4,913 matches
-
vocea-i domoală și rostirea-i ciudată că nu-i place țara aceasta joasă și monotonă. Nu se împacă cu negura, cu ploile și umezeala, cu tot pământul acesta de glod deși cu oamenii din partea locului, foarte serioși și foarte cinstiți, se împacă de minune. Când convorbirea a ajuns la cafea, atunci domnul Tocilă are plăcerea să ne trateze c-un coniac vechi dintr-un butoiaș care e adus pe scăunelul lui în fața noastră. E în adevăr o băutură care are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Hrinco cari fură îndărătnici și se apropiară deabia în 6972. Iațco Hudici întovărășește pe domn între (6972-7000) Tolocico cade probabil la Baia Iațco Hudici, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion Bucium, Petre Ioachimovici, boeri mari rămân fără funcții dar erau foarte cinstiți, erau proprietari mari, capete de ținuturi și foarte bogați. Aduceau multă oaste domnului./ Boeri fără titlu intrați în divan la: 6968: Duma Braevici, Coste Dancovici, Albul, Petre Ioachimovici, frate-său Vasco, Cosmița, Ion Bucium, Buhtea, Fetior, Stanciul, Lazul. 6969: Goian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe Ionuț și-i dă moșie, el rămâne puțin uimit și perplex de noua situație. Ardealul e în sărbătoare după Podu-Înalt! 16 Ian. 1471. tăierea lui Negrilă Pah. și Isaiia Vist & Alexa stolnicu la Vaslui La 29 Aug. 1471 tăierea cinstitului cap al lui Sf. Ioan a fost mare cutremur, încât s-a dărâmat un turn al Nebuisei în Cetatea Sucevei, pecând Vodă era la prânz cu mitropolitul și boierii, La 14 Sept. 1472 în amurg a sosit D-na Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De Juan El Mestiso. Cum se poate? L-am cunoscut; venea să cumpere una și alta din prăvălia mea. Pentru asemenea om, un metis, se face asemenea adunare? Mai bine mi se făcea monument mie, care sunt om și negustor cinstit în partea locului". A mai vorbit o profesoară pentru Mauricio Birgin. Am înțeles cea mai mare parte a conținutului cuvântărilor în spaniolă și portugheză. Producție muzicală: Leocadia Maslennikova, cântăreață, Alexei Krivceni, Leonid Kogan, Evghenii Malinin.Adunare însuflețită și simpatică. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă și s-au înțeles să stângă în sânge focul răscoalei. Satele au fost dărâmate cu tunul; prinșii au fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile câmpii ale grâului și în tăcerea aceasta a mormintelor conducătorii României de la 1907 s-au îmbrățișat în spasmuri și lacrimi, bucuroși că pot scăpa cu făgăduinți. Între uniunile scriitorilor iugoslavi și români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primarului Timoftescu, ajutat și de proprietar. Acești Timoftești se luptă cu învățătorii și cu școala; și a fost natural ca în timpul mișcărilor Țântilă să fie denunțat ca instigator. Pe urmă s'a constatat adevărul. Ion Todicescu din Homița Om liniștit, cinstit și gospodar. Împreună cu Țântilă și cu Costea a lucrat pentru potolirea spiritelor. A vorbit cu oamenii, i-a sfătuit. Începutul de mișcare s'a stâns. Ca instigator n'a fost arestat, dar primarele și ceilalți i-au făcut procese și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-o la fugă. În primul moment s'a retras și Niculescu, apoi s'a hotărât, s'a întors, le-a citit manifestul și a izbutit să ia o declarație scrisă precum că sătenii vor sta în liniște. Un oarecare om cinstit din Sirițel, care nu mai putea ține în arendă pământul școalei (din pricina învățătorului, credea el), l-a denunțat ca instigator pe Niculescu. N. Florescu, Ruginoasa Om liniștit și cinstit, trăind în cercul familiei, cu prietini puțini. În timpul mișcărilor, făcându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scrisă precum că sătenii vor sta în liniște. Un oarecare om cinstit din Sirițel, care nu mai putea ține în arendă pământul școalei (din pricina învățătorului, credea el), l-a denunțat ca instigator pe Niculescu. N. Florescu, Ruginoasa Om liniștit și cinstit, trăind în cercul familiei, cu prietini puțini. În timpul mișcărilor, făcându-se tărăboiu și venind oameni străini în sat, el s'a ținut ascuns cu caseta băncii. N'a intrat între oameni, a așteptat să treacă furtuna. V. Cornescu, Sodomeni (Pașcani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adunării generale, ridică