5,260 matches
-
culoarele pe jumătate reale, pe jumătate inventate, mincinoase, ale propriului trecut, atât cât a mai rămas din el, sau „citirea lui” din literele ce apar ca niște petece de verdeață pe rarele insule ale amintirii „acelui ceas”. Deoarece fiecare ceas deșteaptă, cu o impulsivitate aproape jignitoare, ce seamănă cu capriciile unei femei teribil de frumoase, nemulțumită mereu de eunucii reali și falși care o Înconjoară, alte și alte „fețe” ale celor ce ni se pare că lea-am trăit, ale celor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dacă „mondializarea” ne va proiecta pe toți Într-un alt exil, mai cuprinzător și mai „barbar” decât cele pe care nația noastră le-a cunoscut până acum, eu - și sunt convins că nu voi fi singurul, evenimentele dramatice ale istoriei deșteaptă pe mulți, limpezește și exclude multe patimi, care de pe-o zi-pe alta devin mărunte! - eu voi fi Încă o dată unul dintre acei exilați care va lua bucuros un drum În care și pe care pașii mei vor regăsi unele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
emisiune cu mare audiență, unde, un contemporan al nostru, cu studii în domeniul artistic, mai priceput în folosirea sacâzului decât în medicină, a "restabilit", fără vreo îndoială, că "Eminescu a murit de sifilis"... Moderatorul, european distins, "de felul lui băiat deștept", nu i-a dat "știutorului" nici peste microfon, nici peste opinie). Inexplicabilă rămâne absența ideii că, în patologia de care se face vorbire, nu se aduce un adevăr specific unei realități clinice unde nu există boală, ci numai bolnav (psihic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
suntem cadavre". Sau: " Unui om inteligent nu-i strică și puțină deșteptăciune". Încă două întru totul remarcabile: "Pentru ca să te aprecieze la justa valoare, oamenii așteaptă răbdători să pleci dintre ei" și atenție! "Proștii sunt pe cale de dispariție. Azi, toată lumea e deșteaptă". Oare noi, ceilalți, cum de n-am aflat asta?! "Pro Saeculum", nr. 5-6, 15 iulie-1 septembrie 2009 Mircea DINUTZ 15 Ce se află la capătul labirintului Volumul al II-lea al Numerelor în labirint (Iași, Editura "Opera Magna", 2008), de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care se complace într-o stare de ambiguitate, crâșma jucând un rol important în viața indivizilor, autorul se retrage în sine și în lumea cărților găsește alinarea și deplina satisfacție, chiar dacă starea aceasta e un prilej de respingere din partea "proștilor deștepți, întâlniți la tot pasul", că "proști inteligenți nu s-au pomenit." " Înclinația mea către studiu, ce armă formidabilă a celorlalți împotriva mea!" (742) Una din direcțiile din care ar putea fi privit jurnalul este cea privitoare la impactul lecturii asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dus. Mama lui e o femeie la vreo 53 de ani, puțintică, dar vioaie. Mi a dat de toate, până și pachete acasă. L-am văzut și pe fratele lui, student în anul V la medicină. Pare un băiat foarte deștept, fiind la facultate nu știu prin ce posturi UASCR. M-am simțit bine la ei. Revelionul urmează să-l facem împreună la școala lui mama, la generala 1, unde am avut și eu câteva ore trimestrul acesta. Deci, înaintez. Să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Paris. Ne-am bucurat citind de viața ei de acolo, de mulțumirea pe care o are în orașul luminilor. Ne bucurăm mult aflând și de Cosmin, de cei doi băieți ai lui, care nu pot fi decât tot așa de deștepți ca părinții și bunicii lor. Noi suntem sănătoși, fiecare în raport de anii pe care-i avem. Acum, cu toții ne îndreptăm atenția spre cei mai mici. Titel începe în toamna aceasta clasa a XI-a, iar Mara clasa a V-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
p. 8; *Semnal editorial: Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu, de Ion N. oprea, Editura PIM, Iași, p. 224, 2012, p. 11. 4.REVISTA ROMÂNILOR - revistă a românilor de pretutindeni. *Între Andrei Mureșanu și Anton Pann, Imnul de stat al României, „Deșteaptă-te române”, în nr. 3 (53), p.35, septembrie 2008. *Un monument uitat - Crucea lui Ferentz, nr.50 (decembrie) , 2007, p.38. 5.VESTEA BUNĂ, publicație trimestrială cu caracter cultural, social, religios, Răducăneni . *Melchisedec - ministru de culte doar șase zile
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
