6,024 matches
-
cu prevederile normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 86/2005 . Capitolul III Inspecția și controalele Articolul 20 (1) Atunci când controalele prevăzute de prezenta normă sanitară veterinară oferă motive pentru a concluziona că legislația comunitară a fost serios și în repetate rânduri încălcată, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să ia următoarele măsuri cu privire la produsele implicate în astfel de utilizare sau în originea unor astfel de produse: ... a) să
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 25 august 2006 (*actualizată*) care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259259_a_260588]
-
că, în acest mod, nu au fost excluse de la aplicare prevederile convenționale amintite, care ar fi fost în toate cazurile mai favorabile, deoarece respectarea acestora implică analiza la speță a elementelor specifice din dreptul intern pe baza cărora se poate concluziona dacă petenții se pot bucura de protecția juridică a dispozițiilor convenționale. Mai mult, se arată că statele membre dispun de o marjă de apreciere în reglementarea măsurilor de restituire a bunurilor preluate abuziv, iar respectarea dispozițiilor art. 1 din Primul
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
versiuni diferite ale faptelor, fără a releva care erau aceste diferențe. Pe baza declarațiilor altor martori, instanța a constatat că reclamantul fusese violent, a țipat și a făcut gesturi și mișcări necontrolate, fapt ce a impus intervenția poliției. Instanța a concluzionat că: "Utilizarea de către agenții de poliție a echipamentului din dotare, printre care spray-ul lacrimogen și cătușele, trebuie analizată în raport cu dispozițiile art. 1 § 1 din Regulamentul nr. 112/2000 al Ministerului de Interne privind folosirea forței și a echipamentului (...) Având
HOTĂRÂRE din 4 decembrie 2012 în Cauza Petruş Iacob împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259853_a_261182]
-
Convenție 43. Reclamantul susține că declarațiile reținute de instanțele naționale erau false. Acesta face trimitere la o declarație făcută de un martor ocular, la data de 25 august 2011, în fața unui notar public, care confirma versiunea sa asupra faptelor. El concluzionează că singurul scop al anchetei a fost acela de a exonera persoanele responsabile de răspunderea penală. 44. Guvernul consideră că ancheta desfășurată în speță a fost adecvată și efectivă. Mai precis, acesta face trimitere la martorii audiați care au declarat
HOTĂRÂRE din 4 decembrie 2012 în Cauza Petruş Iacob împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259853_a_261182]
-
țesuturi sau organe umane, precum și orice altă infracțiune pentru care legea prevedea pedeapsa închisorii, al cărei minim special era de cel puțin 5 ani); - grupul să fi urmărit un avantaj financiar sau material. Analizând conținutul celor două infracțiuni, se poate concluziona că asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 din Codul penal anterior constituia norma generală, iar art. 7 din Legea nr. 39/2003 , normă specială. Așadar, pentru a distinge între art. 7 din Legea nr. 39/2003 și
DECIZIE nr. 12 din 2 iunie 2014 sesizarea formulată de către Curtea de Apel Braşov, Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 790/62/2014 prin care, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263112_a_264441]
-
principiul legalității incriminării și cu principiul autorității de lucru judecat, obligă instanța să verifice și să procedeze, atunci când sunt îndeplinite condițiile legii, la reducerea pedepselor definitive, dacă cuantumul stabilit anterior depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită. Concluzionând, în considerarea celor expuse, rezultă că, deși cadrul legal nu reglementează aplicarea legii penale mai favorabile în raport cu hotărârile de condamnare pronunțate de un alt stat față de cetățeni români aflați în executarea acelei pedepse pe teritoriul României, după recunoașterea hotărârii judecătorești
DECIZIE nr. 13 din 5 iunie 2014 privind solicitarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept vizând aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal cu privire la hotărârile de condamnare pronunţate de un alt stat faţă de cetăţeni români aflaţi în executarea acelei pedepse pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263144_a_264473]
-