marfa de la sucursală, și negustoria s'a isprăvit! Dar în jurul lucrurilor acestora se iscă oarecare zgomot. Tinerii lucrători, de la atelierul din Pașcani, fac gălăgie în adunări, cer bilanțuri amănunțite, cer să nu se facă politică, cer proceduri cinstite, și iată că se ivește prilejul să scăpăm de turburarea aceasta: încep mișcările sătenilor. Atunci d. N. Vasiliu denunță pe lucrătorii din atelier, ca instigatori, ca anarhiști. Au cântat în clubul lor internaționala, au călcat în picioare portretele Regelui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de vasalitate dintre Moldova și Ungaria într-o stăpânire politică efectivă. Primul domn care depune jurământul de credință în fața regelui polon a fost Petru voievod, la 6 mai 1387. În actul omagial se menționează că a depus „omagiu de credință cinstitului Domn, Regelui, asemenea și preastrălucitei Principese, Doamnei Regina, Hedviga, soției sale preascumpe și urmașilor lor legiuiți și coroanei regatului Poloniei și ne facem supuși cu omagii noi, poporul și țara noastră, cetățile Moldovei și celelalte domenii”. La 5 ianuarie 1393
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dușmănia din toată inima noastră. Și nu vom pomeni niciodată în veci, cât vom trăi, de vorbele și faptele trecute ci te vom milui și te vom ține la mare cinste și dragoste, deopotrivă cu boierii noștri cei credincioși și cinstiți. Și satele, ocinele tale, toate ți le-am întors. Vino, deci, la noi, îndată ce ne vei face acea slujbă cu care te-am însărcinat”. Am reprodus acest citat mai lung pentru că actul lui Ștefan cel Mare a iscat discuții și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpără trei seliști lângă granița leșească. Domeniul logofătului Mihul sporește spectaculos prin cumpărăturile pe care le face la 20 iunie 1453. Din formula de întărire reiese cinstea deosebită de care se bucura Mihul la curtea domnească: acest “adevărat și prea cinstit și al nostru credincios boier, pan Mihail logofătul, a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri înaintași drept și credincios, iar astăzi ne slujește și ni se arată prieten drept și credincios, ca un adevărat creștin”. Este primul și unul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consolidarea puterii lor, lucru care nu s-a realizat. Ștefan cel Mare a făcut o singură danie: jumătate din satul Dvorăște, pe care l-a cumpărat, în celelalte privilegii întărind daniile făcute anterior. Mânăstirea Horodnic, cu hramul Sfintei Înălțări a Cinstitei Cruci, a fost dăruită de Alexandru cel Bun cu două sate, Balasinăuți și unde a fost curtea lui Vrană. Știm acest lucru din privilegiul de întărire, pe care l-a dat Ștefan cel Mare, la 17 aprilie 1475. La 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujind și lăudând pe Dumnezeu pentru darul de la Cel Preînalt și binecuvântând pe împărat: «Să trăiască împăratul! »”. Grigore Ureche va relua ideea, scriind că după biruința de la Vaslui: “ieșindu-i înainte mitropolitul și cu toți preoții, aducând Sfânta Evanghelie și cinstita cruce în mâinile sale ca înaintea unui împăratu și biruitoriu de limbi păgâne, de l-au blagoslovitu.” În 1473, Ștefan dăruia mânăstirii de la Humor un Tetraevanghel, în care domnul este înfățișat într-o miniatură, stând în genunchi la picioarele Maicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost acela de a marca semnul luptei, pe care a dus-o și de a mulțumi protecției divine care i-a fost acordată. Hramul primei biserici, biserica de la Pătrăuți a cărei construcție începe la 8 iunie 1487, este acela al Cinstitei Cruci, același cu Înălțarea Sfintei Cruci, care avea menirea să arate că lupta s-a purtat sub semnul Sfintei Cruci, că acțiunile sale au avut sensul de cruciadă și se înscriu în efortul mai larg, european, de lupta contra islamului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
duce sub Semnul Sfintei Cruci și sub oblăduirea Sfântului Gheorghe, marele luptător împotriva răului și pentru biruința adevăratei credințe, strategul ceresc, care va fi înfățișat pe steagul Moldovei. Prima biserică zidită în 1487 a fost cea de la Pătrăuți, cu hramul Cinstitei Cruci. Zugrăvirea bisericii s-a făcut îndată după înălțarea acesteia. Deși zugrăveala este foarte afumată, tabloul votiv păstrează însă unul dintre cele mai interesante portrete ale domnului. Ștefan este urmat de fiul său Bogdan (probabil) și cele două fete, Ana
