4,753 matches
-
mea, c ’așa au hotărnicit zeii geografia Iașilor... Știindu-l Înțelept, sunt convins că, citind această notă, nu se va supăra. produsul combinării a doi izotopi ai hidrogenului și trei ai oxigenului, adică ar rezulta 9 tipuri de apă. Omul conștientizează greu aceste lucruri, pentru că 8 dintre aceste tipuri alcătuiesc Împreună doar 2-3 la mie din apă. Plantele Însă, le recunosc și le absorb preferențial, după stadiul lor de dezvoltare și specie. Mai mult, chiar rocile poroase, precum tufurile vulcanice, pot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cât despre animale, treaba e mai restrânsă, anume exclusiv ouăle și laptele. De ce doresc să discut despre substanța de rezervă mai În amănunt? Pentru a evidenția o funcție a biocenozei, dar și pentru a ne cunoaște exact poziția În natură, conștientizând când, cum și ce mâncăm, căci și asta e una dintre multele căi de protecție a mediului. Trebuie să subliniez că, În cultúrile orientale acest act e foarte bine reglementat și, culmea, ecologic. Primul rol al unei astfel de substanțe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ulcică de vin. Închinăm, nu bem, că la băut se folosește apa ori, dacă vreți, Coca Cola. De ce Închinăm? Pentru că vinul e o băutură tradițională. Iar orice lucru tradițional se face atunci și atât cât trebuie, mai mult, chiar dacă nu conștientizăm, ca parte a unui ritual. Se poate pune o Întrebare firească, legată tocmai de cele discutate până acum: ce legătură are tradiția cu ecologia? Subliniind, ca și altă dată, caracterul retoric al Întrebării, răspund afirmativ. Într’adevăr, o societate tradițională
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
este, lăsând deoparte o necesitate stringentă, altceva? Altceva decât romantism? “Radiosfera”, 15 ianuarie 1996, ora 9,24 65. O sută de lei: poluare sau depoluare? Poluarea este un fenomen vizibil În ziua de astăzi, chiar dacă de multe ori nu o conștientizăm. Dar așa să fie oare? De câte ori, plimbându-ne, domniile voastre ori eu ne-am ținut răsuflarea, când pe lângă noi trecea un camion Într’un nor de fum? Exemplul ales nu e Întâmplător; el arată diferența dintre o poluare punctiformă, mai mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu ochii minții, vom Întâlni Carpații. Iar dacă, pornind Într’acolo, nu ne vom fixa În vreo stațiune de la poalele lor și vom tenta Înălțimile, vom avea adevăratul sentiment al muntelui. Fiecare Îl receptează desigur În felul lui. Unii nu conștientizează; pentru alții Însă, el e ca o vrajă căreia i-aș zice sentimentul negentropiei sau, dacă vreți, al primordialului. Într’adevăr, vechile religii, de aici ori de aiurea unde existau munți, ca Tibetul, au plasat În vârful lor locul unde
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unei "cetăți educative" se simte o condamnare implicită a instituției școlare. O astfel de poziție surprinde pentru că în mod explicit Ed. Faure apreciază că școala trebuie să rămînă elementul esențial al educației (6, p. 39). În deceniul al optulea, lumea conștientiza tot mai mult necesitatea unor schimbări de esență în domeniul învățămîntului. UNESCO a inițiat și stimulat numeroase dezbateri, după cum a și publicat, sub egida sa, unele lucrări pe această temă (7). Elementul comun pe care astfel de lucrări îl pun
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clarifică, devine sigură. Însăși clarificarea oferă copilului satisfacție. b) Aspirația către competență, dorința de a realiza și mai bine ceea ce copilul simte că poate face. De aceea, școala să creeze condiții pentru ca elevul să aibă sentimentul realizării; treptat, să-și conștientizeze competența și să vrea să se depășească. "Recompensa înțelegerii mai profunde dă efortului o forță de atracție mai eficace decît am crezut pînă acum" (14, p. 49). Dacă ,,educația nouă" (J. Dewey, Éd. Claparède ș.a.) lega efortul de interes, de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Prin psihanaliză se pot descoperi sentimente profunde, inconștiente, care domină subiectul în relațiile sale cu alții și care se manifestă prin simboluri. Textul și desenul liber oferă tocmai posibilitatea exprimării depline a copilului; metoda psihanalitică îl va ajuta apoi să conștientizeze semnificațiile simbolurilor și să se elibereze de ideile care-l domină inconștient. Este adevărat, practica educațională poate oferi și situații mai dificile, acestea țin însă de domeniul patologicului. Implicațiile psihanalizei în domeniul educației sînt mai numeroase, unele dintre ele greu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
