KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...165 166 167 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826

relații cu reprezentanți oficiali ai altor state sau de a trata în numele statului său", care are calități proprii unui diplomat, care știe să profite de împrejurări și de relațiile cu anumiți oameni pentru a-și atinge scopurile, dibaci, șiret, viclean. DIPLOMAȚIA ca termen specific dreptului internațional -, de regulă, are următoarele accepții (aspecte): conducerea raporturilor unui stat dat cu un alt stat, sau grupări de state, prin mijloace sau / și căi oficiale; constituie forma distinctivă a raporturilor bilaterale și multilaterale între state

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Africii și alte zone), extindere care a condus la lărgirea sferei de influență a civilizației chineze, la intensificarea schimburilor comerciale. Numărul țărilor vizitate trecuse de 3000 (localități, porturi etc.), rămânând în istorie ca o epocă de glorie a navigației și diplomației chineze. În a doua jumătate a domniei dinastiei Ming au debutat contactele Chinei cu puterile occidentale, devenite active după deschiderea orizontului lor de navigatori și soli după primele descoperiri geografice. China, mare putere a Asiei de est, centru de emanație

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Chinei în stare de semicolonie, supusă dominației colective a țărilor imperialiste. "Astfel, acestea s-au putut alia împotriva Chinei, transformând-o într-un obiectiv al agresiunilor colective; această clauză a constituit o piedică în calea Chinei de a duce o diplomație activă''12. În perioada 1844-1911, după cele două războaie ale opiumului, a continuat avalanșa semnării unor tratate inegale de către China, care s-a aflat în situația în care relațiile externe au devenit factor principal, determinant al evoluției întregii societăți chineze

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
înființate de puterile străine; anularea dreptului de extrateritorialitate al consulatelor; retrocedarea pământurilor închiriate și concesionate; autonomie vamală; schimbarea poziției internaționale de semicolonie a Chinei 15. Atitudinea adoptată de delegația chineză la Conferința de la Paris a avut o influență pozitivă asupra diplomației chineze în următoarele decenii, când s-au definitivat condițiile interne și externe care au facilitat recunoașterea locului Chinei care i se cuvenea de drept în viața internațională. Astfel, la 2o mai 1920 a fost încheiat Tratatul sino-german, prin care Germania

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Republica China, după izbucnirea războiului în Pacific în decembrie 1941, a sperat că lupta sa de un deceniu împotriva agresiunii japoneze va fi sprijinită de S.U.A., Marea Britanie și alte state angajate în confruntarea cu Japonia, în speranța unei victorii. Afirmarea diplomației chineze pe plan internațional a constituit o consecință a integrării frontului din China în marele front al statelor aliate și a dus, totodată, la finalizarea marilor directive ale statului chinez: anularea tratatelor inegale și realizarea locului Chinei în rândul Marilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
lumii; China a propus convocarea unei conferințe militare aliate pentru coordonarea operațiunilor militare, inițiativă acceptată de S.U.A. și Marea Britanie; alianța menționată a avut un rol însemnat în desfășurarea războiului antijaponez pe teritoriul Chinei și în zona Pacificului. "Una dintre realizările diplomației chineze a fost anularea tratatelor inegale și recunoașterea locului Chinei în rândul Marilor Puteri ale lumii; S.U.A. și Marea Britanie au renunțat la dreptul de extrateritorialitate al consulatelor, semnând tratate în acest sens, la 11 ianuarie 1943, care au intrat în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
ale lumii; S.U.A. și Marea Britanie au renunțat la dreptul de extrateritorialitate al consulatelor, semnând tratate în acest sens, la 11 ianuarie 1943, care au intrat în vigoare la 26 mai 1943", acțiunea în sine fiind apreciată ca o victorie a diplomației chineze în istoria modernă. Până în martie 1947, alte 10 state au semnat tratate, după modelul S.U.A. și Marii Britanii, recunoscând China ca stat independent și suveran, egal în drepturi; S.U.A. au acordat ajutor politic Chinei, contribuind la ridicarea prestigiului acesteia pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
semneze prima Actul istoric, recunoscându-se contribuția la înfrângerea imperialismului japonez 16. S.U.A. și U.R.S.S au înc ercat să asocieze China la lumea postbelică, dar China nu dispunea de însușirile necesare unei mari puteri, ca urmare a unei diplomații independente, în favoarea interesului ei național. La Conferința de la Yalta, convocată pentru luna februarie 1945, cu scopul de a conveni asupra configurației lumii, deși China fusese recunoscută ca una din marile puteri aliate, iar frontul chinez era considerat o componentă importantă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
intervenind cu mijloace economice, militare și politice în configurația postbelică a Chinei. Succesele obținute de forțele armate sub comanda Partidului Comunist Chinez, precum și înfrângerile din cursul anului 1944 pe frontul armatelor comandate de Partidul Național, în urma ofensivei nipone, au determinat diplomația americană să inițieze contacte cu comuniștii chinezi "care se dovedeau mult prea puternici pentru a nu fi importanți pentru ca americanii să nu stabilească contacte cu ei"17. Astfel, administrația americană condusă de Roosvelt a decis "să medieze" între Partidul Comunist

