"/"a deveni"). Comunitățile centrate pe "a avea" sînt tipice unor societăți pentru care a fi împlinit înseamnă a poseda "obiecte", "experiențe" și "relații", cît mai diverse și mai "la modă", iar cele centrate pe "a fi" valorizează registrul împlinirii personale prin trăiri autentice, profunde, asociate unei morale tradiționale. Comunitățile în care subiecții sînt ghidați în strategiile lor existențiale de registrul lui "a supraviețui" "își duc viața" printr-o formă de autism social la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și stilurile de locuire, îndeosebi prin ilustrarea raportului public/privat. Modul în care se structurează toate spațiile publice, de la cotidiana "casă a scării" pînă la stațiile de tramvai sau sălile de așteptare din gară, ilustrează cu putere profilul unei societăți centrate pe valorile respectului față de "celălalt" ca premisă a "respectului de sine" sau, dimpotrivă, pe principiile lui "nu-mi pasă, și așa viața mea e un eșec, de ce să mă mai intereseze "celălalt". în primele comunități, de exemplu, nedreptatea socială nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
calificări de genul "mai bun"/"mai puțin bun"; "superior"/"inferior"; "mai civilizat"/"mai necivilizat", "dezvoltat"/"înapoiat, retardat cultural". O asemenea viziune se impune în cîmpul științelor sociale odată cu abordarea culturalistă (propusă de F. Boss, M. Mead, R. Benedict) și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în lumea occidentală, urmată și de sancțiunea legală cea mai aspră. Dar în aproape jumătate din societățile neindustriale, o asemenea practică dobîndește chiar o funcționalitate socială, fiind una dintre puținele căi care asigură prezervarea unui echilibru demografic într-o societate centrată pe strategii de supraviețuire. în astfel de societăți, aplicarea unor probe "occidentale" ar conferi evaluatorului rezultate total nerelevante, măsura fiind nivelul de agresivitate al subiectului vizat, ca și cum ar fi scos din cultura de origine și pus în situații de interacțiune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca avînd o însemnătate redusă, pentru că tematica lor dominantă făcea referire la sfera privată, mai degrabă neglijată de către cercetătorii sociali și istorici. Lalonde și Cameron (1994) au studiat emigranții din Canada, iar cercetarea în care s-au angajat a fost centrată pe grupurile de emigranți din Caraibe (formate din populații de culoare), din China, Italia și Grecia. Au fost administrate chestionare acestor patru grupuri etnice, luîndu-se în considerare dacă emigrantul era membru al primei generații (116 subiecți) sau copilul devenit adult
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]