6,333 matches
-
ei. Așa că ai să vezi Traviata, sau Carmen, sau Mam’selle Nitouche, sau Liliacul, sau Logodnicul din Lună... a dracu’ știe cîta oară. Fie din culise, fie din sală, poate găsești o lojă liberă și te duci sus, stai acolo cuminte și-ți rozi unghiile murdare, de plictiseală. Teatrul și povestea lui cu două fețe. Tu... nu neapărat tu, zic așa, În general... ești un om care iubește scena, un amator de drame lirice, plătești biletul și intri și e tot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
acces. Se fac din cînd În cînd ședințe de partid În sala de studiu de la parter. Cineva citește presa, de regulă un caporal. Dar sînt numai abstracțiuni hidoase, care alunecă În gol pe mințile noastre adăpostite benefic În indiferență. Stăm cuminți, privirile rigide spun că cei mai mulți dintre noi și-au cîrmit corăbiile spre mări mai Însorite, sau scriem scrisori acasă, pe furiș, sau trăncănim fără să ne mișcăm buzele, ca niște ventriloci desăvîrșiți. Dacă nu facem pregătire pentru jurămînt, cărăm dale
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
află că aș fi În stare nu doar să țin o foarfecă În mînă, dar să și tund cu ea. Așa că Într-una din seri mă cheamă la el. — Plec În permisie, cap de cauciuc, Îmi zice el În timp ce stă cuminte pe un scaun În dormitorul foarte mic, identic cu cel din care am scăpat din Bărăgan. Așa că fă bine și tunde-mă cu grijă. SÎnt atît de crispat de frică, ceilalți veterani din pavilion s-au adunat și comentează, Încît
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să nu-i linșeze lumea, cică să se uite la ei cu recunoștință că acum Îi apără de un dușman Închipuit... ca să nu se Întîmple altele, Înțelegi? Sigur Înțelegi? Dar chestia aia cu poporul care se Întoarce și se așază cuminte În brațele ăstora care vin acum să ia locul lui Ceaușescu mi se pare o exagerare, adică el vrea să spună că ăștia o fac intenționat, că produc manipularea asta... da, mă, nu mai rîde, așa se zice.. manipulare ești
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fac de cap prin oraș, cum au ajuns armele la civili? Acum nu se mai trage, dar se vorbește despre acești securiști sau teroriști, au fost prinși cîțiva, cică sînt drogați, nu par responsabili, e bine ca tu să stai cuminte aici pînă se mai liniștesc lucrurile, o să vorbesc cu Emil să te mai țină În spital. I- auzi, să stau cuminte, Doamne Dumnezeule! Să stau cuminte? Nu crezi că exagerezi un pic? Cum adică exagerez? Adică exagerezi... În fine, las
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
securiști sau teroriști, au fost prinși cîțiva, cică sînt drogați, nu par responsabili, e bine ca tu să stai cuminte aici pînă se mai liniștesc lucrurile, o să vorbesc cu Emil să te mai țină În spital. I- auzi, să stau cuminte, Doamne Dumnezeule! Să stau cuminte? Nu crezi că exagerezi un pic? Cum adică exagerez? Adică exagerezi... În fine, las-o baltă... Vezi? Tu Începi! Încep ce? Tu nu auzi ce spui? Moise și țăranul s-au ridicat În fund și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prinși cîțiva, cică sînt drogați, nu par responsabili, e bine ca tu să stai cuminte aici pînă se mai liniștesc lucrurile, o să vorbesc cu Emil să te mai țină În spital. I- auzi, să stau cuminte, Doamne Dumnezeule! Să stau cuminte? Nu crezi că exagerezi un pic? Cum adică exagerez? Adică exagerezi... În fine, las-o baltă... Vezi? Tu Începi! Încep ce? Tu nu auzi ce spui? Moise și țăranul s-au ridicat În fund și și- au așezat mai bine
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cum spre dimineață ajung acasă cîrpit de somn și un pic afumat, maică-mea se sperie Îngrozitor, nu Înțelege cum am putut să fac o asemenea prostie, cînd ea tocmai a vorbit cu Emil și mi-a spus să stau cuminte și să nu fac prostii. Nu te potolești, era să te omoare un camion și acum uită-te la tine ce faci. SÎnt prea obosit ca să mă mai enervez. Mă lași? strig prin ușa băii, după care fac un duș