87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale) și fals intelectual (art. 289 din Codul penal). 7. Prin sentința din 15 octombrie 2002, Judecătoria Reșița (judecătoria) a dispus achitarea reclamantului pentru cele două învinuiri. În urma analizării concluziilor unei expertize contabile, instanța a concluzionat că faptele de care fusese acuzat reclamantul nu existau. Instanța a luat act de faptul că Ministerul Finanțelor Publice nu a formulat nicio cerere de constituire ca parte civilă. 8. Parchetul de pe lângă judecătorie a declarat apel la Tribunalul Caraș-Severin (tribunalul
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 Cauza Oţet împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263184_a_264513]
-
majorări suplimentare de 10% din suma principală, care nu i-ar fi fost aplicată reclamantului. Guvernul adaugă că reclamantul a beneficiat de eșalonarea datoriei sale, de care s-a putut achita pe parcursul perioadei 15 aprilie 2004-13 martie 2009. Guvernul a concluzionat că cererea este incompatibilă ratione materiae cu dispozițiile Convenției. 23. Reclamantul susține că art. 6 § 1 din Convenție este aplicabil în prezenta speță deoarece a fost obligat la plata unor daune-interese cu majorările aferente până la plata integrală a sumei datorate
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 Cauza Oţet împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263184_a_264513]
-
ci urmăreau în esență reprimarea în vederea împiedicării repetării faptelor incriminate (supra, pct. 11). Faptul că reclamantului i s-ar fi putut aplica majorări mai mari, așa cum susține Guvernul (supra, pct. 22), nu ar putea conduce la altă concluzie. Se poate concluziona așadar că majorările aplicate se bazau pe o normă cu scop preventiv și represiv în același timp. Acest considerent este suficient, el singur, să confere faptei cercetate caracter penal. 28. În fine, referitor la cel de-al treilea criteriu, Curtea
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 Cauza Oţet împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263184_a_264513]
-
instanța menționată nu l-a informat despre acest lucru și nu i-a dat posibilitatea să se opună acesteia. Acesta subliniază că, în timpul examinării recursului, Curtea de Apel Timișoara a ignorat argumentele sale referitoare la imposibilitatea manifestării opoziției sale. Acesta concluzionează că dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat. 32. Guvernul susține că practica internă permitea instanțelor să judece acțiuni civile introduse după citirea actului de sesizare, cu condiția ca inculpatul să nu se opună. Acesta precizează că, în
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 Cauza Oţet împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263184_a_264513]
-
depuse la dosar. De altfel, reclamantul nu pare să se fi opus constituirii ca parte civilă în ședința din 14 aprilie 2003 a Tribunalului Caraș-Severin. Guvernul adaugă că reclamantul a avut posibilitatea de a-și prezenta argumentele în recurs. Acesta concluzionează că art. 6 din Convenție nu a fost încălcat în speță. 33. Curtea reamintește că garanțiile referitoare la un proces echitabil implică în principiu dreptul, pentru părțile la proces, de a lua cunoștință de orice înscris sau observație prezentată instanței
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 Cauza Oţet împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263184_a_264513]
-
74 alin. 1 din Codul penal anterior reținute în favoarea acesteia, în condițiile în care noul Cod penal, prin prisma art. 5, reprezintă legea penală mai favorabilă și nu mai prevede o parte dintre aceste circumstanțe atenuante. De asemenea, dacă se concluzionează în sensul că, în situația dată, aceste circumstanțe atenuante trebuie menținute, s-a solicitat a se stabili dacă efectele de atenuare ale acestora sunt cele prevăzute de Codul penal anterior sau de noul Cod penal. După data sesizării completului competent
DECIZIE nr. 10 din 2 iunie 2014 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative, prevede posibilitatea atacării cu contestație doar a încheierilor pronunțate în primă instanță, nu și a celor prin care instanța de apel dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății. S-a concluzionat, astfel, că, pentru îndeplinirea ultimei condiții impuse de art. 475 din Codul de procedură penală, este necesar ca interpretarea dată de instanța supremă dispoziției de drept substanțial ori procesual cu care a fost învestită să aibă consecințe asupra modului de
