4,302 matches
-
baze de date prin care să fie facilitată prelucrarea și interpretarea lor, precum și reactualizarea acestora, în funcție de nevoile ulterioare. 5. Analiza și interpretarea datelor obținute. Într-o primă fază, se face o analiză a tipului de nevoi rezultate și a eventualelor dezacorduri ivite în funcție de sursele de recoltare sau de metodele utilizate. Este utilă și delimitarea informațiilor relevante în luarea deciziilor de cele mai puțin importante, care pot obstrucționa procesul decizional. În faza următoare, atenția este îndreptată înspre motivele care au condus la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau într-o serie de afirmații în funcție de care persoana trebuie să-și exprime acordul sau dezacordul pe o scală cu valori de la 1 la 5 (1 corespunde dezacordului puternic, iar 5 acordului puternic). 5. Persoanele-cheie pot furniza informații despre nevoile de formare ale unui anumit grup, ca urmare a poziției lor în interiorul sau exteriorul companiei (clienți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau într-o serie de afirmații în funcție de care persoana trebuie să-și exprime acordul sau dezacordul pe o scală cu valori de la 1 la 5 (1 corespunde dezacordului puternic, iar 5 acordului puternic). 5. Persoanele-cheie pot furniza informații despre nevoile de formare ale unui anumit grup, ca urmare a poziției lor în interiorul sau exteriorul companiei (clienți, furnizori, acționari, experți etc.), dar, mai ales, datorită expertizei pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mentalității (reprezentarea socială a comunității cu privire la violență); 2. situația economică a societății; 3. serviciile și legislația oferite de societate. Mentalitatea, reprezentarea socială a comunității cu privire la violența domestică, face ca anumite servicii să fie considerate utile, necesare, solicitate sau dimpotrivă, în dezacord cu starea lucrurilor și deci ignorate sau cel puțin evitate de cei care ar trebui să fie beneficiarii lor. Dacă acest teren al reprezentării comune, împărtășit de toată lumea, de victime în egală măsură precum și de agresori, nu este pregătit, sensibilizat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vârf nu transformă contractul pentru vânzarea acestui produs în contract de "furnizare... de alte servicii". Pe de altă parte, există consens general că "alte servicii" includ furnizarea directă de diverse forme de tehnologie și de know-how. Totuși, există un dezacord considerabil asupra chestiunii de a ști dacă textul putea și trebuia să fie clarificat adăugând la alin.2 al articolului 3 (actualul art.4.2) termeni ca "asistență tehnică" sau " cunoștințe tehnice". Finalmente, s-a conchis că o atare precizare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un anumit tip s] fie bine primit sau că altul s] provoace antagonism. Ins], aparent, viața nu poate fi structurat] în așa fel încât s] fie evitate toate conflictele de interese și este deci nevoie de c]i prin care dezacordul, furia și resentimentul pot fi expimate acceptabil]. În multe societ]ți exist] practică instituționalizat] a satiriz]rii, prin care anumite categorii de rude au dreptul (printre altele) de a-si critică reciproc comportamentul. Este o sabie cu dou] ț]ișuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a explica sau de a sistematiza principiile codului, ci de a le asimilă și a le transmite mai departe. Discipolii lui Confucius au reunit toate dialogurile avute cu acestă sub forma unor aforisme care constituie cartea Analectelor. Au existat și dezacorduri în rândul discipolilor cu privire la taoismul promovat de c]tre Confucius. Unii dintre ei puneau accent pe ritualul li, în timp ce alții înclinau spre ren (umanism). Conceptul de ren apare frecvent și oarecum bizar în Analecte. Codul ritualic descris de Confucius era
