7,741 matches
-
125 2. Caracteristicile metalelor monetare / 131 3. Moneda metalică o istorie / 134 4. Crizele monedei metalice / 140 5. Combaterea crizelor monedelor metalice / 154 6. Demonetizarea aurului sau "vremurile bune de altădată" / 159 Capitolul V. Moneda din hârtie / 167 1. Delimitări conceptuale / 167 2. Recipisa. Biletul de bancă / 180 3. Bancnota / 185 4. Hârtia monedă / 194 5. Crizele hârtiei-monedă / 200 6. Bancnota după Breton Woods / 205 7. Moneda din hârtie contemporană / 210 Capitolul VI. Transformarea pietrei în pâine / 215 1. "Neutralitatea" banilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
folosit curent pentru o combinație ecletică de modele și teorii inspirate de toate disciplinele sociale, o combinație ce prin însăși natura ei pune în discuție nu numai vechile granițe disciplinare ci însă și ideea de știință socială, având un cadru conceptual și tematic rigid sau relativ rigid"37. Oricum am privi această deschidere a dezbaterii despre bani, trebuie să subliniem că deschiderea dezbaterii era necesară, deoarece știința economică oferă un cadru uneori extrem de îngust dezbaterii pe care am dorit s-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
mijloc de schimb, iar în contemporaneitate aurul revine la calitatea sa de marfă obișnuită. Marc Bloch a considerat prezenta permanentă a aurului în viața umană ca "firul universal al istoriei monetare"575. Capitolul V Moneda din hârtie 576 1. Delimitări conceptuale 577 Moneda din hârtie sau banii din hârtie reprezintă totalitatea mijloacelor de plată și de eliberare de datorii care îmbracă forma hârtie sau mai simplu există sub formă inscripționată simbolic pe hârtie. Enumerăm aici de la simpla recipisă care dovedește existența
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer folosește conceptual de "mecanică economică" . Vezi și Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013, p. 228. În context amintim că una dintre cele mai importante lucrări care își propune să traseze punți de legătură între fenomenele sociale și cele fizice este Mecanica
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
experiențe se poate ajunge la codificări de tipul manualelor standard. În consecință, ceea ce propun în continuare este o primă formă de „manual de explorare” a domeniului DEVCOM din perspectiva problematicii sociale actuale din România. Voi încerca să realizez un cadru conceptual de integrarea teoriilor, tehnicilor de intervenție, metodelor de cunoaștere din domeniu, prin raportare la practici și analize asupra DEVCOM în situații sociale diferite,din țară și din străinătate. Formarea unor specialiști în DEVCOM sau socializarea unor noi actori care să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
are originea în misiunea îndeplinită în 1917 în Statele Unite.” (Livezeanu, 1998, pp. 47, 49) Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitateatc "Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea" În fine, tot în seria localizărilor conceptuale aș menționa distincția dintre DEVCOM și „intervenția socială”. Acest ultim concept desemnează schimbări realizate în baza unei relații de tip „agent-client”, cu modele care pot fi luate din interacțiunile de tip medic-pacient, părinte-copil, avocat-acuzat (Rughiniș, 2004, p. 137). Cele două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de către agent, apropriate în baza unui efort de investiție, constituie capital. Criteriul de diferențiere a tipurilor de capital sociouman îl constituie suportul stocurilor cu funcție de capital și natura investițiilor realizate pentru constituirea acelor stocuri. Din acest punct de vedere, opțiunea conceptuală este pentru „capitalul uman”, în conformitate cu G.S. Becker, dar are și o anume particularitate. În concepția lui Becker (1997) de interpretare a capitalului uman există trei componente ale acestuia: cea informațională, dată de acumularea de cunoștințe, cea psihobiologică, manifestă în starea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
există trei componente ale acestuia: cea informațională, dată de acumularea de cunoștințe, cea psihobiologică, manifestă în starea de sănătate, și cea axiologică, asociată cu valorile 1. Includerea valorilor în seria componentelor capitalului uman creează anumite probleme de ordin operațional și conceptual. Tipul de investiție pentru educație și starea de sănătate este diferit față de cel care duce la adoptarea unor valori. Adeziunea de credință, convingerea sunt specifice valorilor. Valorile sunt entități culturale care se pot converti în bunuri materiale, productivitate, putere etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
capital - material, uman, social sau simbolic - se poate converti în aproape orice altă formă. Ceea ce poate oferi identitate capitalurilor constă mai ales în suportul și forma lor de producere. Ancorarea capitalului simbolic în valori se regăsește mai mult în linia conceptuală a lui Bourdieu, pentru care cuvântul este suportul capitalului simbolic. Și mai simplu spus, probabil că implicarea voluntară în acțiunile DEVCOM este rezultatul unor combinații subtile între atașamentul comunitar, identitatea comunitară, obișnuința de a coopera, înțelegerea necesității de a coopera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
