14,043 matches
-
problemă a Dunării apare inevitabil și în timpul amintitelor discuții, Brătianu simțind însă că șeful guvernului german susținea în această privință interesele aliatului său. Abilitatea cancelarului german avea să fie evidentă și cu acest prilej. El amintea ca din întâmplare, în cadrul convorbirilor cu șeful guvernului român, de posibilitatea încheierii unei înțelegeri între Rusia și Austro-Ungaria. Chiar dacă Bismarck se va grăbi să declare apoi că România nu are motive de îngrijorare pentru că existența ei era în interesul Germaniei, al regelui de Hohenzollern și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
altfel, această idee fusese avansată de Pârvan încă din 1906, într-o recenzie mai amplă la o carte a lui Virgil P. Andronescu (1905) - Câteva cuvinte cu privire la organizația provinciei Dacia Traiana cu prilejul unei cărți noi asupra acestei cestiuni, în „Convorbiri literare“, anul XL, 1906; idem, Studii de istorie romană, p. 32. intuiția lui Vasile Pârvan, accentuând asupra ideii că, prin contactele diverse, prin influențele exercitate și prin procesele de aculturație pe care le-au generat, grecii și celții - precum semiții
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie, unde din 1908 predă filologia bizantină. În 1913 devine profesor suplinitor la Catedra de studii bizantine a Universității din București. Începând din 1893 colaborează cu studii de literatură română, de lingvistică și pedagogie la „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Aurora”, „Revista de filosofie și pedagogie”, „Revista generală a învățământului” ș.a. Între 1900 și 1906 este membru în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”. A alcătuit manuale școlare de limba franceză și, împreună cu D. Evolceanu, de
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
din 1893 colaborează cu studii de literatură română, de lingvistică și pedagogie la „Convorbiri literare”, „Revista nouă”, „Aurora”, „Revista de filosofie și pedagogie”, „Revista generală a învățământului” ș.a. Între 1900 și 1906 este membru în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”. A alcătuit manuale școlare de limba franceză și, împreună cu D. Evolceanu, de limba latină. A tradus din Dialogurile lui Lucian. După o lucrare de licență referitoare la opera poetului grec Herondas, reluată și publicată în 1901, L. se dedică
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
Societatea Scriitorilor din județul Neamț. În 1997 a fondat Editura Crigarux, iar din 2000 conduce, în calitate de redactor-șef, revista „Antiteze”. Debutează în 1973 la „Ateneu”, colaborând ulterior la „Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Teatrul”, „Hyperion”, „Asachi”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Antiteze”. Cartea de debut a lui L., Introducere în opera lui Ion Pillat (1980), este o monografie în care criticul reușește să identifice și să caracterizeze metamorfozele prin care trece poezia lui Ion Pillat. Metoda utilizată este cea
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
vă au În grijă din punct de vedere profesional, iar sănătatea va avea doar de cîștigat. În cuvîntul Înainte din Medicina Energetică, am spus că soțul meu, David Feinstein, „m-a chestionat neobosit și a redactat primele ciorne ale acestor convorbiri, a editat transcrieri ale casetelor Înregistrate la cursurile mele, a studiat În biblioteci și pe internet și a compensat prin echilibru firea mea dezordonată..”. Deși David a reprezentat o forță majoră În crearea acestei cărți, mă bucur să spun că
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
foarte Încîntată să vă primească - Împreună cu soțul dumneavoastră, dacă doriți -, joi la ora trei după-masă. — Am Înțeles! spun, aproape uitînd să mai respir. Îhm... da, vă rog. Voi fi acolo! Vă mulțumesc foarte mult! — Pentru puțin. La revedere, doamnă Brandon. Convorbirea se sfîrșește abrupt, iar eu Închid mobilul cu mîini tremurînde. Am obținut un loc la Venetia Carter! O să mă Întîlnesc cu starurile de cinema și o să am parte de masaj holistic tailandez! Acum nu mai trebuie decît să-i dau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
știe, și-o fi pierdut mobilul, o fi renunțat la el sau cine știe. — Vreo problemă? Jasmine ridică din sprînceana perfectă către mine. — Nu știu ce naiba are mobilul ăsta al lui, zic calmă. O să sun la birou. Sun la serviciul de convorbiri internaționale, aflu numărul de la New York al companiei Danny Kovitz Enterprises și formez. E ora nouă și jumătate dimineața la New York, ceea ce Înseamnă că sînt slabe șanse să fie treaz, În afară de cazul În care a lucrat sau a petrecut toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Barneys (am avut grijă să-i amintesc acest amănunt În treacăt, pentru orice eventualitate) și promițîndu-mi că-l pune pe Danny să mă sune. Nu cred că au trecut mai mult de două minute pe ceas de cînd am Încheiat convorbirea, cînd Îmi sună mobilul. — Bună, Becky! Mi-a zis mama că m-ai sunat, așa e? — Danny! Nu mă pot abține să n-o săgetez cu o privire victorioasă pe Jasmine. — O, Doamne, nu te-am mai auzit de un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
profetului de Lucian Blaga). Apar traduceri din Goethe, Lev Tolstoi, Alphonse Daudet, Ada Negri, Guy de Maupassant, Anatole France, Aldous Huxley, W. M. Thackeray, articole despre Ernest Renan, Henri Barbusse, Louis Blanc, Émile Faguet. Sunt recenzate revistele „Viața românească” și „Convorbiri literare”. Alți colaboratori: Ion Gorun, G. Oprescu, O. Goga. I.H.