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]u voit”, aceasta reprezint] faimosul refuz socratic al existenței conceptului de akrasia sau de „sl]biciune a voinței”. Comentariul caracteristic f]cut de Aristotel la aceast] afirmație, în Etică nicomahic] VII, este acela c] refuzul lui ar fi „în dezacord cu faptele observate”, deși el conținu] - la fel de tipic - prin a recunoaște c] Socrate era pe calea cea bun]. Ceea ce Socrate nega era faptul c] o persoan] ar putea s] acționeze contrar discern]mântului s]u dintre bine și r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rile sale legate de dreptate sau de pietate, acest fapt nu se datoreaz] doar concet]țenilor s]i care nu sunt capabili s] își articuleze ideile, dar și faptului c] aceștia afirm] deseori lucruri cu care el este în profund dezacord. Se pare c] atunci cand Euthyphro predic] înțelegerea piet]ții, aceasta se bazeaz] pe perspectiva inacceptabil] asupra naturii zeilor, iar povestea omului simplu, c]ruia Polemarc îi d] dreptate în Republică, pentru c] a f]cut bine prietenului și r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se întreab] el retoric, ar atribui eudaimonia unei persoane care a avut parte de ghinionul lui Priam?) Toate aceste poziții, totuși, pot fi și au fost atribuite lui Socrate. Acest exemplu va servi ca o indicație general] despre nivelul de dezacord care exist] între diferiții interpreți ai eticii elene; acest lucru trebuie avut în minte pe parcursul lecturii acestui studiu, cu toate c] nu am adoptat în mod intenționat perspective extrem de radicale. Referințe Surse primare Ariostotel: Eudemian] Ethics; trans. Ross (revised by
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu ofer] metode de rezolvare a dezacordurilor. 2. Viziunea asupra comunit]ții morale că depinzând de hoț]rârile luate separat de c]tre indivizi capabili s] discearn] cerințele moralei au ocupat un loc central în gândirea occidental] din secolul al XIX-lea și de la începutul de-al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susține cu destul] claritate c] a crede în dreptul natural înseamn] a crede c], atât la nivel individual și social, comportamentul uman este guvernat de rațiune oferindu-se astfel soluții precise și conving]toare pentru organizarea vieții ființelor sociale raționale. În ciuda dezacordurilor asupra conținutului dreptului natural, formul]rile standard ale teoriei în Europa Evului Mediu se asem]nau cu cele propuse de c]tre Cicero. Teoria elaboart] de Toma din Aquino (care poate fi reg]sit] în opera să Summa Theologiae, și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne ajut] s] înțelegem mai bine relația dintre dreptul natural modern și principalul s]u rival, utilitarismul modern. El prezint] dou] metode de stabilire a ceea ce este în acord cu dreptul natural. Metodă a priori const] în „demonstrarea acordului sau dezacordului necesar cu natura rațional] și social]”, în timp ce metodă a posteriori urmeaz] cursul mai expus eșecului de a „conchide, dac] nu cu sigurant], cel putin cu un mare grad de probabilitate, c] acordul se face cu o lege natural] care exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
elaborarea teoriei moderne a drepturilor, ar fi greșit s] o clasific]m ca specie a celui dintâi. În mod asem]n]tor, ar fi o greșeal] s] clasific]m dreptul natural și utilitarismul că teorii absolut opuse. Deși sunt în dezacord asupra gradului de diversitate a ființelor umane, teoriile trebuie considerate diferite mai degrab] în ceea ce privește accentul decât în ceea ce privește tipul. Teoriile dreptului natural se disting prin ipoteza potrivit c]reia c] valorile umane, indiferent de diversitatea lor aparent], prezint] asem]n]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de identificat, nu putem cunoaște cu precizie care sunt normele morale (constrângerile deontologice) care trebuie s] guverneze comportamentul nostru. Iar în lipsa unui set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor legate de conținutul normelor morale propuse, dezacordurile în materie de etic] nu își g]sesc rezolvare. Exist] și alte motive mai puțin evidente de a respinge aceast] viziune legalist] asupra moralei. Ideea c] preceptele morale sunt lucruri care pot fi sau ar trebui s] fie omise din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și acțiunile pot constitui eutanasie. Biserică Romano-Catolic], în cadrul Declarației asupra eutanasiei, definește, de exemplu, eutanasia ca fiind „o acțiune sau omisiune care prin ea ins]și sau cu intenție cauzeaz] moartea” (1980, p. 