urmă să fie parteneri egali în planificarea, livrarea, managementul și evaluarea acelor servicii.” Pentru consolidarea potențialului de acțiune, empowerment-ul se realizează în esență prin: informare, training și organizare pentru a ajuta actorii să cunoască propria lor situație; elaborarea unui cadru conceptual împărtășit de comunitate pentru a înțelege cauzele problemelor pe care le au membrii ei; prevenirea oamenilor asupra informațiilor false și expunerea lor la fluxuri de informație validă; promovarea trainingului pentru schimbare comportamentală; sporirea conștiinței publice asupra a ceea ce este și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
QLIFEUR). Variabila continuă care măsoară inconsistența a fost recodificată ca variabilă categorială, situație în care fiecare categorie cuprinde 33,3% dintre cazuri. Rezultatetc "Rezultate" Cele patru categorii, caracterizate fiecare din punctul de vedere al atitudinii față de acțiunea publică, sunt construcții conceptuale pe deplin susținute de analiza empirică. Din analiza factorială a celor opt variabile definitorii pentru AAP au rezultat patru factori independenți cu configurația așteptată. Factorii rezultanți au fost folosiți ca input pentru o analiză cluster 1 care a generat cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cluster 1 care a generat cele patru grupuri de persoane (vezi variabila PUBLIC în tabelul 26), care sunt în concordanță în mare măsură cu tipologia prezentată la figura 17. Tipurilor sociale empirice li s-au alocat denumirile prevăzute în tipologia conceptuală. Semnificația lor socială este dată mai ales de modul în care se relaționează față de status, cultură și domiciliu. Profilul grupurilor AAPtc "Profilul grupurilor AAP" Cele patru grupuri de atitudini pot fi interpretate pe baza taxonomiei culturii politice elaborate de Almond
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Editura Expert, București. Zamfir, E. (2002), „Dezvoltare comunitară”, în Luana Miruna Pop (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.) (2000), Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zani, B. (2003), „Instrumente conceptuale și metode de cercetare”, în Zani Bruna, Augusto Palmonari (coord.), Manual de psihologia comunității, Editura Polirom, Iași. Zani, B.; Palmonari, A. (coord.) (2003), Manual de psihologia comunității, traducere de Hanibal Stanciulescu, prefață de Adrian Neculau, Editura Polirom, Iași. Zurcher, L.A.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ministerial sau ale Consiliului Nord Atlantic cu ambasadorii de legătură; 4. întâlniri regulate ale comitetelor N.A.T.O., precum Comitetul Politic și Economic, Comitetul Militar, Grupul de Analiză Politică. Consultările se vor axa pe probleme ca: 1. planificarea apărării; 2. metode conceptuale de control al armamentelor; concepte democratice privind relațiile civilimilitari; 3. coordonarea civilo-militară în probleme de control al traficului aerian; 4. conversia producției de apărare în scopuri civile. Propunerile românești prezentate în intervenția domnului Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe, au evidențiat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
extinsă. III.12.4. Piața internă unică din perspectiva asocierii la U.E. III.12.4.1. Considerente generale Crearea pieței interne unice a Comunității (Uniunii) Europene este un proces care a dinamizat economiile țărilor membre încă din perioada pregătitoare. Coordonatele conceptuale și jaloanele cronologice ale acestei perioade au fost conturate în Cartea Albă, cunoscută sub numele „Desăvârșirea Pieței Interne” (1985). Punerea deplină în aplicare, de la 1 ianuarie 1993, a principiilor și regulilor pieței interne unice a marcat îndeplinirea cu succes a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
adiționale ale C.C.N.A. la nivel ministerial sau ale Consiliului Nord-Atlantic cu ambasadorii de legătură; - întâlniri regulate ale comitetelor N.A.T.O. (Comitetul Politic și Economic, Comitetul Militar, Grupul de Analiză Politică). Consultările se vor axa pe probleme ca: - planificarea apărării; - metode conceptuale de control al armamentelor; - concepte democratice privind relațiile civilimilitari; - coordonarea civilo-militară în probleme de control al traficului aerian; - conversia producției de apărare în scopuri civile. C.C.N.A. constituie, cu siguranță, un nou element important al sistemului de securitate transatlantic, aflat în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
comună a principiilor politice și a instrumentelor de menținere a păcii; - de a dezvolta abordări practice comune și cooperarea în sprijinul menținerii păcii sub responsabilitatea O.N.U. și O.S.C.E. Raportul prezentat în cadrul reuniunii de la Atena pornește de la abordări conceptuale, dând definițiile unor noțiuni ca „prevenirea conflictelor”, „instaurarea păcii”, „menținerea păcii", „impunerea păcii"", „construcția păcii"" etc. Prevenirea conflictelor include diferite activități, în conformitate cu capitolul al IVlea al Cartei O.N.U., pornind de la inițiative diplomatice până la desfășurarea preventivă de trupe, cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
statele din afara acestui grup, se vorbește de un complex de securitate. Când un complex regional de securitate își are forțele suprimate de un alt complex extern de securitate mai larg se spune că este dominat de către acesta. Există două aspecte conceptuale esențiale: securitate pentru cine și contra ce? În mod tradițional, conceptualizarea securității a fost luată, în general, din paradigma realistă clasică. Răspunsurile au fost atunci evidente: securitate pentru stat contra amenințărilor la adresa sa, de a fi atacat sau subjugat prin