DECIZIE nr. 11 din 2 iunie 2014 privind examinarea formulată de Curtea de Apel Oradea prin Încheierea din 27 martie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 5.559/111/2013 prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării unor chestiuni de drept privind interpretarea dispoziţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
care stabilesc global, în urma unui examen comparativ, legea penală mai blândă pentru inculpat, cu excluderea celeilalte în integralitatea sa. X. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării În raportul întocmit de judecător la data de 5 mai 2014, s-a concluzionat că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, legea penală mai favorabilă se determină în întregul ei, prin compararea legilor penale succesive în raport cu normele și instituțiile care guvernează răspunderea penală în cauza dedusă judecății, urmând a fi aplicată aceea dintre
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
Codul de procedură penală. Cu toate că sesizarea cuprinde și solicitarea de a se stabili dacă anumite instituții de drept penal sunt autonome, se observă că lămurirea acestei chestiuni are un caracter subsidiar și ar trebui rezolvată doar în măsura în care s-ar fi concluzionat că legea penală mai favorabilă se determină folosind criteriul instituțiilor juridice autonome, or, date fiind cele statuate cu valoare de principiu și general obligatoriu de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 5 din
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
acordarea de decorații, acesta a sesizat Curtea Constituțională cu o cerere pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice. 38. De asemenea, sunt redate succint opinii doctrinare privind efectele contrasemnării și oportunitatea decorării anumitor subiecte de drept, concluzionându-se, raportat la datele cauzei, că refuzul prim-ministrului trebuie analizat din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale constituționale în spirit de colaborare cu Președintele și nu din perspectiva unui refuz care să justifice existența unui conflict juridic de natură constituțională. Prim-
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
militar evaluat, așa cum rezultă din schema de apreciere de serviciu, inițiază procesul de evaluare profesională, conform prevederilor prezentei metodologii, și propune calificativul. ... (2) Evaluatorul decident al cadrului militar evaluat, stabilit prin schema de apreciere de serviciu, analizează consemnările evaluatorului inițiator, concluzionează asupra conținutului și hotără��te calificativul final al aprecierii. ... (3) Ministrul apărării naționale, precum și șefii structurilor centrale și ai celor subordonate nemijlocit ministrului apărării naționale sunt evaluatori unici ai cadrelor militare pe care le au în subordine nemijlocită. ... (4) Evaluatorii
METODOLOGIE din 20 noiembrie 2014 (*actualizată*) întocmirii aprecierilor de serviciu pentru cadrele militare din structurile Ministerului Apărării Naţionale, pe timp de pace. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263925_a_265254]
-
propuse ar prejudicia fie existența unei denumiri omonime integral sau parțial ori a unei mărci de fabrică sau de comerț, fie existența unor produse aflate legal pe piață de cel puțin 5 ani; (iv) precizează elementele care permit să se concluzioneze că denumirea pentru care se solicită înregistrarea este generică în sensul art. 41 din Regulament; b) față de cererea de înregistrare a unui sistem de calitate STG demonstrează nerespectarea condițiilor menționate la art. 3, 18 sau la art. 43 din Regulament
ORDIN nr. 1.762 din 16 iulie 2015 privind aprobarea Procedurii de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol şi/sau alimentar, a Procedurii de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi a Procedurii de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole şi/sau alimentare, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logoului naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264076_a_265405]
-
vinovăția vreunei persoane. Pornind de la premisa că, în materie penală, inclusiv elementele ce țin de procedură ar trebui să se desfășoare într-o manieră contradictorie și în condiții de egalitate de arme între acuzare și apărare, instanța mai sus menționată concluzionează că atât procurorul, cât și persoanele interesate, suspectul - dacă a existat, persoana vătămată și eventualii terți posesori ai bunului ce se confiscă sau titulari ai dreptului ce poate fi desființat prin anularea unui înscris, trebuie să participe efectiv la această