eminesciană (Editura PIM Iași, 2008, 197 p.) nr.74, aprilie 2008, p.19-20. *S.O.S. Ne dorim o bibliotecă în sat, nr.75 78, mai-august, 2008, p.67. *Între Andrei Mureșanu și Anton Pann. Imnul de stat al României „Deșteaptă-te române!”, nr.75-78, mai-august 2008, p.69. *Ziare de interes național, valori de patrimoniu în județul Vaslui, nr.75-78, mai august 2008. p.68-69. *Eroi au fost eroi sunt încă... nr.75-78, mai august 2008. p.78. *La mulți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
preotul Adam Fiștea și preotul Suveică, care stăteau mai mult în România, unde „au urmărit interese personale și nu de interes general”. Unul dintre acestea din urmă era, în primul rând, administrația din zona Banatului sârb, preluată de șvabi - „mai deștepți și mai prevăzători” - care acționau în direcția obținerii autonomiei regiunii. Nota conținea și un avertisment, prin care a fost explicată cauza insuccesului românesc: „degeaba noi, românii, avem un ideal național, atâta vreme cât suntem lipsiți complet de morală”. Un alt material elaborat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
urce toate babele! gata, de Sfîntă Mărie se c... cîinele-n pălărie! aoleu, ce-am pățit într-o toamnă, brumà la păpușoii tîrzii, nici pentru porci! bani, i-au prins cu dolari falși în tîrg, voiau să cumpere porc, dar unul deștept, fost polițist, aveau și poza la poliție, și de unde sînteți? Lunca Pașcani, și ai venit la Tîrgu Frumos, la țiganii ăștia! nu te-a bătut vreunul? n-are ea treabă cu țiganii, pricepe bărbatul, sînt de la Prigoreni, comuna Ion Neculce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avem! am auzit de petreceri la moldoveni, Satu Mare, schimba în Dej, nu în Cluj, schimbai în Cluj dacă mergeai pe partea ailaltă! acceleratul Suceava Constanța pe linie de garare, zic de moldoveni, dar au bucureștenii niște expresii! e bine, e deștepți, esact exact! și ardelenii tot așa, au niște expresii! hai că v-am adus viști, niște cîrnați! șpais la Timișoara, bisericuța ori templul, non-ortodox, la rînd cu imobilele gării, legea geamului, lucrurile de două ori mai șterse prin el, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
s-a văzut, Trușești, cealaltă unde țî-i? s-a dat jos, să mănînce și ea sarmale, da' acas' de ce nu-ți faci sarmale? mănîncă sarmalele înainte să le fac! scoate din țigănește nu așa sînt obișnuită, o zis că, alt deștept, la Ghiță, la ora opt vorbe greu de măsurat neștiindu-le portaltoiul, bunica mă strînge de mînă la mine în poală, mamă, ce faci! sînt plecat, du-te măcar pe la o mănăstire! zîmbim de țigani și ea nu rîde, ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în stația Iași: vomiți, de la miros de urină uscată cum să nu vomiți! din anul II se schimbă, și tu ai prins cu patru ani? tot o-nghețat anu', o-nghețat anu' și anu' viitor dă licența, vezi ce-nseamnă să fii deștept! învățam un an și așa terminam odată cu ei! acuma la sfîrșit ne-o băgat niște abureli di șele, meseriașe! la cantină cartofi prăjiți cu checeap, ce nu-mi plac cartofii prăjiți cu checeap! borăsc pe-aici! "Roșu și Negru" discoteca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îmi dă de la Sihlea! dacă are o opinie n-are curaj s-o spună pe față, el mereu are tendința de a se învăța cu alții! cum am învățat de la franceză curajul de a spune "nu!" ăsta un țigan foarte deștept, în raport cu alții, dar și cîteodată te enervează! muzică internațională de Crăciun, am muzică orientală, am călugării de la mănăstirea Sefora, care cîntă Învierea, am Ștefan Hrușcă, colinde, părintele Cleopa "Predici"! da' cîte sînt? la mine sînt 17 predici, prima despre, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în Țara Minunilor, vagabond, crezi că eu nu te cunosc? chei din fața mea, să nu te văd! pe tine te-am văzut cu toți țîganii și cînd spuneai tu că nu știu ce și nu știu ce! păi ce p... mea! ori ești om deștept ori ești om la locul tău ori ești vagabond! dacă ești cu diavolul cu diavolul să te duci! să chei din fața mea c-am fost uo doamnă cu tine! adică tu ce crezi, că pe mine mă crezi fraieră? nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai ales la 10 kilometri de oraș o să fie tot în jur, prea tare noaptea e încă vizibilă cît te întrebi ce poți face noaptea, să călătorești, adică să te obișnuiești, Itești în lumea ta cumințel! bine, tipu-i și deștept! Eminescu, creier, i