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pentru care nu poate să-mi semneze acum ordinul de ieșire din serviciul de gardă. Să-l caut peste vreo două săptămîni. Cică dacă nu-mi convine să scriu acasă. Făcea mișto de mine. Așa că ce dracu’ să fac? Stau cuminte și citesc ziarele, În dormitorul corpului de gardă... și aflu că la Revoluție au murit 40.000 de oameni... În Timișoara cei mai mulți... E posibil? 40.000? Asta Înseamnă capacitatea unui stadion. Nu-mi vine să cred, aici lucrurile nu au
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
care bate apa cu picioarele și se răsucește pe loc ca un tirbușon? — Da. Așa-i place ei. — Îmi amintește de ceva ce-am văzut odată într-un eleșteu din vestul Irlandei. — Bun, acum mă duc să înot. Să fii cuminte! Tom plonjă înotând în direcția lui Alex. Ca și Adam, se simțea mai aproape de ea când era în apă. Alex se oprise din învârtit și-i făcea semn cu mâna. Tom trecu pe lângă ea, atingându-i umărul neted, ud, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dimineață de dimineață. Gabriel știa, fără să i se fi spus, că Adam îi explica lui Zet că acum trebuie să meargă la școală, dar că se va întoarce foarte curând și în timpul ăsta Zet trebuie să fie un cățel cuminte și să nu supere pe nimeni. Zet asculta de fiecare dată cu mult interes aceste povețe reconfortante, privindu-l pe Adam cu ochișorii lui vioi și scoțându-și din când în când limba ca să-l sărute pe nas. Scena aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
biserică, într-o casă cu o grădiniță în față și un fel de foișor alături. La umbra acestuia mă așez și o aștept să se întoarcă, căci este plecată întrun sat vecin cu nepoțelul ei, Alexandru, un băiat frumos și cuminte, cu care mă voi înțelege din primele momente și chiar am avut chef să mă joc cu el, uitând de căldura acumulată peste zi. Casa în care sunt cazat, este una veche, restaurată excelent și care este proprietatea unui american
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
l-a auzind vorbind de ajutorul pe care copiii îl puteau da părinților oferindu-le materialele primite cadou, pentru a-și face haine, câte un costum sau câte un taior, mă rog, după preferința fiecăruia... Dar numai dacă au fost cuminți! glumea domnul cel înalt. Se auzeau în sală râsete răzlețe, un fel de mârâieli vesele, de complezență, după care domnul cel înalt de la masa cu daruri striga alt nume, un alt copil se apropia de masă cu ochi strălucitori, organizatorul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nu-i rămăsese în amintire nicio zi ploioasă. Toate zilele fuseseră însorite și începeau cu Imnul Regal. Sub patrafirul pus peste creștet era aproape întuneric și stăruia mirosul dulceag de biserică. Cătălin auzise vocea preotului: Mărturisește păcatele, băiete. Ai fost cuminte? Da? Cu vocea sugrumată îi răspunsese: Am supărat-o pe mama. Bine, să n-o mai superi. Hai, du-te. La drept vorbind, nici lui nu-i prea păsa că n-o să mai facă religie. În clasa a treia se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
foarte frumos. Fata necunoscută nu participa la discuție, dar asculta foarte atentă tot ce se spunea la masă. Când întorcea capul spre unchiul Artemie, lăsa să i se vadă linia obrazului, bucălat ca la un copil. Obrazul râdea domol și cuminte. Unchiul Artemie, hăt departe în capul mesei, se răsucea către pickup-ul dindărătul lui, așezat pe scrin, la care ajungea cu oarecare greutate. Unchiul Artemie punea pick-up-ul în mișcare apăsând pe un buton și, răsucit din mijloc, cu un efort de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
împlinit cinsprezece ani? Încă nu, răspunse rușinată Delia. Peste două luni împlinesc. Lângă Dragoș, chiar în stânga lui, Delia roșise toată. Vitalitatea din ea era însă mai puternică decât jena. Învingea orice roșeață c-un zâmbet sfidător chiar și când ședea cuminte la locul ei și nu-și ridica ochii din farfurie. Dragoș căută în ea simțirea femeilor, de care vorbise adineauri unchiul Artemie. Unde s-o caute? Roșeața ei îi dogorea și lui în obraji. Și totuși obrazul ei îmbujorat trebuie
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Este imposibil că cineva să nu fi auzit de la televizor, prieteni sau internet despre consecințele drogurilor asupra sănătății și a vieții, în general. Și atunci de ce oare auzim tot mai des de cazuri de copii cuminți, care au rezultate bune la învățătură, care au devenit consumatori de tot felul de substanțe interzise?! Căutăm cauze, cum ar fi: anturajul, dorința de a fi parte a unui grup, curiozitatea, dar de ce nu sunt oare legi mai aspre pentru
