4,982 matches
-
deter minată”. Soluția jainistă constă în „extirparea violentă (nirjara) a karman-ului deja consumat” și Împiedicarea pătrunderii altuia. în celelalte religii ale indiei, karman-ul se înlătură prin asumarea consecințelor lui (fericite/nefericite). Mai exact, prin coacerea fructelor. Pentru ca fructele să se coacă, ele au nevoie de o căldură puternică. Pentru ca omul să se elibereze mai repede, are nevoie de o căldură interioară mai puternică (tapas). Soluția este asceza totală. Pentru eliberarea de karman, jainismul propune soluția specială a vieții monahale. Pentru a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mai potrivește și încep nuanțările, se instaurează neîncrederea în documente, se discută despre imaginea generală a lui Eminescu, despre mitul Eminescu etc. Fiind lăsat deoparte omul, personalitatea sa, etc. Centenarul nașterii din 1950 nu vine decât să culeagă acest fruct copt cu adevărat încă din perioada interbelică. Un Ilie Torouțiu, de pildă, analizând exemplar traducerea piesei „Lais” de către Eminescu, găsise că textul vine dintr-un intermediar german,că adaosurile lui Maiorescu pe marginea manuscrisului eminescian sunt neinspirate dar nu putea nici
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dommnul Perpessicius în propunerea ca soluiția să se dea în prezența domnului Eftimiu. Părintele Galaction spune că cele arătate de ceilalți vorbitori sunt fapte foarte grave. E de părere ca sentința să se pronunțe în prezența domnului Eftimiu. Dl. N.D.Cocea spune că e preferabil ca numai d. Eftimiu să tragă concluzia necesară. Dl. Novicov spune că hotărârea comitetului trebuie să reprezinte garanția că lucrurile nu se vor mai repeta. Societatea are răspunderea, iar la judecată se va ține seamă de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
hotărârea ca soluțiunea să se dea în prezența domnului Eftimiu e justă. Se va ține o ședință marți la ora 12. Dl. Popescu-Puțuri arată că față de cele petrecute în acest caz domnul Eftimiu nu mai poate fi președintele S.S.R. Dl. Cocea propune ca o comisie condusă din N. D. Cocea, părintele Galaction și Zaharia Stancu să propună domnului Eftimiu în prealabil să înlesnească soluționarea cazului.” Nu se regăsește minuta ședinței de marți ora 12, știm că Victor Eftimiu și-a dat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eftimiu e justă. Se va ține o ședință marți la ora 12. Dl. Popescu-Puțuri arată că față de cele petrecute în acest caz domnul Eftimiu nu mai poate fi președintele S.S.R. Dl. Cocea propune ca o comisie condusă din N. D. Cocea, părintele Galaction și Zaharia Stancu să propună domnului Eftimiu în prealabil să înlesnească soluționarea cazului.” Nu se regăsește minuta ședinței de marți ora 12, știm că Victor Eftimiu și-a dat demisia (rămânând președinte de omnoare al S.S.R.) iar Zaharia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să constate că semințele lor pot în anumite condiții să încolțească și să dea mai multe semințe. A trebuit să găsească terenuri propice pentru a le semăna, apoi să plivească buruienile, să secere, să treiere, să depoziteze, să macine, să coacă sau să fiarbă, deci a trebuit să inventeze unelte și metode pentru a realiza acest lanț de activități. Deci agricultura a dat naștere la un sistem de unelte și metode ce a presupus un mare efort fizic și intelectual și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
această genă este responsabilă de coacerea roșiilor (analiza din punctul de vedere al săgeților negre), aceeași genă poate fi folosită pentru a întârzia coacerea roșiilor (analiza din punctul de vedere al săgeților albe). Inversând gena au creat roșiile care se coc în timpul iernii, asigurând pentru consumatori roșii tot timpul anului. Managerul unei companii de copiatoare și-a schimbat atitudinea față de concurență de la necooperare la cooperare. În mod normal între firme concurente nu se practică cooperarea. Managerul s-a gândit să pună
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la acțiunile militare până la sfârșitul războiului. Scoate, în primul an de apariție cu I. Tedescul (Barbu Nemțeanu), o vreme singur, ulterior cu D. Iov, „Biblioteca copiilor și a tinerimii” (București, Chișinău, 1918-1922). Secretar de redacție la „Chemarea” lui N. D. Cocea (București, Chișinău, 1918-1920), pleacă din 1920 la Chișinău, de unde va trimite corespondențe cotidienelor „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta” și „Flacăra”. Un timp îndeplinește și funcția de inspector al artelor pentru Basarabia. Din 1924 ziarele „Adevărul” și „Dimineața” îl angajează în calitate de corespondent oficial
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
Marin Crânguși. Cronicile teatrale sunt susținute de Simona Teodorini și de Geo Dumitrescu, cronică muzicală este girata de Ion Frunzetti, iar cronică plastică de Stelian Tecuceanu. Sunt incluse în sumar și interviuri cu Ilya Ehrenburg, Tudor Teodorescu-Braniște și N. D. Cocea. Alți colaboratori: Paul Cornea, Alexandru Jar, Simeon Laiotă, Ion Mihăileanu, Andrei Băleanu, Mirel Ilieșiu, Ion Pas, Savin Bratu, Petre Solomon, Valeriu Ciobanu, Petru Vintilă. C. Tț.
TINEREŢEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. * În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. * Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată Povestiri, Dureri înăbușite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-l!” „Cum să-l prăjim, domn major?” „Măi, știți cum? Luați vârfurile de la coceni și, pe un vârf care e mai gros, Îl băgați În pământ, puneți un foc bun, și În jarul ăla, când se stinge flacăra, o să se coacă.” Așa o și fost, și când o fost aproape gata copt... mai era puțin să steie, vine șeful de escortă și ne găsește: „Drepți! Două sute de salturi!”, Am făcut... și așa curgea apa pe mine, de parcă am dat cu coasa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu numai în cercurile diplomatice, dar și în publicitate că Rusia ne cerea Basarabia meridională și că, în schimb, ne oferea Dobrogea. Pe cât îmi aduc aminte, în țară această veste nu produsese aproape nici o emoțiune. Poporul român nu era încă copt ca să se conducă singur. Masele democratice nu luau încă parte la viața publică. Dreptul acesta îl avea atunci numai o restrânsă oligarhie. [diverse] În București exista o trupă de Operă franceză. Marți la 13 ianuarie se reprezenta La Dame blanche
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dacă aș fi lucrat numai în învățămînt, aș fi produs, ca literatură, „însemnări de belfer”, dar, probabil, cu dificultate și puține. Însă în perioada pe care o înfățișez am lucrat exclusiv în redacție, una în care se măcina și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul, broasca și o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
menționat în diverse „fișe de cadre”, o „casnică”. Teritoriul ei era cu mult mai întins: grădina, ograda, standola, grajdul, poiata, ogoarele etc. Toate muncile sale erau subordonate aceluiași criteriu: frumosul. Văruia frumos, prășea frumos, plivea frumos, mătura frumos, spăla frumos, cocea frumos; îi plăcea să aibă straturi frumoase, iarbă frumoasă, grîu frumos, păpușoi frumoși, vacă frumoasă ș.a.m.d. Cînd s-a dus ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cunoaștem din reportaje, din povestiri, din anecdote - însă fără a ști în ce măsură el coincide cu Mussolini al «realității». Acest Mussolini in natura este în Mussolini din literatură ceea ce bobul de grîu este în pîine: limbajul l-a cernut, muiat, modelat, copt; e o fabricație poetică. Și el aspiră a fi interpretat, căci singură interpretarea permite stabilirea de raporturi între primul și al doilea Mussolini”. Întrebarea e însă dacă această aspirație se poate realiza în timpul vieții lui „Mussolini”. Instalat în legendă, îl
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deșertul care mi se arată în față! *„Am lăsat să vorbească faptele. Căci, dacă mi-aș lăsa să vorbească numai revolta, simt bine că anumite siluete de oameni n-ar putea fi descrise decît cu piciorul” (Nicoară al Lumei [N.D. Cocea], „C. Disescu”, în „Facla”, nr. 25, 18 iunie 1911, p. 425). *Sînt sigur că toți „amicii” știu acum „noua formulă redacțională”. Dar nici unul n-a reacționat încă; telefonul stă mut; nici o protestare, formală barem. Se verifică versul exilatului la Tomis
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adevăr, e plin de „clișee”: copilăria ucisă de fasciști, comunistul - constructor de lucruri durabile și frumoase, „împlinirea” ființei umane ca rezultat socialismului etc. Și nu puține „gesturi” sînt de împrumut: „Am fost peste cîmpuri, / am ascultat cu fîntînile / cum se coace grîul / și mi-a rămas în urechi / unduirea imensității de aur”. În același timp, nu poate fi trecută cu vederea caligrafia de tip manierist care va deveni una din caracteristicile artei sale: „Am văzut orizonturile / cu fularele de fum ale
