KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...165 166 167 ...178 >

4,428 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

i mai mari ? i cerin? e mai �nalte reclamau �ntoarcerea lui Iorga, �n favoarea c? reia se ridicau tot mai multe voci. Al? îi, cu mult mai pu? ine merite �n realizarea unirii dec�ț Iorga, �? i croiau drum spre averea public?. Chiar dac? pe Iorga �l revoltă, cu această se ocupă ? i se ocup? politică. �n cele din urm? , la sf�r? ițul lui decembrie, Iorga a plecat de la Ia? i ? i s? a �ntors la Bucure? ți. Nu avea dec�ț dispre? fă?? de un oră

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lui Maniu li s? ar fi al? turat, acest lucru ar fi dus la crearea unei for? e de temut. Dar concep? iile s? m?n? toriște ale lui Iorga erau incompatibile cu un partid bazat pe criterii de clas? , chiar dac? respectivă clas? reprezenta mai mult de 80% din poporul rom�n! Iorga lupta pentru unitate na? ional? bazat? pe s? m?n? torism. Trebuie s? ? inem seama ? i de ego? ul lui Iorga ? i de profundul s? u devotament pentru dinastie, ceea ce f

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga lupta pentru unitate na? ional? bazat? pe s? m?n? torism. Trebuie s? ? inem seama ? i de ego? ul lui Iorga ? i de profundul s? u devotament pentru dinastie, ceea ce f? cea că aceast? fuziune politic? s? fie problematic? , chiar dac? Mihalache i? a oferit lui Iorga pre? edin? ia partidului. Numeroasele negocieri dintre Mihalache ? i Iorga nu au dus la nici un rezultat 37. Iorga l? a atacat imediat pe Mihalache �n �Neamul rom�nesc�, numindu? l �Caius Gracchus de la Topoloveni�. Dar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iune a guvernului a fost desfiin? area Consiliului Dirigent din Transilvania 46. Consiliul Dirigent nu era doar pu? în r? spunz? tor de e? ecul experimentului democrat, iar e? ecul politicienilor ardeleni avea motive diverse. Cu toate acestea, este �ndoielnic dac? aruncarea la gunoi a tuturor promisiunilor f? cute transilv? nenilor relativ la p? strarea statutului lor de autonomie �n Rom�nia Mare constituie un remediu pentru aceste e? ecuri. Guvernul generalului Averescu, care �n? bu? ise at�ț de brutal R? școală ?? r? neasc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mitic sacrificat, Miori? a ? i c�ntecele de dragoste triste ? i pline de durere, Doinele se poate s? fi fost (dup? p? rerea lui Simion Mehedin? i) cea mai mare contribu? ie rom�neasc? la folclorul ? i cultură omenirii, chiar dac? Rom�nia tr? ia �n secolul al XX-lea. S?m? n?torismul lui Iorga nu avea ceea ce avea Br? tianu ? i sistemul lui: un concept al secolului al XX-lea numit �prin noi �n? ine�. Br? tianu voia s? spun? c? Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? fie �n vigoare. Legile r? m�neau liter? de carte, dar guvernele f? ceau practic ceea ce aveau de g�nd s? fac? 61. Putem urm? ri via? a parlamentar? a acestei perioade din Jurnalele parlamentare. Ele ofer? dovezi ample (chiar dac? nu foarte edificatoare) asupra standardelor din Camer? , unul dintre cele mai sc? zute din istoria scris?. Adev? ratele probleme disp? reau sub un val permanent de atacuri la persoan? , �justific? ri�, �explică? îi�, insulte ? i �mpro? c?ri cu noroi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
economice ? i sociale, comuni? ții nu puteau beneficia de popularitatea de care se bucurau �n Șerbia, Grecia ? i chiar ? i �n Bulgria. �n 1924, guvernul a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul? i etnici rom�ni au v? rsat lacrimi, chiar dac? , m? sura respectiv? �nc? lca principiile democra? iei. Pentru cea mai mare parte a etnicilor rom�ni, comunismul �nsemna �nalt? tr? dare; Partidul Comunist Rom�n a trecut �n ilegalitate, av�nd circa o mie de membri ? i nu a constituit niciodat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iei Mari că ? i orice alt domeniu. Ea era totodat? cheia succesului democra? iei. Dar Iorga nu era economist. �n ceea ce prive? te democra? ia, sub impactul performan? elor realizate de aceasta, el va deveni tot mai nesigur �n privin? a faptului dac? ea constituia formă ideal? de guvern? m�nt pentru Rom�nia. Lucrul acesta va deveni tot mai pronun? at �n anii �30. Dar care era soarta tineretului? Cu alte cuvinte, ce? i rezervă viitorul Rom�niei? �ntruc�ț problemă tineretului ? i a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
te că evreii �s? între �n fort? rea? a spiritual? a rom�nilor�, viziunea s? m?n? torist? fantezist? a lui Iorga asupra realit?? îi rom�ne? ți. Evreii din Rom�nia avuseser? diferite experien? e �n cadrul acestor realit?? i sordide. Dar chiar dac? realitatea rom�neasc? ar fi respectat cele mai bune exemple ale tradi? iei cre? ține, sioni? ții nu puteau accepta renun? area la istoria, tradi? ia ? i realiz? rile evreilor ? i la marile servicii f? cute de ei omenirii �n general