supraaglomerate, la creșterea obligațiilor didactice ale personalului din învățămînt, cu urmări negative asupra calității instrucției și educației. Cea mai gravă consecință a sistemului de educație din perioada totalitarismului comunist o constituie dedublarea personalității tinerilor, pervertirea conștiinței lor. De îndată ce începeau să conștientizeze distanța dintre realitatea trăită și cele spuse la școală deseori fără convingere, dar totuși spuse! elevii mimau adeziunea la ideile promovate oficial și disimulau propriile lor convingeri. "Școala socialistă" care a funcționat în România din 1948 pînă în 1989, ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
înnobilați fredonând interpretări extrem de ironice ale cântecului ,,Lloyd George îl știa pe tata" pe muzica imnului ,,Înainte, soldați creștini". Comedienii de music hall au poreclit Ordinul Imperiului Britanic (OCE Order of the British Empire), creat în primul rând pentru a conștientiza realizările pe timp de război ale necombatanților civili, dar adaptat ca o distincție ieftină și convenabilă, Ordinul Oului Stricat (Order of the Bad Egg) (Low 2001). Alte cazuri notorii îl implicau pe Sir Roland Hodge, un speculant la piața neagră
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
pe o bază individuală. În ansamblu, apăreau din ce în ce mai multe dovezi că programele FMI nu reușeau fie să asigure conformarea la condițiile de împrumut, fie să pună în aplicare liberalizarea comerțului. Pe aceeași linie a argumentațiilor noastre din capitolul 2, se conștientiza tot mai mult că liberalizarea nu era soluția potrivită pentru țările subdezvoltate care nu aveau structuri legale, politice, sociale și financiare și nici cicluri economice occidentale care să o sprijine (Korner et al. 1986). Dar, așa cum s-a mai întâmplat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
a datoriei crescătoare în spirală, încât a fost în detrimentul managementului financiar strategic 11. Pe aceeași linie cu această nouă abordare, și sub o presiune larg răspândită, Fondul a experimentat programe care, fiind compatibile cu accentul său tradițional pe management macroeconomic, conștientizau de asemenea relevanța dezvoltării sociale. În consecință, Inițiativa din 199612 pentru țările sărace puternic îndatorate (HIPC) și cea a Reducerii Sărăciei și Creșterii Economice (PRGF)13 din 1999 au semnalat un proiect prudent privind politica socială. Discreția Fondului a reflectat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de lapte și o cu totul altă mască porți atunci când încerci să cucerești o femeie. Piețarii povestesc, se insultă inteligent, se laudă, sunt vulgari, dar ceea ce contează e că sunt vii și, fără să știe, fac literatură. Probabil, dacă ar conștientiza de ce sunt în stare, s-ar inhiba și nu ar mai produce nimic interesant. Sau ar produce într-o formă coruptă, cum face un scriitor. Piețarii ar putea da lecții multor profesori de limba și literatura română cum am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mijloc de martie atipic, noi eram suficient de epuizați și deznodământul s-a produs în mod evident. Știu că grupa noastră a ajuns la „Cinema Copou” și-am urmărit atunci „Yankeii”, o super producție americano-britanică, cu o distribuție marcantă. Am conștientizat imediat gravitatea faptei noastre și poate nu într-atât fapta în sine, cât mai ales consecințele ce veneau în mod evident pe fondul dezamăgirii ce o pricinuisem domnului profesor. Cu siguranță cel mai tare ne-a afectat și ne-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
unele acțiuni promițătoare: dar totul decursese cumva confuz, din instinct, pe bâjbâite, fără ca el să-și încerce cu adevărat limitele, fără să-și explice de ce procedează așa și nu altfel. Acum însă, arzând rapid treptele, ajunsese un profesionist al puterii, conștientiza ce se întâmplă cu el, știa că are stofă, că e croit pentru calea aceasta, își făurise chiar și o teorie, o filosofie cârpită din câteva propoziții simple - unii sunt puși să-i belească pe alții, numai unii, câțiva, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Mă, ce de bani or să aibă ăștia, dacă ies cu coșuri la piață!“, profețeau neamurile. „Numai să poată ei să adune.“ Nu știu de ce, dar am resimțit cruciada invidioșilor ca pe o mare provocare. Era pentru prima oară când conștientizam faptul că viața e o permanentă provocare. Până seara, am cules în transă, neștiut de nimeni, cu graba de a nu mi se descoperi secretul, tot corcodușul, umplând mai multe panere și bidoane. Undeva, în vârf, mai rămăseseră câteva fructe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și l-am azvârlit în primul coș de gunoi. Îmi era silă de mine, de lumea în care mă născusem și de tot ceea ce avea să urmeze. Locuiam în cartierul Balta Albă și, până la jumătatea drumului spre casă, n-am conștientizat toate consecințele momentului de furie care mă împinsese să mă lepăd de munca mea de trei ani. Nu aveam un al doilea exemplar, deoarece scrisesem cartea direct la mașină. Brusc, m-a cuprins panica, în același chip în care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a auzit, Înainte de a vorbi răspicat Împotriva monopolurilor, Înainte de a spune limpede: „Dușmanul nostru și al Întregii Americi Latine este guvernul imperialist al S.U.A.