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Fălticeniul a dat pe Sofia Ionescu, prima femeie neurochirurg din țară, Înscriind totodată o activitate de peste 40 de ani ca medic chirurg În Clinica Spitalului „Dr. Gh. Marinescu” din București. Cu 125 de ani În urmă, Fălticeniul avusese pe Sofia Cocea, prima femeie ziaristă din țară. Volumul X - Anuarul Muzeului Județean, l-am și cercetat fugitiv (n-am terminat de dactilografiat Micul dicționar istoric al județului, refăcut), fiindcă mă interesează cuprinsul acestei monumentale publicații - nelipsită de contribuția fălticenenilor Eugen Dimitriu, O.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vază dușmanii din afară. Nu avem un Zaharov, după plecarea micului Soljenițîn, Paul Goma, care să-i adune pe toți nemulțumiții în granițe, și nu în afară, să-i adune și să spună cu glas tare adevărul uitat. Pâinea se coace acasă, nu în vecini, clasa muncitoare poloneză a dovedit aceasta. Regimul comunist român tace chitic la evenimentele din Polonia, dar ia măsuri speciale ca să mențină tăcerea. În schimb face propagandă împotriva regimului sud-coreean care l-a condamnat la moarte pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
regimul de la București își va îndeplini planul la încasări valutare din turism. Va rămâne doar cu turiștii din țările socialiste, care nu aduc valuta de care România are atâta nevoie pentru a-și plăti datoriile scadente la băncile occidentale. Ioana Cocea, București, 18 noiembrie 1985, difuzată la 8 decembrie 1985 Domnule director, în luna aprilie 1985 am adresat prin postul de radio Europa Liberă o scrisoare deschisă către Consiliul de Stat din România în care arătam măsurile luate de autorități împotriva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Domnule director, în luna aprilie 1985 am adresat prin postul de radio Europa Liberă o scrisoare deschisă către Consiliul de Stat din România în care arătam măsurile luate de autorități împotriva casei din Sighișoara în care a trăit scriitorul N.D. Cocea. Măsurile arbitrare împotriva casei, cât și împotriva mea nu au încetat nici după scrisoarea adresată Consiliului de Stat, ci, dimpotrivă, au fost continuate printr-un proces abuziv, desfășurat la Tribunalul din Sighișoara. Răspunsul la scrisoare mi-a parvenit sub forma
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și împotriva mea nu au încetat nici după scrisoarea adresată Consiliului de Stat, ci, dimpotrivă, au fost continuate printr-un proces abuziv, desfășurat la Tribunalul din Sighișoara. Răspunsul la scrisoare mi-a parvenit sub forma unui articol, scris de Dina Cocea în revista Flacăra din iunie 1985. Inexactitățile, cât și toate afirmațiile conținute în articolul publicat sunt formulate în așa fel încât sunt nevoită să răspund la ele. Există fără îndoială o strânsă legătură între farsa judiciară care a avut loc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cât și toate afirmațiile conținute în articolul publicat sunt formulate în așa fel încât sunt nevoită să răspund la ele. Există fără îndoială o strânsă legătură între farsa judiciară care a avut loc la Tribunalul din Sighișoara și articolul Dinei Cocea. Recapitulez pe scurt ceea ce s-a întâmplat după plecarea mea din România. În iunie 1984, autoritățile locale au pătruns în imobilul din Sighișoara, str. Școlii 10, fostă proprietate a mea, sub pretextul inventarierii bunurilor din patrimoniul cultural aflate în locuință
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
abandonate și trecute în proprietatea statului spre valorificare. înstrăinarea imobilului către Dumitru Bradu a fost un act personal care așa cum s-a dovedit în cursul procesului de la Sighișoara s-a încadrat perfect în limitele legalității conferite de legile statului. Dina Cocea afirmă că cumpărarea casei de mine, în 1976, a fost doar un abil pretext pentru înstrăinare a tot ceea ce constituiau amintirile de preț din locuința lui N.D. Cocea. Într-adevăr, o alterare a casei s a produs în 1950 imediat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
s-a încadrat perfect în limitele legalității conferite de legile statului. Dina Cocea afirmă că cumpărarea casei de mine, în 1976, a fost doar un abil pretext pentru înstrăinare a tot ceea ce constituiau amintirile de preț din locuința lui N.D. Cocea. Într-adevăr, o alterare a casei s a produs în 1950 imediat după moartea scriitorului , când, cu toate intervențiile mele disperate, autoritățile au introdus în una din cele trei camere care alcătuiesc imobilul o familie de chiriași, azvârlind mobilele, tablourile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]