4,964 matches
-
asociațiilor etc. Cel mai important lucru pentru toate categoriile de actori decidenți este lizibilitatea logicilor lor și transparența politicilor lor. Fie că politicile orașului sunt văzute ca "un mare bazar" sau ca adevărate "uzine", "mașinării" de fabricare a stării și devenirii orașului, decidenții trebuie să caute simplitatea, simplificarea deciziilor, claritatea și eficacitatea lor. Este drept că numeroși pot fi locuitorii și funcționarii care așteaptă ca municipalitatea să fie "motorul" schimbărilor benefice pentru ei. Specialiștii sociologiei schimbării organizațiilor spun că se poate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
difuza informații, de a facilita dezbateri pe tematica gestionării cartierului. Un chargé de mission (însărcinat cu o misiune) de la primărie a avut ca obiectiv să informeze cetățenii privind activitățile în curs și să elaboreze un punct de vedere colectiv privind devenirea cartierului, pentru partenerii externi. Consiliul cartierului a luat ființă în 1998 (fiind compus din 40 locuitori și 10 reprezentanți ai asociațiilor din cartier). Au fost create mai multe comisii, miza lor fiind aceea de a ierarhiza spațiile în funcție de probleme, de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuitorilor etc., s-a pus problema formării lor (universitare) o pregătire care să furnizeze teorii ale orașului, concepte care-i surprind fenomenele și procesele, metodologii de cunoaștere pe teren a realităților orașului, o pregătire care să profesionalizeze oamenii implicați în devenirea orașelor și societății prezente și viitoare. În Franța, se vorbește adesea de "meseriile orașului" (la noi, "meserie" se definește mai curând ca ocupație manuală sau mecanică, o activitate recunoscută de societate ca utilă și care conferă celor care o practică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
limite profesionale legate de etică, dar în primul rând legate de: urbanism, arhitectură, locuire, securitate publică, transport, servicii publice, asistență socială, cercetare sociologică. Nu pot fi evitate întâlnirile permanente între politicieni, profesioniști și cetățeni, toți în manieră proprie autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a oamenilor normali și a celor care au dreptul să se integreze în societate prin muncă. Desigur, această promovare a socialului are un preț politic, și anume eroziunea responsabilităților individuale în câmpul raporturilor sociale: societatea nu mai este atât subiectul devenirii sale, cât obiectul unei promovări concepute în afara ei"66. Dar ea întruchipează această căutare a dezvoltării conjugate cu siguranța și libertatea cărora statul le este garant. Pătrunderea puterii publice în sfera privată corespunde grijii de a asigura protecția socială 67
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să-și menajeze relațiile cu funcționarii Ministerului Echipamentului. Într-adevăr, dacă în cadrul "elaborării conjugate", serviciile Ministerului Echipamentului s-au arătat întotdeauna a fi foarte directive, concertarea lua forma "unui monolog, urmat de tocmeală"184. Rezolvarea conflictelor dintre diferitele concepții ale devenirii unui teritoriu se opera adesea prin compromisuri, care aveau să fragilizeze un număr mare de documente de urbanism elaborate. În ciuda acestei preponderențe a Ministerului Echipamentului, ar fi eronat să reducem marile ore ale planificării urbane la triumful crescând și insidios
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Această evoluție a sancționat trecerea de la cea de-a IV-a la cea de-a V-a Republică. Din nefericire, puterea statului, astfel restaurată prin întărirea puterii executive cu un adaos de știință și de tehnicitate, transforma natura temerilor aferente devenirii spiritului public. Apare o și mai mare teamă de indiferența opiniei față de viața publică, de pierderea interesului pentru politică, precum și de nesupunerea față de puterea politică. Desemnarea directă a celui care ar urma să conducă statul avea oare să facă alegătorii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
singur om? Plecând de la asemenea întrebări, putem pricepe succesul dezbaterilor privind noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică, traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0232/233800 • Tel./Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro • http://www.euroinst.ro 1 Trecând în revistă literatura actuală privind starea și devenirea orașelor, vom constata că aceasta este preocupată de aflarea căilor ce permit devenirea coerentă, durabilă și integratoare a colectivităților urbane. Astfel, în Villes en évolution (La Documentation Française, 2005), Institutul Orașelor din Rennes propune o versiune privind crearea "culturii urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