6). Aceast] afirmație a generat apariția unor dezacorduri filosofice cu privire la care acțiuni sau omisiuni conduc la eutanasie. Astfel, uneori se neag] faptul c] un medic a practicat eutanasia (nevoluntar] pasiv]) în momentul în care s-a abținut de la a resuscita un nou-n]scut care sufer] de un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] avortul este imoral, ea spune doar c] ea, Betty Friedan, nu îl dezaprob]. Și de ce domnul Bush ar dezaprobă lucrul acesta? De fapt, domnul Bush ar recunoaște cu sigurant] opinia doamnei Friedan. Totuși, conform subiectivismului simplu, nu exist] un dezacord între ei - fiecare ar recunoaște adev]rul despre ceea ce spune cel]lalt! Bineînțeles c] exist] totuși ceva greșit aici, deaorece cu sigurant] Bush și Friedan nu sunt de acord cu privire la morală avortului. Exist] un fel de frustrare etern] pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este de fapt o diferenț] destul de major] și de important]. Înseamn] c] emotivismul nu va fi vulnerabil în fața feluritelor dificult]ți care au d]unat subiectivismului simplu. S] ne gândim la cele dou] probleme menționate, referitoare la infailibilitate și la dezacord. Problemă infailibilit]ții s-a pus doar datorit] faptului c] subiectivismul simplu interpreteaz] judec]țile morale că și declarații ale sentimentelor noastre. Dac] oamenii isi exprim] cu sinceritate sentimentele, cum pot ei s] greșeasc]? Emotivismul nu interpreteaz] judec]țile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
judec]țile morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl] și cu dezacordul moral. Emotivismul rezolv] aceast] problem] subliniind faptul c] oamenii pot s] nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred c] Lee Harvey Oswald a acționat singur în asasinarea lui John Kennedy, iar dumneavoastr] credeți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred c] Lee Harvey Oswald a acționat singur în asasinarea lui John Kennedy, iar dumneavoastr] credeți c] a fost o conspirație, avem de-a face cu un dezacord în ceea ce privește faptele - ceea ce cred eu c] este adev]rât, dumneavoastr] considerați a fi fals. Dar s] lu]m un alt tip de dezacord. S] presupunem c] eu sunt în favoarea legislației care prevede un control riguros al armelor și dumneavoastr] v
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui John Kennedy, iar dumneavoastr] credeți c] a fost o conspirație, avem de-a face cu un dezacord în ceea ce privește faptele - ceea ce cred eu c] este adev]rât, dumneavoastr] considerați a fi fals. Dar s] lu]m un alt tip de dezacord. S] presupunem c] eu sunt în favoarea legislației care prevede un control riguros al armelor și dumneavoastr] v] opuneți acesteia. Noi nu suntem de acord unul cu cel]lalt, dar într-un mod diferit. Nu p]rerile nostre sunt contradictorii, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rerile nostre sunt contradictorii, ci dorințele. Putem fi de acord cu toate faptele care au leg]tur] cu controversă pe tema controlului de arme, si totusi s] avem poziții diferite în ceea ce privește ceea ce vrem s] se întâmple.) În primul caz de dezacord, noi credem lucruri diferite, care nu pot fi adev]rate. În al doilea, dorim lucruri diferite, care nu se pot întâmpla. Stevenson numește acest lucru dezacord în atitudine și îl pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] avem poziții diferite în ceea ce privește ceea ce vrem s] se întâmple.) În primul caz de dezacord, noi credem lucruri diferite, care nu pot fi adev]rate. În al doilea, dorim lucruri diferite, care nu se pot întâmpla. Stevenson numește acest lucru dezacord în atitudine și îl pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâmple.) În primul caz de dezacord, noi credem lucruri diferite, care nu pot fi adev]rate. În al doilea, dorim lucruri diferite, care nu se pot întâmpla. Stevenson numește acest lucru dezacord în atitudine și îl pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caz de dezacord, noi credem lucruri diferite, care nu pot fi adev]rate. În al doilea, dorim lucruri diferite, care nu se pot întâmpla. Stevenson numește acest lucru dezacord în atitudine și îl pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]