4,253 matches
-
Comitetele județene, municipale și orășenești de partid, organizează și desfășoară o intensă activitate cu toți lucrătorii de securitate și de miliție pentru cunoașterea și însușirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru, îi educă în spiritul dragostei și devotamentului nețărmurit față de patrie, popor și de Partidul Comunist Român, al respectării jurământului militar, le formează și le dezvoltă calitățile moral-politice, fizice și de luptă, cultivă la întreg personalul răspunderea pentru păstrarea și apărarea secretului de stat și de serviciu. În
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
respectiv, să-i educe în spiritul vigilenței și combativității revoluționare față de orice acțiune îndreptată împotriva orânduirii noastre sociale și de stat. 17. Organele și organizațiile de partid din unitățile Ministerului de Interne vor acționa pentru educarea întregului personal în spiritul devotamentului nemărginit față de partid și patria socialistă, al hotărârii de a apăra cu fermitate și dârzenie cuceririle revoluționare ale poporului român. Ele sunt obligate să lupte pentru respectarea strictă a legalității socialiste, întărirea disciplinei militare, ridicarea permanentă a calității muncii, să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
generală, modul cum comuniștii organizației noastre cunosc și aplică în activitatea lor prevederile regulamentelor militare, a ordinelor și sarcinilor încredințate. Termen: permanent Răspunde: B.O.B. Adunarea generală își exprimă convingerea că toți comuniștii vor acționa cu fermitate, răspundere și devotament, neprecupețind nici un efort în vederea îndeplinirii ireproșabile a misiunilor ce ne revin, pentru transpunerea în viață a sarcinilor rezultate din documentele Conferinței Naționale a P.C.R., din orientările și indicațiile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. BIROUL ORGANIZAȚIEI DE BAZĂ A.C.
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
14/1972 - c.m.u.). Apărarea secretului de stat în R.S. România (L. 23/1971, H.C.M. 18 și 19/1972 - cu modificările ulterioare) Organizarea și funcționarea Ministerului de Interne (D. 121/1978) Legea referitoare la depunerea jurământului de credință și devotament față de R.S. România (L. 1/1975) Statutele corpului ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor. * 1.Regimul general al cultelor religioase (D. 177/1948). 2.Organizarea și funcționarea consiliilor populare (L. 57/1968 - c.m.u.). 3.Pregătirea tineretului pentru apărarea patriei
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
expuneri, mese rotunde, întâlniri cu specialiști, inovatori, fruntași în producție pentru generalizarea experienței pozitive, popularizarea și extinderea inițiativelor muncitorești, ridicarea calificării profesionale, stimularea creativității tehnice a întregului personal. -Comandanții și organele de partid vor amplifica activitățile cultural-educative menite să cultive devotamentul față de cauza socialismului, spiritul de sacrificiu, cinstea și omenia, grija față de avutul obștesc, să combată tendințele de parazitism social, concepțiile retrograde, risipa, neglijențele, sustragerile din avutul obștesc, huliganismul și alte asemenea manifestări negative, punând accent pe munca de prevenire a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
SECURITĂȚII STATULUI „Securitatea”, nr. 1(73)/1986, p. 5-6. 195. 1987 - Plan de dezbatere privind „rolul cadrelor de conducere din Direcția de securitate și gardă în educarea permanentă a efectivelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și de partid, al devotamentului nemărginit față de Comandantul Suprem”. Ministerul de Interne Departamentul Securității Statului Direcția a V-a Nr......... PLAN DE DEZBATERE TEMA: - Rolul cadrelor de conducere din Direcția de securitate și gardă în educarea permanentă a efectivelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ministerul de Interne Departamentul Securității Statului Direcția a V-a Nr......... PLAN DE DEZBATERE TEMA: - Rolul cadrelor de conducere din Direcția de securitate și gardă în educarea permanentă a efectivelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și de partid, al devotamentului nemărginit față de Comandantul Suprem. -Căile de creștere a răspunderii și angajării în muncă, a disciplinei, vigilenței și combativității revoluționare, a spiritului de abnegație și sacrificiu în îndeplinirea misiunilor de importanță excepțională. ORA: 12,30 - 14,30 LOCUL: Sala mică de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Aceste trăsături moral-politice ale ofițerilor din Direcția de securitate și gardă își au izvorul în: -înalta conștiință și răspundere politică față de cauza partidului și poporului, mândria de a fi apărătorul celor mai reprezentative valori ale societății noastre socialiste; -dragostea și devotamentul față de patrie, partid și popor, credința în cauza