s-au găsit urme de cannabis, cînd a fost el la Viena! Veronica! nu, asta-i o concepție total comunistă! discuția este perversiune sexuală, pînă nu-mi dau seama de relația noastră, pînă nu mă respecți, wăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru că, reînviind pentru o clipă în mintea cititorului faptele și personajele din arhive, el le arată tuturor cum se raportau față de regimul comunist și cum acționau diferite tipuri umane: arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ș.a. Apoi, servește la perceperea "stilului și metodelor de muncă ale organelor de partid", ca să folosesc o sintagmă des utilizată de comuniști. Întâlnim aceste tipuri umane cu stilurile și metodele lor peste tot și urmărirea lor la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
după ce a căzut regimul, majoritatea a acceptat că a fost unul criminal. Evaluarea este justă și verificabilă. Regimul a căzut, însă tipurile umane rămân mai departe să facă istorie. Arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ce au făcut comunismul fac și postcomunismul. Cu stilurile și metodele lor. Iar dacă nu avem răbdarea metodologică să le înțelegem resorturile faptelor lor în comunism, vom avea mari dificultăți în a înțelege postcomunismul. În fața unui subiect
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
aș putea să fiu "fezandat". Când îmi citea Bujor din dosarul lui, cam libertin în familie. Cică i-ar fi spus asta chiar el lui Bujor. Dar are copii foarte deștepti. Băiatul e un intelectual, iar fiică-sa e foarte deșteaptă. Eu țin minte când m-a rugat să o includ în echipa de la Opinia studențească. Și într-o seară m-am văzut cu el și mi-a spus că are talent. L-am chemat pe Daniel Condurache și i-am
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al lui Florin Cîntic. Un om valoros. S.B.: Cred că am văzut în Opinia studențească un ferpar. D.T.: Da, scria și în Opinia studențească. Erau cei trei crai: Răzvan Matei ("Chiorul"), Florin Cântic ("Chanson") și Cătălin Turliuc ("Calu"). Prieteni, băieți deștepți, mai scriau și pe la Dialog și pe la Opinia studențească, veneau des pe la mine pe la Centru. Ei au fost colegi și de grădiniță, și de școală generală, și de liceu, și cu soția mea, au legat o gașcă. Prieteni de-o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Dai un ban ca să apari pe revistă?". "Păi, nu, că nu știu." Ne-am cârâit la telefon și mă sună Bontaș, personal, direct, pe fix. Vasile Bontaș era secretar al CC al UTC cu probleme de propagandă. Era un tip deștept, inteligent, după Revoluție era managerul lui Copos. Mă sună el foarte dur: "Tovarășu' Tompea, dar ce facem, domnule, acum, la Iași? Ce facem, domnule, ne furați acțiunile, evenimentele? Ce-i asta, domnule? Ori colaborăm... nu vreau să intru în discuțiile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dedicate celei de-a 40-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă". S. B.: Ăsta era obolul. D. T.: Deci, ne-o asumăm, nu ne-a băgat-o Ceaușescu pe gât, că trebuiau adormiți "băieții deștepți". S-au rulat: Clopote (în regia lui Voiculescu Elefterie), Imnul (Florin Paraschiv), Sahara într-o după amiază, Wharf și A fost odată un moș și-o babă (Mircea Daneliuc), Ringul (Sergiu Nicolaescu), Nuca, Premiul de frumusețe, Arta apărării individuale (Ovidiu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
într-adevăr, era invocat în raport articolul lui Bourceanu. "Ce-i asta?" Citește el 5 minute, vorbind în barbă: "Băi, al dracului! Sunt scheme aici. Al dracului! Cine e ăsta?". "Un coleg, mi-a fost profesor la Universitate, e băiat deștept, dar pe linie". "Ce pe linie? Tu nu vezi ce scrie aici? Tu ce dracu' păzești acolo?" "Bun, și ce fac acum?" "Faci ce-ai făcut și până acum. Revista asta trebuie să rămână! Tu ești șeful ei". Cutremurul nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
avea un feeling față de studenți. Asta ținea de educația lui, de faptul că el chiar a mers la facultate. Donca, marea lui iubire, l-a dus de mână la școală, a făcut facultatea pe bune și vedea în noi băieții deștepți ai sistemului. Eu ani de zile l-am perceput ca un paravan, ca o umbrelă. Chiar și după ce a ajuns la Sibiu mergeau oamenii la el să-l consulte, era considerat în continuare ca un tătuc al UASCR-ului. El
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]