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
trimiși specialiști de profesie s-a numărat și ambasada de la Pekin (Republica Populară Chineză): Ion Dorobanțu, secretar II, Eufrosina Dorobanțu sinologi, Vasile Chitic, secretar III și Jenea Chitic sinologi, Carol Cosma, cunoscător al multor limbi străine, având studii în domeniul diplomației, Ion Pătrașcu, diplomat cu experiență în M.A.E..; la post se afla și Agop Bezerian, secretar I, prim colaborator al ambasadorului Dumitru Gheorghiu, fost lider sindical, și subsemnatul, secretar II. Relația cu liderul chinez Zhou Enlai a fost benefică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
au desfășurat la București lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte de colaborare în domeniul științei și tehnologiei. În mass-media japoneze a fost acordat un spațiu mai mare informațiilor despre România, după anul 1999; s-a constatat o intensificare a eforturilor diplomației române de a remedia imaginea României în Arhipelagul nipon. Obiective pe lista Patrimoniului U.N.E.S.C.O. Sanctuarele budiste de la Horyo-ji Pădurea de cedri de la Ikushima Situri arheologice de pe Insulele Ryukyu Monumente și grădini din orașul imperial Kyoto "Monumentul Păcii" de la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
fost efectuată după lucrarea în limba engleză cea mai reușită traducere a poetului și traducătorului, renumit și regretat, Cornel Popescu. Un moment semnificativ l-a constituit colaborarea româno-pakistaneză în domeniul energiei nucleare. Se negocia intens și se făcea apel la "diplomația navetă", ambasadorul român pendulând între capitalele țărilor în cauză: Islamabad și București; tentativa de a promova o asemenea colaborare a fost însă afectată de slăbiciunea uneia dintre părți care se pare că acceptase o colaborare cu un alt stat; regretatul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
a Rusiei, precum și în pozițiile sale internaționale, soldate cu stabilitate internă și dezvoltare economică, precum și printr-o promovare a unor poziții mai active pe plan internațional. Relațiile României cu Rusia trebuie și pot intra într-o stare de normalitate. Guvernanții, diplomații și serviciile secrete ar trebui să aibă o aplecare deosebită spre construirea unui nou tip de relații cu Federația Rusă. România trebuie să fie dispusă să dezvolte relații bune și solide cu Rusia, într-un mod mai adecvat, aceasta fiind

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
lucra timp de peste 40 de ani, reprezentând ROMÂNIA, istorie aflată în continuă mișcare și dezvoltare la care și țara noastră a avut o contribuție meritorie. Scopul elaborării acestui volum a constat în aceea ca cercetătorii care se consacră studiului istoriei diplomației române (43 dintre colegii noștri) să aibă încă un instrument de lucru util, iar pentru cititorii care vor fi interesați să constituie o lectură instructivă, să cunoască mai îndeaproape istoria relațiilor României cu state ale lumii. Politica externă a României

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
America Latină, identificând astfel și înfățișarea României ca factor pozitiv și eficient, demn de luat în seamă pe plan internațional, politică îndrăzneață și dinamică, înțeleaptă și echilibrată, demonstrând, totodată, un înalt devotament al diplomaților față de țară, grijă și preocupare pentru o diplomație percutantă, demnă și urmărind interese naționale. Acest volum constituie o modestă contribuție la activitatea de reconstruire și redare a faptelor reale și a le aduce la cunoștința celor interesați, orientându-mă după chemarea lui M. Eminescu, cel mai mare poet