Fii conștient, fii independent!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Darie Tudor Dragoș () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1909]
-
zi și noapte, dragule. Să nu fii îngrijorat că s-a deschis puțin rana, fiindcă osul a rămas așa cum l-au pus doctorii și l-o sudat Dumnezeu. O să te pansăm binișor și până s-a prinde rana mai stai cuminte. Fă-ți o cârjă bună și ajută te de ea. Dacă rana a mai curge, mai veniți pe la mine. Cât ne costă, domn’ doctor? - a întrebat Maranda. Eroii au totul gratis la mine. Și știi de ce? Fiindcă am trecut și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
dato... rie șiii aici banii pe ce am băăăut aaazi. Îi biiine așa? 140 Este, Toadere, dar mai bine era dacă ai fi băut mai puțin. Așa o superi pe Maranda și nu i prea bună treabă. Ea îi femeie cuminte și răbdătoare. Alta venea după tine să te scoată din crâșmă cu măturoiul. Aaai dreptate... De când a venit de la ocnă, Toaibă se ferea să mai vorbească față de mușterii. Își mai deschidea sufletul doar față de crâșmar. Pentru duminică își lua câte
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
am s-o iau către casă, că s o făcut târziu. Dacă îi afla cine ți-o pus focul, să-mi spui și mie, să știu și eu cine are inimă de fiară, nu de câine că câinele îi animal cuminte... Mergi sănătos, Toadere, și să trăiești! Toaibă și-a luat cele două sticle cu rachiu pe care le aruncase lângă poartă. Înfruntând zloata neostoită, a pornit la drum. Ajuns acasă, nu mică i-a fost mirarea când de afară a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
parte din noul stat; aceia cărora le-ai făcut rău nu vor fi niciodată primejdioși, deoarece sunt răzleți și săraci, iar toți ceilalți, întrucât nu au avut nimic de suferit, pe de o parte, vor trebui să fie supuși și cuminți, iar, pe de altă parte, vor trebui să se ferească de a nu greși, de teamă să nu li se întâmple și lor ceea ce li s-a întâmplat celor care au fost jefuiți de bunuri. Concluzia mea este, așadar, că
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
toată ființa ei freamătă... Pentru o clipită, privirile noastre s-au întâlnit. Un fulger mi-a străbătut inima. De când doream acest lucru?!... De cealaltă parte a mesei se afla bătrânul, iar în dreapta lui, cu o lumină aparte în ochi, ședea cuminte Sevastița. Bătrânul s-a ridicat. S-a dus la blidarul din perete, din care a coborât o carte peste care se găsea împăturit cu grijă patrafirul și o cruce pe care le-am văzut la amiază în biserică. Le-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Moș Crăciun Cad licuricii de zăpadă Ca lacrimile unor sfinți Și Moșul vine iar să- vadă Pe toți copii cei cuminți. Sosește iar cu daruri multe Pentru iubiții săi copii Și-ar vrea din suflet să asculte Doar cântece și poeziii. Cu sania cea luminoasă Aleargă printre fulgi de nea Și intră-n fiecare casă Cadouri multe să ne dea Acum
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93446]
-
poză. E vorba de mitropoliți, de ierarhi. Ei să plătească. Și cu statuile cum rămâne? Le amendăm și pe ele. În halul în care arată, ne fac de râs orașul ! INSTIGATORUL Trebuie să fiți de acord că între atâția oameni cuminți și blajini, cu frică de Dumnezeu și de inflație, mai există și indivizi clonțoși, spurcați la gură și fără respect pentru caracterul profund mioritic al neamului nostru. Ei bine, un astfel de specimen mi-a fost dat să cunosc în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
De unde naiba o fi venit? Cred că de la italieni. ăștia-s dați dracului în materie de nepoluare că de aia și cumpără ciuperci de la noi. Tu ce zici? Eu zic c-ar fi bine să ne culcăm. Dacă vom fi cuminți, cine știe, poate va veni și la noi... Moș Crăciun. DOLARI ȘI APĂ Aho! Aho! Bucuroși de oaspeți? Daaa. Mai avem încă 100 de locuri libere. Mulțumim și să fiți fericiți. Vom fi dar numai după ce achitați factura. 500 de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]