socialismului și a victoriei ei; -ura neîmpăcată față de toți cei care ar încerca să atenteze la aceste valori politice și sociale; -prezența unor calități intelectuale, politice, morale și profesionale care conturează profilul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Direcției de securitate și gardă sunt posibile îndeplinirea în condiții ireproșabile a misiunilor de importanță excepțională încredințate de către conducerea Departamentului Securității Statului. II. Principalele căi și modalități de educare a cadrelor în spiritul dragostei nețărmurite față de patrie și partid, al devotamentului față de Comandantul Suprem, a creșterii răspunderii și angajării în muncă, a spiritului de abnegație și sacrificiu în îndeplinirea misiunilor încredințate: -O importantă premisă a formării acestor trăsături o constituie cultivarea idealului comunist de viață, care reunește ca o chintesență aceste
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
educa asemenea calități înseamnă a forma încrederea în capacitatea profesională de a soluționa cu succes - chiar în împrejurări dificile și cu riscurile cele mai mari - misiunile de securitate și gardă. -Printr-o educație comunistă, de cultivare a sentimentelor de patriotism și devotament fierbinte față de patrie, partid și popor, a încrederii în cauza și victoria socialismului odată cu educarea moral-cetățenească, în spiritul solidarității tovărășești, al cinstei, demnității și onoarei, al responsabilității sociale. -Crearea și consolidarea în fiecare colectiv de muncă a unor relații interpersonale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a acționa în spiritul politicii economice a partidului și statului nostru. 4.În întreaga activitate desfășurată de comitet, birouri și organizațiile de bază se va milita cu mai multă consecvență și fermitate pentru educarea cadrelor în spiritul patriotismului socialist, al devotamentului nețărmurit față de patrie, partid, popor și Comandantul suprem. În acest sens, în cadrul acțiunilor de educare patriotică și revoluționară vor fi marcate principalele momente ale istoriei patriei și partidului, lupta de veacuri a poporului român pentru libertate națională și socială, pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dec�ț s? m? irite; �mi impune sacrificii pe care nu mi le pot permite. S�nte? i liberi s? merge? i unde vre? i�. ?i au plecat, chiar ? i cumnatul lui, ? tefan Bogdan. ?eicaru avea dreptate c�nd spunea c? nici un devotament nu poate rezista unui astfel de tratament 33. Conducerea Partidului Na? ionalist Democrat a fost �ntotdeauna o mic? coterie de oameni mediocri adună? i �n jurul lui Iorga (iar el recuno? tea c? ace? tia aveau capacit?? i limitate). Acum, c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
criterii de clas? , chiar dac? respectivă clas? reprezenta mai mult de 80% din poporul rom�n! Iorga lupta pentru unitate na? ional? bazat? pe s? m?n? torism. Trebuie s? ? inem seama ? i de ego? ul lui Iorga ? i de profundul s? u devotament pentru dinastie, ceea ce f? cea că aceast? fuziune politic? s? fie problematic? , chiar dac? Mihalache i? a oferit lui Iorga pre? edin? ia partidului. Numeroasele negocieri dintre Mihalache ? i Iorga nu au dus la nici un rezultat 37. Iorga l? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ional? �. Continuă apoi cu o oarecare am? r? ciune: �De ce nu manifest? evreii rom�ni din Regat, care au tr? it poate printre noi mai mult dec�ț au tr? it evreii printre ungurii din Transilvania, acela? i fel de devotament fă?? de Rom�nia că ? i cel al evreilor din Transilvania fă?? de Ungaria? �86 Dar Rom�nia f? cea acum parte din �Sistemul de la Versailles�, iar Iorga �n? elegea c? 1918 nu era 1878. Orice tratat de la Versailles revendică ceva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exact opus?. Poate c? nu este nici o exagerare �n a afirma c? regele Carol a fost cel mai corupt cap �ncoronat din Europa secolului al XX-lea. Nici un alt rege nu a abuzat cu at�ta lips? de scrupule de devotamentul sincer al poporului s? u cum a f? cut? o el. Cel? lalt p? cat capital al ?? rîi, violen? a, era r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se epuizaser?. El �l descrie pe Maniu că pe un �dandy dec? zut�, acuz�ndu? l c? nu a ap? raț interesele rom�nilor �n Parlamentul Ungar, men? ion�nd leg? turile lui ambigue cu b? ncile din Blaj ? i condamn�nd �devotamentul (s? u) fanatic fă?? de Internă? ionala Democrat? �. Iorga �ncheia toate acestea cu o tent? gen rela? îi cu publicul aproape american?: �Sper c? v?am convins! �22 Maniu va deveni cur�nd unul dintre oamenii pe care Iorga �era �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a domniei lui Carol. S?au scurs aproximativ zece luni �ntre �ntoarcerea lui Carol ? i numirea lui ca prim? ministru. La �ntoarcerea lui Carol, Iorga nu a dat fuga la Palatul Cotroceni că s?? l salute, �n ciuda cunoscutului s? u devotament. Că rector al Universit?? îi din Bucure? ți, Iorga avea rezerve legale. A salutat totu? i �ntoarcerea lui Carol: �sper c? acela care se �ntoarce este vechiul prin? Carol, iar �n privin? a celuilalt prin? Carol, nu vreau s?? mi aduc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f? cea s? le sporeasc? am? r? ciunea. Oamenii ace? tia au tr? it mult? vreme �n s? r? cie, ca refugia? i. Ei nu alc? tuiau numai o audien?? receptiv? , ci erau ? i suporteri ai unui revizionism total 203. Datorit? devotamentului s? u fă?? de Rom�nia, reac? ia lui Iorga a asigurat faptul c? p�n? ? i dezbaterile ? tiin? ifice privind Rom�nia s? nu se desf?? oare la nivelul Olimpului. Ele sem? nau mai cur�nd cu jurnalismul politic est