GAZETA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]
-
biblioteci, vizitează muzee și monumente de artă, cercetează tradiția orală. A publicat proză (îndeosebi cu subiect istoric), articole, note și cronici, corespondență, însemnări de călătorie, piese de teatru, fragmente de roman, în „Epoca”, „Politica”, „Universul literar”, „Curentul”, „Cele trei Crișuri”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul”, „Flacăra” ș.a. În 1937 înființează și conduce revista „Sânzana” (București). A ținut conferințe și a avut, între 1929 și 1937, o serie de intervenții radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
GAZETA DE IAȘI, publicație periodică literară și politică apărută la Iași, bisăptămânal, de la 5 martie până la 10 decembrie 1867. G. de I. iese la câteva zile după întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva corespondența gazetei și încurcăturile cu abonații. De altfel, G. de I. nu este prima publicație cu caracter mixt, politic și literar, scoasă de junimiști între 1863 și 1875. Însă la fel cu cele
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
variate, cu proză literară, versuri și articole critice. Sunt prezenți în paginile ei M.D. Cornea, N. Nicoleanu, N. Gane, Leon Negruzzi, V. Pogor și, bineînțeles, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. G. de I. participă la polemica provocată de tipărirea în „Convorbiri literare” a articolului Contra școalei Barnuțiu, scris de Maiorescu. Junimiștii încercau astfel să răspundă cu promptitudine atacurilor presei adverse, ceea ce nu ar fi fost posibil în revista „Convorbiri literare”, care apărea lunar. R.Z.
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
Titu Maiorescu. G. de I. participă la polemica provocată de tipărirea în „Convorbiri literare” a articolului Contra școalei Barnuțiu, scris de Maiorescu. Junimiștii încercau astfel să răspundă cu promptitudine atacurilor presei adverse, ceea ce nu ar fi fost posibil în revista „Convorbiri literare”, care apărea lunar. R.Z.
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
puține, semnate G.V. Nescul, stau mărturie pentru disponibilitățile lui de analist al actualității și de polemist, ipostază în care adesea întrece măsura. A colaborat la „Adevărul”, „Adevărul de joi”, „Literatură și știință”, „Viața”, „Evenimentul”, „Românul literar și politic”, „La Roumanie”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră” ș.a. În preocupările lui un loc însemnat l-a avut, între 1898, când își tipărește prima încercare dramatică, și 1915, an când este compusă ultima, teatrul. O rază de iubire (publicată sub titlul O carte de vizită, 1898
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
Marilena Voinescu (care nu dispunea de dota impusă de regulamentele militare), se instala în februarie 1906 în București (sprijinit de N. Iorga), devenind secretar de redacție la „Neamul românesc”. Atras de Mihail Dragomirescu, începând din anul următor va colabora la „Convorbiri critice” și mai târziu la „Falanga”, unde este redactor. Publică, de asemenea, la „Luceafărul”, „Viața literară”, „Tribuna” ș.a. Din acești ani datează volumele Cea dintâi durere (1907), Odată! (1907), Într-o noapte de mai (1908), 1877. Schițe din război (1908
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
analizează, la un nivel elevat, rolul social al teatrului sau problemele repertoriului, trecându-se de fiecare dată de la chestiuni specifice literaturii dramatice la cele de interes general ale literaturii; se subliniază și faptul că G.n. încearcă să completeze acțiunea revistei „Convorbiri literare”. Se critică piesele jucate la teatrul din Iași atunci când sunt mediocre, fie ele scrise de I. Ianov, junimist declarat, sau chiar de V. Alecsandri. În concepția cronicarului dramatic de aici, teatrul nu trebuie să fie o instituție pasivă, ci
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