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
rece, și-au dezvoltat abilitatea de a crea și de a menține o stabilitate, oricât de greu de menținut sau lipsită de încredere ar fi. Europa a trebuit să învețe să facă față acestor amenințări. Există, din punct de vedere conceptual, diferite noțiuni cu privire la viitorul pan-european: - ideea sovietică cu privire la o Casă Europeană comună; - propunerea franceză a Confederației Europene; - conceptul german despre o nouă ordine europeană pașnică; - ideea americană despre o Europă întreagă și liberă, dezvoltată apoi în ideea unei Comunități
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
răspunsul pentru amenințările din afară. Situația de agresiune împotriva Kuweitului este o situație singulară, apariția uneia similare nu este, totuși, imposibilă. Pot apărea unele paralelisme de interes strategic de natură pan-europeană C.S.C.E. Se pune problema efectuării de cercetări noi, conceptuale, legate de stabilitate. Aceasta implică o grijă deosebită de a nu tulbura ecuațiile geopolitice existente - o bază pentru dezvoltarea sistemului de stabilitate în epoca de după războiul rece. VI.7.3. Securitatea prin alianțe și securitatea multilaterală Politica de securitate în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
2008 Bibliogr. ISBN 978-973-709-412-4 336.148 Marcel GHIȚĂ Guvernanța corporativă ISBN 978-973-709-412-4 Copyright © Editura Economică, 2008 Autorul este responsabil de clarificarea dreptului de utilizare a informațiilor cuprinse în lucrare. Cuprins De ce guvernanța corporativă? Capitolul 1 Guvernanța .................................................. .................................................. ............................................... 13 1.1. Clarificări conceptuale și evoluția conceptului .................................................. ...................................... 13 1.2. Conceptul de guvernanță corporativă .................................................. .................................................. . 18 1.3. Caracteristicile guvernanței .................................................. .................................................. ................. 24 1.4. Impactul produs de eșecurile guvernanței corporative .................................................. ......................... 25 1.5. Codurile de bună practică .................................................. .................................................. ................... 32 1.6. Modele de guvernanță corporativă .................................................. .................................................. ..... 54 1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
recunoștinței și reputației. Autorul Guvernanța corporativă 12 Motto: „Nu te poți aștepta ca cei care administrează banii altora să fie la fel de atenți și de grijulii cum ar fi cu ai lor” Adam Smith 1 Capitolul 1 Guvernanța 1.1. Clarificări conceptuale și evoluția conceptului Credem că se impune să răspundem la câteva întrebări privind guvernanța corporativă, respectiv: ce este și ce aduce nou acest concept? Termenul de „guvernanță” în românește este sinonim cu termenul de „administrare/procese de administrare”. De asemenea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
raportării interne și externe; conformarea cu legile și reglementările aplicabile și cu politicile interne. Cadrul de control dezvoltat de CoCo48 este adresat consiliilor de directori, managementului general și managementului de linie, proprietarilor, furnizorilor precum și auditorilor. Acest cadru are o abordare conceptuală mult mai largă decât cunoscutul cadru COSO și preferă termenul „control” în locul controlului intern. Cadrul de control CoCo49 este un mecanism puternic, care permite unei organizații să se concentreze asupra structurilor-cheie, valorilor și proceselor care împreună formează conceptul de control
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
control intern, în vederea organizării sistemului de management și control intern, ca suport pentru creșterea calității și eficienței actului managerial și a avut în vedere elaborarea următoarelor documente: îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice 63, care aduce clarificări conceptuale și prezintă o metodologie privind activitatea de implementare a sistemului de management și control intern. Rolul îndrumarului este acela de a prezenta sistemul de management și control intern, instrumentarul de lucru și o metodologie practică de imple mentare a acestora
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
fiecărui suflet. Să-l respectăm, căci e unic și fără preț! 4.6. Valențe integrative ale valorilor religioase Aplecându-ne asupra uzanței conceptului de „integrare” putem constata că uneori acesta are o semnificație insiduoasă, discutabilă. Trimite deseori la o realitate conceptuală mobilă, deschisă, improbabilă. Sensul său poate speria, de bună seamă, sau poate fi folosit În mod abuziv (de exemplu, „integrarea” copiilor rromi În școala de masă - subînțeles românească, care Înseamnă, de fapt, o ocultare a referințelor lor culturale, conducând, În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]