233800 • Tel./Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • office@euroinst.ro • http://www.euroinst.ro 1 Trecând în revistă literatura actuală privind starea și devenirea orașelor, vom constata că aceasta este preocupată de aflarea căilor ce permit devenirea coerentă, durabilă și integratoare a colectivităților urbane. Astfel, în Villes en évolution (La Documentation Française, 2005), Institutul Orașelor din Rennes propune o versiune privind crearea "culturii urbane" și a arhitecturii sale specifice, a modului în care s-au asociat aleșii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sisteme de transport eficiente, nepoluante. Céline Rozenblat și Patricia Cicille, în Les villes européennes analyse comparative (La Documentation Française, 2003), propun o ierarhizare a orașelor conform unor indicatori mai vechi și mai noi, astfel încât aceștia să acopere noile aspecte ale devenirii urbane, în mod special modul cum se inserează aceste orașe în rețelele europene, ce elemente le fac imaginea de marcă etc. În Régulation et crises du capitalisme. L'expérience des Etats-Unis, Michel Aglietta ne prezintă ceea ce s-a întâmplat în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
libertate politică născută în Grecia, raționalitatea asociată cu o conștiință a limitelor ei, subiectivitatea despre existența personală și alcătuirea unor instituții care nu se închistează sunt principalele elemente definitorii, specifice ale acestuia și, am adăuga noi, ale întregii Europe în devenire. Continentul nostru reprezintă o unitate spirituală, iar specificitatea Europei s-a făcut în raport cu Asia, iar mai recent cu America. Dorind să definească ce este Europa, Nietzsche a configurat „conceptul cultural al Europei”, America fiind „țara-fiică a culturii noastre”, iar Rusia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
adolescența, maturitatea și bătrânețea. Anchilozarea unei culturi, prin bătrânețea ei, transformă cultura în civilizație. „Civilizațiile - spune Spengler - sunt stadiile cele mai superficiale și mai artificiale pe care le poate atinge o comunitate umană superioară. Ele reprezintă un sfârșit; ele urmează devenirea ca devenit, ca existent, urmează viața ca moarte, evoluția ca încremenire... Ele reprezintă un soroc irevocabil, dar la care se ajunge, întotdeauna, dintr-o profundă necesitate”. După Spengler, fiecare mare cultură are un ciclu vital de o mie de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
primele manuale universitare de comunicare și instituționalizează domeniul prin înființarea de facultăți de profil sau a unor departamente în cadrul altor facultăți. Schramm are meritul ieșit din comun de a construi „infrastructura academică și de cercetare” fără de care nu putem înțelege devenirea ulterioară a comunicării. În 1943, ca director al Școlii de Jurnalistică a Universității din Iowa, Schramm organizează primul program doctoral în comunicarea de masă. În Illinois, lansează un program similar în 1947, apoi în Wisconsin - 1950, în Minnesota -1951 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mănânci înghețată pe stradă” dar și „este common să vorbești despre nevoia unui efort comun” (Williams, 1983, 72), deci despre un efort care trebuie neapărat făcut împreună. În aceeași lucrare, Keywords, Williams face o serie de considerații instructive și cu privire la devenirea termenului comunicare. Communication în sensul său modern cel mai general, precizează el, a fost prezent în limbă din secolul al XV-lea; communicate însemna a transforma ceva în bun comun, a împărtăși (make common to many, impart). Comunicare a desemnat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru dezvoltarea personalului didactic devin insuficiente dacă nu sunt coroborate cu eforturile personale în această direcție. Ca să folosim o exprimare specifică psihosociologilor, suntem de părere că este necesară deplasarea accentului de pe managementul carierei pe automanagementul carierei (self-management), ceea ce implică asumarea devenirii profesionale la nivel individual. În contextul actual, al accentuării măsurilor de reformă în educație, promovarea unor politici eficiente de dezvoltare profesională a cadrelor didactice se impune cu deosebire, cu atât mai mult, cu cât acestea constituie motorul principal al reformei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care acesta se simte stăpân pe situație. Se pot delimita așadar cel puțin două aspecte importante. Primul vizează responsabilizarea stagiarului în ceea ce privește importanța procesului în care este implicat, a dezvoltării autonome a acestuia. Asistarea în stagiatură reprezintă doar un pas în devenirea sa profesională, unul orientativ, care servește inițierii acestuia în profesie. Al doilea aspect vizează prezența feed-back-ului, ceea ce asigură suportul unei reale comunicări între cei doi, prevenind sau înlăturând eventualele disfuncționalități. Deși fără rezonanță, există și voci ce susțin că mentoratul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