“. Dacă toată lumea știe că acesta e dușmanul și dacă punctul nostru de plecare este de a conștientiza că oricine se ridică Împotriva acestui dușman are ceva În comun cu noi, urmează, apoi, partea a doua. Care sînt scopurile noastre aici, În Cuba? Ce vrem? Dorim noi fericirea poporului sau nu? Ne luptăm pentru eliberarea economică absolută a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fost zvonistică, au fost adevărul adevărat, firește că ne-au îngrozit, ne-au oripilat și ne-au înspăimântat familia. R.P. Zvonistica se lega de cârligele din abatoare, atâta tot. A.R. Mă rog. Eu eram încă prea crudă ca să pot conștientiza întreaga grozăvie. Știu că tatei îi era frică să iasă pe stradă pentru că evreii erau prinși și bătuți. Și mai știu - de asta-mi aduc aminte cu precizie - că, de câteva ori, au venit seara la noi echipe de tineri
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
În realitate, omul cu forțele sale proprii poate să facă foarte puțin, iar el trebuie să înțeleagă că are un drum de parcurs și că este într-o relație interdependentă cu entități superioare. Datoria omului este în primul rând să conștientizeze această relație și apoi să o interpreteze corect. În mod categoric suntem ajutați din exterior, de entități nevăzute, și suntem ajutați în primul rând să trecem peste problemele respective, dar mai ales să învățăm corect ceea ce trebuie înțeles din aceste
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
formează viața și își ordonă prioritățile. Dar poate că, contrar ,,filosofiei” cu care au fost îndoctrinați de niște oameni slab pregătiți, existența nu se reduce doar la viața pe care o știm pe pământ. Poate că a venit vremea să conștientizăm faptul și să ne dăm seama cât de mici și neînsemnați suntem noi, oamenii, în fața Universului, cât de neștiutori suntem în realitate! Poate că a veni vremea să înțelegem foarte clar niște cuvinte care au fost rostite încă acum 2000
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
mențină scaunul în cadrul ierarhiei. Nu mă refer aici la preotul simplu, cel care se mai apropie în fapt de adevăr, de adevărata credință. Și Adevărata Credință se referă în primul rând la un lucru foarte simplu: acela ca omul să conștientizeze cât de mic este el în fața Universului, și să înțeleagă că deasupra noastră se află inteligențe mult superioare cu care tot timpul am fost în contact. Rugăciunea ,,Tatăl Nostru” predicată de Isus, se referă tocmai la acest aspect. -,,Tatăl Nostru
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
televizor, când am fost pentru mai mult timp plecat din țară, și viața mea a fost minunată). Nu fac asta nu pentru că am o rubrică despre televiziune în care trebuie să scriu, ci pentru că există foarte mulți compatrioți care nu conștientizează că pot schimba canalul, cu atât mai puțin că pot arunca televizorul la gunoi. Sunt oameni dependenți de televizor și al căror spirit critic e, în cel mai bun caz, adormit. Oameni care nu se pot desprinde, pentru că sunt hipnotizați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
materialele publicitare orice refe rire la beneficiile pentru sănătatea cumpărătorilor. De unde se vede că americanii nu știu să aprecieze arta și, când e vorba să apere drepturile consumatorilor, nu sunt deloc sensibili la metafore. (2010) Baia zilnică de sânge Mai conștientizează cineva grozăvia că în 99% dintre filmele pe care le vedem la televizor apare cel puțin un pistol? De fapt, ce vorbesc eu? Ce mare lucru e un pistol? Pistoalele sunt dea dreptul banale. Neam obișnuit cu arme mult mai
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
punct foarte apropiat de zero. Odată cu televiziunea însă, a evoluat și ochiul nostru. Nu mai vedem la fel ca la începutul anilor ’90, iar privirea noastră sa modificat în paralel cu transformările suferite de stilistica televizuală. Prima dată când am conștientizat acest lucru a fost acum câțiva ani, când sa dat la televizor un film al lui Tarkovski (Nostalgia, parcă). Trebuie să spun că, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, eram un mare fan al regizorului rus și am
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]