Academiei Române, devine membru plin în 1908, cu un discurs de recepție închinat lui B.P. Hasdeu. În 1912 era președinte al secției literare a Academiei, iar în 1912-1913, vicepreședinte al înaltului for. A debutat în 1867, sub auspiciile Junimii, la revista „Convorbiri literare”, unde până la 1886 publică versuri, schițe și nuvele. Își reia colaborările, din 1906, la „Viața românească”. Articole, traduceri, discursuri i-au mai apărut (sau au fost reproduse) în „Revista idealistă”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Vocea adevărului” ș.a. Ecouri
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
pe care o adoră. Alegoria, legenda, epistola în versuri, balada figurează în repertoriul cărții de Poezii (1886). O scenetă dramatică, după Henri Murger, e găzduită de „Curierul de Iași” (1872), iar o imitație și o traducere din Victor Hugo, în „Convorbiri literare” (1880). În 1906 se tipărește ceea ce G. socotea a fi lucrarea lui de căpetenie, tălmăcirea Infernului lui Dante. Efortul său a fost de a nu trăda înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
de cea apărută în alte periodice de orientare tradițională („Familia”, „Gând românesc” ș.a.), în timp ce doctrina posedă accente individualizante puternice, caracterele g. se cer stabilite îndeosebi în temeiul ideologiei publicației prin care s-a propagat. Asemenea altor reviste de directivă („Propășirea”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „Viața românească”), „Gândirea” s-a străduit să exercite un rol orientativ nu doar în literatură, ci în toate sferele culturii, să îndrume întreaga spiritualitate românească, să influențeze chiar și politica de stat. În eseuri și articole ca Parsifal
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
autor ale cărui principii le adoptă în bună măsură. G. a acordat o însemnătate deosebită caracterului moral al scriitorilor avuți în vedere, prin a cărui prismă a încercat să le judece opera. Influențat de pozitivismul francez, a afirmat, în paginile „Convorbirilor literare”, importanța cunoașterii mediului social în care o operă a apărut, a condițiilor particulare care au generat-o. Oscilant în alte opinii teoretice, a combătut naturalismul de pe pozițiile clasicismului. Adversar hotărât, pe plan teoretic și practic, al curentelor literare novatoare
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
partidelor averescan, gogist, cuzist, legionar și ca susținător fervent al politicii lui Ion Antonescu. Debutează cu un comentariu literar în „Universul” (1913), ziar al cărui colaborator va rămâne o lungă perioadă. Semnează numeroase articole, cronici literare și dramatice, memorialistică în „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Sburătorul”, „Cuvântul”, „Țara noastră”, „Preocupări literare”, „Tribuna școalei” și altele. Inițiază apariția revistei „Ecoul Dunării” (Calafat, 1929) și este redactor al revistei „Lanuri” (București, 1934). A fost un cunoscut și apreciat conferențiar al Societății Române de Radiodifuziune
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
cu David Popescu); Quintus Curtius Rufus, Viața și faptele lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, I-II, București, 1970. Repere bibliografice: [Constantin V. Gerota], „Năzuința românească”, 1922, 1; M. D.[Mihail Dragomirescu], Bibliografii critice, „Ordinea”, 1931, 916; S. Gruia, Conferințele „Convorbiri literare”. Gerota despre Caragiale, RP, 1934, 4818. C.P.
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
de directorul liceului. Viitorul poet se va apropia de cenaclul macedonskian, colaborând la „Literatorul”, apoi de gruparea simbolistă a revistei „Vieața nouă”, la care va publica numeroase versuri între 1905 și 1918. Numele său mai apare și în „Luceafărul” (Sibiu), „Convorbiri literare”, „Farul”, „Epoca”, „Pagini literare”, „Paloda literară”, „Cuvântul”, „Dobrogea jună”, „Dobrogea literară”, „Analele Dobrogei”, „România de la Mare” „Cronicarul” ș.a. Cântece în amurg, carte apărută în 1906, pare să dea expresie unui temperament romantic, bântuit de nostalgia amintirilor erotice, retrăite monocord
GHERGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287246_a_288575]