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
rom�ni ? i evrei (chiar ? i �n liceele mai bune) era frapant?. Iat? statisticile prezentate de Corneliu Zelea Codreanu, viitorul C? pitan al G? rzii de Fier (le folosim f? r? tragere de inim? , dar nu dispunem de altele. Dar chiar dac? ar fi doar par? ial adev? rate, ele scot �n eviden?? esen? a problemei). Situa? ia Universit?? îi de la Cern? u?i �n 1920: Num? rul de studen? i Credin? a Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodoc? i (rom�ni, lipoveni, al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sau contemporanii s? i au fost �n? ela? i de ea�. Tragedia a fost c? el, ca ? i mul? i al? i intelectuali din vechea genera? ie, era dep?? it de problemele, aspiră? iile ? i idealurile majorit?? îi studen? ilor. Chiar dac? istoria i? a confirmat suspiciunile ? i �ndoielile, at�ț pe cele ale lui c�ț ? i pe cele ale genera? iei mai v�rstnice, Iorga i? a sf? tuit pe studen? îi rom�ni s? se �ntreac? cu evreii �n facult?? i ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Budapesta �n septembrie 1925 că s? participe la Congresul Internă? ional AntiSemit, pe care rasistul ungur Gyula G�mb�s ? i Ț. Eckhardt �l convocaser? �n capitala Ungariei. ?în�nd seama de rela? iile ungarorom�ne, participarea la acest congres al rom�nilor (chiar dac? sfid�nd sistemul liberal al lui Br? tianu) pare s? frizeze tr? darea ? i este at�ț de greu de crezut pentru autorul c? r? îi de fă?? �nc�ț acesta a ajuns s? se �ndoiasc? de validitatea surselor sale maghiare. El

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ajutorul lui Blank �n transferarea (propriilor sale) fonduri �n contul fiului s? u, care studia �n Italia, ? i ar putea p? rea jenant faptul c? Iorga a acceptat că fiul s? u s? lucreze ca inginer la una din filialele lui Blank, chiar dac? Mircea Iorga era competent �n profesia să. Dar Bucure? țiul acelor vremuri era at�ț de departe de etică puritan?! Iorga era cel aflat cel mai aproape de puritanism, astfel c? relativismul r? m�ne �n picioare. Cu at�ț mai mult cu c�ț corup? ia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
personale �n cazul Cuza �n defavoarea considerentelor politice. �l aprecia pe fostul lui tovar?? de arme, voia s? restabileasc? un fel de rela? îi acceptabile cu A.�C. Cuza, iar ca prim? ministru l? a f? cut pe acestă senator. Rela? ia această, chiar dac? se r? cîșe �ntre timp, bazat? mai mult pe simpatia personal? dec�ț pe compatibilitatea politic? , a durat aproape p�n? la sf�r? ițul sf�r? ițului. William Oldsen spunea urm? toarele despre Iorga: �Nu era doar antisemit, ci ? i militant �n aceast? direc? ie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
simptomele, dar nu p? rea s? fi �n? eles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industria? ilor �n opozi? ie cu cele ale agricultorilor etc. s? m?n? torismul s? u sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoran? a lui Iorga �n domeniul economic este total?; chiar dac? a scris c�teva c? r? i descriptive valoroase despre economia, comer? ul sau industria rom�neasc? din perspectiv? istoric? , acestea prezint? interes mai mult �n ceea ce prive? te statistică ? i descrierea situa? iei respective. Concluziile trase de Iorga nu erau realiste

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
îi, a farmecului ? i a inteligen? ei sale, Carol era un om bolnav. Boală de care suferea el era at�ț de natur? psihic? c�ț ? i fizic? ? i patologic? (sexual?) . Dat fiind c? era bolnav, Carol ar merita simpatia noastr? numai dac? ar fi tras anumite concluzii din starea s? n?ț?? îi sale, ceea ce nu a f? cut. Elenă (Magda) Wolff (alias Lupescu) a ap? rut �n via? a lui la �nceputul anilor �20. �ntruc�ț Carol nici nu se g�ndea s? renun