DECIZIE nr. 491 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 549^1 alin. (2), (3) şi (5) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263891_a_265220]
-
toți martorii care au luat parte la ședințe, nu au luat în considerare declarațiile neconvingătoare, oferind motive întemeiate în acest sens și au depus eforturi substanțiale pentru a găsi acei martori care nu s-au înfățișat în fața lor înainte de a concluziona că era imposibil ca aceștia să fie audiați. În plus, o declarație crucială dată în etapa urmăririi penale a procedurii a fost citită în fața instanței. 2. Motivarea Curții 39. Curtea reamintește că garanțiile consacrate de art. 6 § 3 lit. d
HOTĂRÂRE din 10 februarie 2015 în Cauza Colac împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264026_a_265355]
-
ales era absent, iar, la 3 iunie 2004, mărturia lui I.I.C. dată în etapa urmăririi penale a procedurii a fost citită în fața instanței (a se vedea supra, pct. 11 și 15). Cu toate acestea, nu este suficient pentru Curte să concluzioneze că reclamantul a renunțat la dreptul său de a examina respectivul martor. În această privință, Curtea reiterează că orice renunțare la exercitarea unui drept garantat prin Convenție - în măsura în care o astfel de renunțare este permisă de dreptul intern - trebuie stabilită într-
HOTĂRÂRE din 10 februarie 2015 în Cauza Colac împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264026_a_265355]
-
58, 18 iulie 2013). Prin urmare, nu există niciun motiv pentru examinarea în continuare de către Curte a acestui aspect (a se vedea, Tseber, citată anterior, pct. 47). 53. Considerațiile anterioare sunt suficiente, în sine, pentru a-i permite Curții să concluzioneze că a fost încălcat art. 6 § 1 și art. 6 § 3 lit. d) din Convenție (a se vedea, Al-Khawaja și Tahery, citată anterior, pct. 120, și Nikolitsas împotriva Greciei, nr. 63.117/09, pct. 35, 3 iulie 2014). 54. Cu
HOTĂRÂRE din 10 februarie 2015 în Cauza Colac împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264026_a_265355]
-
de la momentul formulării și înregistrării cererilor de chemare în judecată, nu face decât să demonstreze încălcarea principiului fundamental al neretroactivității legii. Acest principiu, datorită consacrării sale constituționale, este obligatoriu atât pentru judecătorul care aplică legea, cât și pentru legiuitor. Se concluzionează în sensul că procesele trebuie să se judece potrivit reglementării de drept material aplicabile la momentul introducerii acțiunii, nefiind posibil să se schimbe regulile de drept material în timpul litigiului, întrucât s-ar rupe echilibrul procesual și s-ar încălca dreptul
DECIZIE nr. 319 din 10 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263394_a_264723]
-
tehnic judiciar, medicul angajat în unitatea de stat), existând și categorii de funcționari publici care nu au acces direct la bazele de date pentru identificarea persoanelor, dar nu pot nici amâna îndeplinirea unor atribuții până la prezentarea unui act de identificare. Concluzionând, în raport cu argumentele expuse, se reține că varianta agravată a infracțiunii de fals privind identitatea prevăzută în art. 327 alin. (2) din Codul penal presupune îndeplinirea condiției ca prezentarea să se realizeze prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la
DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263589_a_264918]
-
rănit compatibil (gr. III) sau fostul personal militar rănit a primit un aviz nefavorabil de la Comisie; ... f) personalul militar rănit compatibil (AL) nu a primit confirmarea aptitudinii în muncă de la medicul de medicina muncii, respectiv fișa de aptitudine eliberată este concluzionată inapt temporar/inapt. ... Secțiunea a 2-a Dispoziții comune pentru personalul militar rănit compatibil (gr. III) și fostul personal militar rănit Articolul 16 De la data exprimării opțiunii prevăzute la art. 13 alin. (1), solicitantul poate fi programat pentru efectuarea evaluării
ORDIN nr. 108 din 14 iulie 2014 privind măsurile de sprijin acordate personalului militar încadrat într-un grad de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar şi familiilor acestora, precum şi familiilor personalului militar decedat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263298_a_264627]