5,275 matches
-
Căci orice s-ar spune, în starea de întârziere în care ne găseam, și pentru a satisface legitima, tinereasca aspirație de prefacere, de reînnoire, de cultură, de libertate a poporului român, alt mijloc de a-l ridica la nivelul Europei civilizate nu exista. Iar din lucrurile care formau vechiul lui patrimoniu spiritual (tradiții, moravuri, drept, instituții și forme politice), prea puține s-ar fi putut adapta curentelor de dinafară și necesităților timpului. Se cuvine, cu îndoite pasuri și sârguințe a ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care se pricep de minune săl facă, în afară să paraziteze, este să iasă în frunte. Veți spune că peste tot în lume există astfel de lighioane, iar comportamentul lor e același, indiferent de loc. Așa e, numai că lumea civilizată șia dezvoltat tot felul de mecanisme de protecție împotriva lor, și astfel ajung mai rar să se lăfăie în pozițiile unde nu au ce căuta. În România, dimpotrivă, parcă e pus la punct chiar un sistem care săi ajute săși
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
8 noiembrie 1989 a condus cu demnitate, seriozitate și conștiinciozitate Primăria municipiului Iași. Dăruit urbei, om harnic, corect, cu o prestanță deosebită, mereu tânăr la suflet, agreabil, captivant, a fost mai presus de toate interesat de edificarea unui Iași curat, civilizat și primitor pentru toți oaspeții care i-au călcat pragul. Întreaga activitate și-a dedicat-o cu pasiune și dăruire dezvoltării urbane, industriale și culturale a fostei capitale a Moldovei, continuând cu fidelitate, tact și abnegație, opera predecesorilor săi. Bun
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
alți fluturi." N-am bătut în retragere; am rămas pe poziție, salutînd-o cu un inofensiv salut de respect de fiecare dată. Un timp, vreo cîteva luni, a părut derutată, apoi a acceptat jocul: o salut și-mi răspunde, o comportare civilizată între doi oameni care se cunosc prin relații de serviciu. Semnul de azi, cu degetele desfăcute, lipite de parbriz, poate fi pentru mine o încurajare. O nouă încurajare, ca viitoarea ei ironie să mă pună definitiv cu botul pe labe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
farmacie să iau niște picături, spune din ușă, nu înainte de a-mi arunca o privire scurtă, sfredelitoare. Ciudat coleg aveți, spun blondului, cuprins de regret că nu l-am oprit pe brunet să-l întreb dacă a auzit de comportarea civilizată la locul de muncă. Nu, nu mi se pare... Dar vă rog, luați loc, mă invită blondul, întinzînd mîna spre scaun. Nu, nu stau. Trebuie să dau de urma tabelului! Vă rog să mă credeți că toată încurcătura este la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spun eu. Nu uitați că sîntem, în primul rînd, oameni ai muncii în același combinat, apoi sîntem șefi și subalterni, dar, în nici un caz, nimeni nu e slugă să suporte manifestările colerice ale altora... Atît timp cît eu mă port civilizat cu muncitorii din subordine, pretind aceeași comportare și șefilor mei. Ascultă, tovarășe fizician!... se înfurie Brîndușa, ridicîndu-se în picioare, rostind cuvîntul "fizician" cu același dispreț ca azi-dimineață, cînd am fost la ea în birou. Prim-secretarul, care a urmărit toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
această pantă. Comentând romanul Profeți și paiațe (1931) al scriitorului evreu Emil Dorian, criticul notează În 1941 : „Românilor li se recunoaște [În roman] doar calitatea de «popor ospitalier și bun», ceea ce e În fond o slăbiciune, căci asemeni tuturor națiilor civilizate românii trebuie să manifeste un sănătos egoism, curmând definitiv orice imigrație” <endnote id=" (130, p. 851)"/>. În 1935, Mircea Eliade crede că acest tip de reacții, câteodată alarmiste, sunt generate de un „imbecil complex de inferioritate” față de străini. Cu acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales la ce și cum mănâncă „ei”, la cum vorbesc „ei”, la cum Își poartă „ei” părul. Opoziția dintre „pletoși/bărboși”, pe de o parte, și „tunși/rași”, pe de altă parte, se suprapune adesea opoziției identitare dintre „sălbatici” și „civilizați”. Dar nu este o regulă. „Fiecare dintre termeni poate să primească o valoare pozitivă sau negativă În distincția pe care o stabilește Între sine și ceilalți” <endnote id="(108, p. 227)"/>. Cert este că modul În care oamenii Își poartă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban și prin gazetă” că a Înființat „cu mari cheltuieli” o linie de transport Între București și Băneasa, formată din „două trăsuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 338)"/>. Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon pleca cu un „omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote id="(823, p. 5)"/>. Iată și alte exemple de transport civilizat cu birja. În iunie 1883, evreul Iosef Diamand din Suceava, „antreprenor de birje și poștă” Încă din 1869, era decorat pentru modul cum a servit Poșta română cu ordinul „Serviciul credincios”, clasa I, de aur <endnote id="(612, I, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a bătut la tălpi pe pretinșii criminali și i-a pus pe toți să plătească sume mari de bani. Acest domn nu ar fi trebuit să ignore faptul că Învinuirea de omor ritual nu mai este crezută astăzi În țările civilizate și, dacă el ar fi cunoscut puțină istorie, atunci ar fi știut că acuzația de omor ritual fusese folosită pentru prima dată În istorie de către romani Împotriva creștinilor” <endnote id="(43, p. 54)"/>. Acest gen de istorii - extrem de impresionante pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
problemei evreiești din România era deportarea evreilor într-o regiune mai puțin populată a Transnistriei, unde aveau să aibă cele necesare pentru un trai decent. Acțiunile întreprinse au fost luate în spiritul timpului, însă trebuiau executate cu „măsuri severe, dar civilizate”. În acest sens trebuie să înțelegem declarațiile lui Mihai Antonescu din 3 iulie 1941 și 8 iulie 1941. În opinia noastră, declarațiile lui Mihai Antonescu, în care insistă pe necesitatea purificării etnice prin migrațiunea forțată a elementului evreiesc, la fel
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
atîtea zile. Am citit de curînd o carte recentă Poporul român în cumpănă de milenii care s-ar preta foarte bine pentru un articolrecenzie la Ateneu. Atitudinea mea va fi o critică destul de dură, dar învelită într-un limbaj tehnic civilizat și doct și înmuiată în mierea unei politeți desăvîrșite. Cred că numai în felul acesta o critică poate fi utilă și constructivă, de care cultura noastră contemporană are atîta nevoie. Cu cele mai bune urări pentru familie și cu o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
totul OK, cum ar spune românul americanizat, iar mai departe și mai OK: „În ultimul timp această ameliorare se mai datorește că Prefectul Județului Tov. Florescu și-a schimbat atitudinea față de comercianți chemându-i și, discutând cu ei În mod civilizat interesându-se de situația lor. Se observă un interes special În mijlocul populației evreești privind controlul dacă sunt Înscriși În listele electorale”. Din atitudinea conciliantă a prefectului Florescu se desprinde ideea, indubitabilă, că acesta a dat frățește mâna cu speculanții
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
raportăm aceste cifre la populația totală de circa 2.200 de etnici evrei, atunci ele par ridicole față de uriașa apetență a cetățenilor față de organizațiile sioniste care, nu numai că promiteau plecarea definitivă din țară spre zări mai primitoare și mai civilizate dar și libere de sălbaticul comunism, ci și Începuseră a trimite loturi masive În Palestina. a.n. Pogrom și „informațiuni” Astfel, Începând cu anul 1945, la fiecare 29 iunie se comemora În toate comunităților evreiești din țară acest act nesăbuit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sînt amenințați cu corigența și 20 cu repetenția, numai 62 au medii mai mari de 7. Deci, chiar din școala profesională ne vine cea mai mare parte de muncitori cu cunoștințe slabe”. Iată motivarea micului tartor bârlădean al cuvântului scris civilizat: „Datorită faptului că acest text conține o situație alarmantă din această școală la care statul cheltuiește sume importante pentru pregătirea de muncitori calificați necesari atît fabricii de rulmenți cît și altor fabrici din țară cu acelaș profil s-a scos
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Împreună cu autorul, au modificat structural piesa, astfel că textul pus În scenă este total diferit de textul aprobat. Această versiune nu a venit la DGPT pentru aprobare”. De aici se desprinde concluzia că libertatea de expresie era oriunde În lumea civilizată numai În barbaria comunistă românească nu. Faptul părându-le gravissim, și măsurile luate fuseseră aspre. Astfel, serviciul „Artă” din aceeași DGPT Își luase obligația de a trimite o scrisoare plină cu reproșuri tuturor teatrelor din țară „...cerînd să se ia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