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un timp privilegiat pentru dobândirea cunoașterii superioare, „e vremea transmiterii miturilor și riturilor, când novicilor le apar spiritele și-i inițiază”. Cele douăsprezece zile în care se practică obiceiurile noastre tradiționale cuprind, la nivel trăirii magice, întoarcerea strămoșilor care trebuie cinstiți ritual. Nici această simultaneitate cu provocarea inițierii la nivel metaforic nu este întâmplătoare, dată fiind condiția similară a neofitului cu cea a călătorului către „lumea fără dor”. Suprapunerea zilelor dintre Crăciun și Bobotează, și a iernii implicit, cu inițierea „se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
el l-a cioplit și a făcut el cu mâna lui casa în cheutori 3, în care trăiesc eu azi. Cine erau Iftimeștii? Iftimeștii erau veniți din Bucovina, harnici, tăcuți. Așa era bunicu meu, tatu mamei, V. S. Iftimie. Foarte cinstiți, buni gospodari. Nu erau hoți și foarte bisericoși și evlavioși. Oameni de cuvânt. Dar după ce s-au amesticat cu sămânță de șatrari, apoi amu îs cei mai scârboși oameni din sat. Am eu veri care nu samână cu mine Doamne ferește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că nu era cinstit nici de feli. Cu Constantin a lui Grigore Chetreanu, căruia oamenii în răutatea lor îi ziceau Părăsitu, că l-a născut măsa mai târziu, înspre bătrânețe, am fost foarte bun prieten că era de cuvânt și cinstit. Cu el am îmblat cu clopoțelu, până ce acum eram băiat mare. Umblam mai tot satul și strângeam 100 de colaci de toți. Și aveam un clopoțel de la Bunica Ancuța care suna foarte frumos. Și cum începeam a ura și ziceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost tare drag să joc, mai ales cu fete frumoase, cum a fost Saveta lui dascălu Costachi Teodorescu. Aceia a fost foarte frumoasă și chiar mi-a fost și foarte dragă. Și Grigore Chetreanu și Gheorghe Chetreanu erau oameni foarte cinstiți. N-au furat nimănui un capăt de ață. Dar Grigore avea un feli de nebuneală; când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
murit, a avut o fată care a murit și 4 băeți foarte buni. Așa mi-a scris învățătorul Costachi D. Moruz, care a fost coleg de clasă cu el. Moruz a fost un învățător și un om foarte bun și cinstit, a trăit în comuna Avrămeni, județul Dorohoi. A murit în județul Dorohoi, orașul Dorohoi, în vârstă de 89 de ani. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică ! Că a fost un om foarte bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dar a fost o duminică cu mult soare și foarte liniștită și n-a fost frig nici de feli. Și i-a cununat Nică Dediu cu soția lui Anica, cel mai mare gospodar din Baea și mai frumoși și mai cinstiți. Și au venit la nuntă tot tineretul și din Baea și din Bogata. Și s-a făcut o horă mare tare de flăcăi și de fete care de care mai frumoși și mai tineri. Și m-am dus și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
foarte voinic și foarte violent. Și mort și el acum. Coloana s-a format la Pașcani și tot acolo s-a demobilizat în 1918. Soldații de la munte au fost inima mea: Vasile Cioncu, Toader Găină, Dorneanu, Dumitru Tudosia. Erau foarte cinstiți și vrednici. Cei de la câmp se țineau de vorbă. Din august 1916 până la jumătatea lui februarie 1917 am stat în Bacău în strada Fabricilor. Eu am stat în gazdă la un mecanic Edmund Vișek, ceh de obârșie. Pe soția lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
secretarul consiliului școlar nu-mi da bonuri să încasez bani pentru școală, după ce lua toți banii pentru școala din Baea, atunci îmi da banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lei. Iar ce s-a mai făcut cu fetele nu mai știu. De-or fi trăind fie sănătoase, de-or fi murit, Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țerna ușoară și amintirea veșnică că au fost fete foarte cinstite și de rară vrednicie. Azi 28 iulie 1972. Bogata 20 noiembrie 1972 Bogata Rânduri închinate în amintirea elevului Alexandru A.Ștefănescu de la Școala Normală de învățători "Vasile Lupu"din Iași, el fiind din com.Drăgănești, jud.Suceava. Eu am intrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]