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga, dra Alină. Iorga se mutase la V? leni că s??? i g? seasc? lini? tea ? i, asemenea eroilor din antichitate care se refugiau la s�nul Mamei Gea ? i??i rec? p? tău puterea, el speră �ntr? o regenerare. Devotamentul s? u fă?? de V? leni că un fel de sat s? m?n? torist era foarte asem? n?tor celui al lui De Gaulle fă?? de Colombey leș deux Eglises, unde acesta se retr? gea ori de c�te ori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
economie ? i context internă? ional). Cine avea o solu? ie constructiv?? O reac? ie comunist?? Stalin transformase �internă? ionalismul proletar� �ntr? o cale cu sens unic implic�nd totodat? dezmembrarea Rom�niei? Sau o democra? ie occidental? ? i onestitatea ? i devotamentul lui Maniu? Ofereau vreo solu? ie �socialismul arhanghelic� ? i �Noul na? ionalism� al Legiunii (care aveau la baz? insolubila frustrare)? De? ineau vreun r? spuns �liberalismul� ? i industrializarea for? at? (de pe urma c? reia, că s?? l parafraz? m pe Banuel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
-se formarea muncitorului-intelectual sau a intelectualului-muncitor și se promova unumanism abstract. Fără a nega succesele obținute în această perioadă pe linia lichidării efectelor grave ale analfabetismului și a stimulării interesului general pentru cultură, trebuie să subliniem că ele se datorează devotamentului și străduințelor acelor intelectuali care puneau educația și cultura mai presus de interesele politice conjuncturale. Trebuie amintite demersurile lui Grigore Moisil, care, în 1965, a creat Consiliul Interguvernamental pentru Educația Adulților, ale lui Mircea Malița, care, folosind experiența sa internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-se formarea muncitorului-intelectual sau a intelectualului-muncitor și se promova unumanism abstract. Fără a nega succesele obținute în această perioadă pe linia lichidării efectelor grave ale analfabetismului și a stimulării interesului general pentru cultură, trebuie să subliniem că ele se datorează devotamentului și străduințelor acelor intelectuali care puneau educația și cultura mai presus de interesele politice conjuncturale. Trebuie amintite demersurile lui Grigore Moisil, care, în 1965, a creat Consiliul Interguvernamental pentru Educația Adulților, ale lui Mircea Malița, care, folosind experiența sa internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fi parte din ea. Hirschi afirmă (Lackey, Williams, 1995) că sunt patru mecanisme prin care se construiesc legăturile noastre cu ceilalți și care nu ne îngăduie să ne manifestăm deviant: atașamentul față de persoanele apropiate și semnificative din viața noastră; devotamentul sau aderarea la scopuri convenționale, recunoscute ca fiind importante în viața semenilor; implicarea, adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări deviante și credințele ce reflectă valorile comune ale societății, respectul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și energie pentru manifestări deviante și credințele ce reflectă valorile comune ale societății, respectul pentru aceste valori comune și credința că devianța este pedepsită exclud aderarea la subculturile ce promovează devianța. Căutând factorii ce inhibă dezvoltarea atașamentului, a implicării, a devotamentului și a credințelor, autorii afirmă: „Cu cât sunt mai slabe legăturile cu atât mai degrabă oamenii, în fața unor oportunități, vor acționa dând curs tendințelor deviante”(Lackey, Williams, 1995, p. 296). Dintre cele patru categorii de legături sociale două se relevă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fenomen frecvent, care în literatura de specialitate anglofonă ia numele de mobbing. Este un proces ce împiedică evoluția profesională a victimei și care conduce în fond la pierderi ale instituției, a cărei valoare depinde și sporește prin aportul de energie, devotament și creativitate a fiecărui angajat. Hărțuirea la locul de muncă se asociază uneori cu anumite ritualuri de inițiere care sunt prezente în numeroase instituții sociale și asociații și care constau în „probe”de o mare violență la care este supus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]