răspântiile" și "răscrucile" în care s-ar afla civilizația, de importanța depășirii celui de "al treilea val" pentru a păși în era postindustrialismului, a postmodernismului. Începând cu anii 70 s-a subliniat tot mai accentuat imperativul schimbării atitudinii umanității în raport cu devenirea. Motivul, consideră F. Mahler (1989, p. 88), este dat de faptul că "omenirea nu-și (mai) poate permite să aștepte ca schimbările să se producă spontan și la întâmplare. Omul trebuie să inițieze el însuși la timp schimbări de o
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conceptul de lider tranzacțional ce descrie o conducere bazată pe costuri și beneficii, pe "târguieli implicite" între manager și angajați. 6 Ne putem aminti astfel de celebra sintagmă "pantha rhei" (totul curge) a lui Heraclit din Efes, numit și filosoful devenirii, care a încercat să stabilească o posibilă legătură între schimbarea perceptibilă prin simțuri și principiul lucrurilor, imperceptibil. În opinia sa, principiul este însăși schimbarea, cu atât mai mult cu cât, într-o lume mobilă, schimbătoare și aflată în continuă prefacere
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
James, Joyce, Kafka, Lawrence, C.P. Snow, Virginia Woolf. Prezența lui Joyce o simțim și fără să fim avertizați, mai ales în ultimul capitol, care e un monolog interior Molly-esc al veșnic însărcinatei tinere neveste a unui doctor în litere în devenire. Lodge numește acest roman "experimental", spre deosebire de primele două, care erau "în esență cărți serioase, de un realism pregnant". In fapt, toate trei romanele sunt nu numai realiste dar și hazlii. Titlul cărții ar fi trebuit să fie The British Museum
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de bine și de utilitate a ei pentru societate. Sunt tot atâtea motive pentru ca oricare astfel de disciplină științifică să-și caute istoria, să imortalizeze momentele sale de cumpănă, tot ceea ce din ele trebuie reținut, ca fundamental și sacru, pentru devenirea sa ulterioară. Născută dintr-un efort îndelungat de confruntare a omului cu viața de fiecare zi, până la un anumit moment psihologia înseamnă și religie. În caz contrar, elogiate îi vor putea fi, nu sclipirile inteligente de reușită, nu creațiile sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în urma ideilor lui Aristotel. În miezul ei se află ideea de dezvoltare, care la tomiști ajunge să se epuizeze într-o schemă în care acțiunea organizatorică este o funcție a intervenției puterii dumnezeiești. Dimpotrivă, în acord cu viziunea aristotelică, organizarea devenirii sufletești era permeabilă la ideea de evoluție. La tomiști, dezvoltarea este încremenită într-un cadru de sorginte divină. La această substituire tomiștii au lucrat foarte mult, fiind proprie ideologiei scolasticii. Ordinea progresivă a formelor a fost legată deci la tomiști
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
noul cadru s-au constituit raporturi sociale noi între membrii societății, fără egal în epoca antică. Acestea se vor consolida în continuare într-o ordine statală superioară, aceeași pentru tot mai mari comunități de oameni. Era o ordine socială în devenire, care s-a edificat cu prețul unor mari sacrificii, în care a fost implicată și biserica prin acțiunile sale formative și seculare asupra conștiinței oamenilor. Instituția bisericii a fost investită cu responsabilitatea includerii și asimilării în structurile sale a întregii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în devenire, pentru gestaltismul kohlerian depășirea situației problematice era produsul unei sclipiri mentale intuitive, de o fracțiune de secundă. Șirul disputelor pe această temă a fost intens și bogat reprezentat în literatura de specialitate a anilor de după deceniul al treilea al secolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nivel tematic. Recurgând la criterii variate de etapizare a publicisticii, criticii împart activitatea jurnalistică a poetului în două, trei, patru și chiar mai multe etape. Unul dintre primele demersuri în acest sens îi aparține lui Garabet Ibrăileanu, care distinge în devenirea concepțiilor publicistice eminesciene trei etape: etapa de început, până la intrarea poetului în societatea Junimea, în 1876; perioada ieșeană, cuprinzând activitatea desfășurată la Curierul de Iași și, în sfârșit, cea de a treia etapă integrând activitatea lui Eminescu la Timpul, între
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]