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ul Carol �o ramur? putred? a dinastiei care trebuie rupt? că s? fie salvat? coroană�195. Regina Maria g�nde? te că o mam? disperat?: �Devine tot mai insuportabil; �n a? a m? sur? �nc�ț ne �ntreb? m adesea cu toat? seriozitatea dac? se afl? �n deplin? tatea facult?? ilor mintale. Ce blestem at�rn? asupra capului acestui biet b? iat? De ce este el sortit s? semene �n jurul lui semin? ele propriei sale distrugeri? Ce se �nt�mpl? cu el? Este foarte tragic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Statele Unite, exist? foarte multe lucruri pe care le? a idealizat sau nu a reu? it s? le �n? eleag? (inclusiv unele fundamentale care au f? cut că Statele Unite s? fie ceea ce au devenit). Acest fapt devine ? i mai limpede dac? citim c? r? ile pe care le? a scris despre vizit? dup? �ntoarcere ? i numeroasele lui conferin? e. �n aprilie 1930, dup? ce s? a �ntors din Statele Unite, Iorga a plecat la Oxford pentru ceremonia decern? rîi titlului onorific de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
it Albania, Iorga a fost foarte nefericit. Atunci c�nd a scris Scurt? istorie a slavilor r? s?riteni: Rusia ? i Polonia (Bucure? ți, 1919), Iorga s? a temut, ca de obicei, c? oamenii nu o vor cîți. Ar fi p? cat dac? n?au f? cut? o. Lucrarea această merge p�n? la r? d?cinile controversei polonoruse, explic�nd c? , de? i ru? îi ? i polonezii apar? ineau aceluia? i neam, drumurile lor s? au desp? r? it atunci c�nd polonezii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de to? i, dar nu pe linia propus? de ru? i. Omenirea trebuie s? g?seasc? o solu? ie (mai ales Rom�nia) f? r? s? prejudicieze pe nimeni, f? r? s? imite cu nes? buin?? forme str? ine�26. Indiferent dac? se refer? la economie sau la societate, Iorga r? m�ne �n primul r�nd istoric. Dar, pe m? sur? ce efectele Depresiunii se f? ceau tot mai mult sim? ițe, s? au organizat demonstra? îi pe tot cuprinsul ?? rîi. Cele mai violente

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i �n? elegere� ? i f? cea urm? toarea remarc?: �Dac? a? fi avut un partid puternic sau o na? iune curajoas? ? i inteligent? �n spatele meu, lucrurile ar fi mers altfel�36. Iorga nu a beneficiat de nici unul din aceste avantaje. Chiar dac? s?ar fi bucurat de sprijinul pe care ? i?l dorea, pozi? ia lui ar fi fost extrem de precar?. Numai c? Iorga nu era nici politician, nici economist, iar personalitatea ? i temperamentul lui �l dezavantajau. Premieratul lui avea s? constituie un ecou

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vară lui 1931, Criza (că ? i cauzele ei) sc? pase de sub controlul Guvernului Na? ional ?? r? nesc. �n perioadă 1929? 1932, venitul na? ional al Rom�niei a sc? zut cu 45%, exportul de la 29 miliarde �n 1929 la 14 miliarde, chiar dac? exportul crescuse de la ? apte milioane la opt milioane tone metrice, ceea ce reflectă sc? derea pre? ului produselor agricole. Importurile au sc? zut de la 1.102.000 tone metrice �n 1929 la 450.000 �n 1932. Veniturile statului au sc? zut de la 36 de miliarde la

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
discu? iilor nu a ezitat s? se prefac? c? pl�nge. Lacrimile s�nt �ntotdeauna o dovad? a sincerit?? îi. A continuat s?? l implore pe Iorga s?? l numeasc? ministru de interne: �Nu s�nt chiar un monstru ? i dac? nu ob? în Ministerul de Interne voi demisiona din guvern! � A? a c? Iorga i? a dat postul lui Argetoianu, crez�nd c? , numindu? l pe Dimitrie Munteanu? R�mnic prim-secretar la Ministerul de Interne va avea totul sub

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
comuni? ții, care candidaser? �n cadrul �Blocului ?? rănilor ? i Muncitorilor�, au fost elimina? i din administra? ie printr? un vot al Camerei care le invalida mandatele. Toate acestea erau �n discordan?? cu promisiunea repetat? a lui Iorga c? va accepta puterea numai dac? va beneficia de sprijinul poporului. Iorga l? a f? cut senator pe Sadoveanu, descoperirea lui literar?. ?i? a reluat rela? iile personale cu A.�C.�Cuza, f? c�ndu? l ? i pe acestă senator. L?a f? cut deputat chiar ? i pe propriul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
editorial ? fichiuitor intitulat Sf�nta corup? ie. Sim? ind probabil incongruitatea rolului s? u, Iorga �ncepea prin a sublinia c? locul colonelului Marinescu era �n cazarm? , iar al lui la universitate. F? r? a lua deloc pozi? ie fă?? de faptul dac? acuză? iile aduse colonelului Marinescu erau fondate sau nu, Iorga �ncheia sf? tuindu? l pe Marinescu s? �nchirieze o hazna, astfel că to? i porcii s? se poat? b?l? ci �n voie acolo 91. Nu putem dec�ț s? repet? m c

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]