civil, privind activitatea sa ca ziarist, iar la 12 aprilie 1952 a fost condamnat „în lipsă” ( ! ) la 15 ani temniță grea și 10 ani degradare civică, cu confiscarea totală a averii, fapt probabil unic în analele judiciare ale tuturor țărilor civilizate. S-a stins astfel o personalitate de excepție, adept și doctrinar al neoliberalismului la noi, despre a cărui operă științifică, analiza pertinentă a prof. dr. Mihai Todosia conchidea următoarele: „Utilizând cu măiestrie tehnicile de analiză cantitativă a fenomenelor, Manoilescu elaborează
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
psiholog al satului, care, însă, își extrage cunoștințele nu din tratatele marilor filozofi ci din natura înconjurătoare, pe care, drept consecință, o respectă ca pe un mare profesor. Fiecare folosește ce are la îndemână: într-un sat departe de lumea civilizată accesul la natură este mult mai ușor decât accesul la tratate de specialitate și tehnologie modernă. Și, dacă îmi imaginez o situație virtuală, Microsoft va deschide mâine filială în Chiguilpe și Universitatea Harvard își va dezvolta un nucleu pilot în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
care aranjează lucrurile una-două ; și evident că, în lumea reală, lucrurile nu se aranjează una-două. Dar filmul e foarte plăcut. E împotriva iluziei de puritate și a bigotismelor de orice fel, de partea lucidității și a păcatelor minore. E profund civilizat. Dilema Veche, februarie 2008 Inadaptare Remușcare/Atonement (Marea Britanie, 2008), de Joe Wright Cu romanul său din 2001, Atonement (tradus la noi, corect, sub titlul Ispășire), scriitorul britanic Ian McEwan a reușit o performanță excepțională : aceea de a scrie un mare
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
primul semn că filmul nu e atît de infantil cum pare. Sau, chiar dacă e, are ceva din talentul copiilor de a veni pe neașteptate cu cîte o observație care pune într-o lumină proaspătă, frapantă, un adevăr de care adulții civilizați sînt prea tociți ca să se mai sinchisească sau pe care preferă să nu-l bage în seamă. Atunci cînd un arab stabilit la New York i se plînge unui israelian care locuiește de cealaltă parte a străzii că americanii ne cred
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
miști ți se zdruncină cercelul din ureche; este o glumă căzăcească, Marie, n-o lua în seamă. încearcă și ei să vorbească pe românește; − Nu, noi nu suntem cazaci, suntem soldați sovietici, spune cel de al doilea; noi ne purtăm civilizat, nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
oarecum drumul făcut de armata română în lupta de eliberare a acestor țări cu un substanțial sacrificiu pentru cauza lumii libere. Apoi după Ialta am avut neșansa de a rămâne în spatele Cortinei de Fier ce ne-a despărțit de lumea civilizată și ne-a plasat de partea cealaltă a lumii cu toate necazurile ce au urmat din această dramatică existență a noastră ca popor și ca stat! În seara următoare poposim la un hotel din Babylon, un orășel de la granița ceho
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Barcelona și să ajungem în cel mai înalt punct al așezării. La început, Liviu a vrut să ne desprindem de ei. Eu am insistat însă să-i așteptam la locul întâlnirii chiar și numai pentru a ne scuza în mod civilizat că nu putem să-i însoțim. Am mers deci, la Fundația Juan Miro pe care, însă, n-am putut să o vizităm din cauză că duminică fiind, s-a închis la orele 14. 30. Ne-am așezat pe o bancă la umbră
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
sa ne verifice "tăria" de caracter. Mai gândesc și la aspectul pozitiv al situației fiind înconjurați de atâtea domnițe, care de care mai jună belă, dichisită și cu vino-ncoa, trebuia și noi să ne prezentăm și să ne comportăm civilizat și cu ștaif, punând astfel în practică cele studiate la prelegerile privind "Protocolul". Menționez că spre cinstea MAE și a celor 40 de "postuniversitari" care stăteam la cămin, în cei doi ani petrecuți în blocul C de fete nu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]