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
de activitate; toate acestea sperăm să trezească interes în rândul celor care doresc să se pregătească pentru activitatea diplomatică și să aibă de unde se inspira în activitatea de zi cu zi și în cazuri mai deosebite, învățând din notorietatea anilor diplomației române înainte de 1989 și ulterior; trecutul constituie o moștenire care nu are voie să se piardă (aviz amatorilor). În elaborarea acestei lucrări am ținut seamă de părerea unui coleg care aprecia că știința trecutului este foarte importantă pentru formularea parametrilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Varșovia, constituind o realizare importantă pentru țara noastră. Aderarea României la Uniunea Europeană și N.A.T.O. au constituit cele mai importante evenimente de politică externă a țării noastre, după evenimentele din decembrie 1989; consecințele acestora trebuie să constituie preocuparea principală a diplomației României pentru a se putea ridica cel puțin la nivelul acelei perioade din 1969-2000, ceea ce presupune o preocupare deosebită, în continuare, pentru pregătirea unor diplomați de nivel înalt, pentru a putea face față tuturor cerințelor și dorinței de a se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
pentru pregătirea unor diplomați de nivel înalt, pentru a putea face față tuturor cerințelor și dorinței de a se situa acolo unde le este locul. Îmi exprim acordul cu aprecierile unui coleg prezentate în volumul IV al lucrării Pagini din diplomația României, în care se atrage atenția asupra sarcinilor diplomației române și exigențele acesteia care trebuie pregătite în concordanță cu sarcinile noii etape, pentru a depăși greutățile care apar și trebuie rezolvate cu succes de actualii și viitorii diplomați ai României

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
putea face față tuturor cerințelor și dorinței de a se situa acolo unde le este locul. Îmi exprim acordul cu aprecierile unui coleg prezentate în volumul IV al lucrării Pagini din diplomația României, în care se atrage atenția asupra sarcinilor diplomației române și exigențele acesteia care trebuie pregătite în concordanță cu sarcinile noii etape, pentru a depăși greutățile care apar și trebuie rezolvate cu succes de actualii și viitorii diplomați ai României. Printre realizările obținute în ultimii ani, membrii Asociației Ambasadorilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
apar și trebuie rezolvate cu succes de actualii și viitorii diplomați ai României. Printre realizările obținute în ultimii ani, membrii Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România au înscris elaborarea și publicarea a 4 (patru) volume intitulate Pagini din diplomația României, care s-au extins în vreo două mii de pagini de cronică a istoriei recente, tronsonul de timp istoric evocat în privința politicii externe și diplomației fiind unul de excepție în istoria modernă a României. Contribuția mea la aceste volume a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Carieră din România au înscris elaborarea și publicarea a 4 (patru) volume intitulate Pagini din diplomația României, care s-au extins în vreo două mii de pagini de cronică a istoriei recente, tronsonul de timp istoric evocat în privința politicii externe și diplomației fiind unul de excepție în istoria modernă a României. Contribuția mea la aceste volume a constat în activitatea de coordonator, împreună cu domnii ambasadori I. M. Anghel și Tudor Valeriu și în întocmirea și publicarea a 9 lucrări, intitulate: 1. Relațiile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
româno-ruse; istorie, actualitate, viitor; 2. Patru decenii de la intervenția militară în Cehoslovacia (august 1968) a Tratatului de la Varșovia; poziția României, consecința și implicații pe plan internațional, lucrare publicată și în Revista "Periscop", anul I, nr. 3, august 2008; 3. Rolul diplomației române în negocierile pentru încetarea conflictului din Vietnam, sprijinul acordat de România în obținerea victoriei finale, Vol. I; 4. Relațiile României cu zona subcontinentului indian (India, Pakistan, Bangladesh, Ceylon, Nepal); 5. Relațiile româno-japoneze, Vol. II; 6. Relațiile româno-suedeze, Vol. III

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
ai politicii externe românești". Mulți autori sunt de opinia că "totuși memoriile nu înșeală în ce privește calitatea povestitorului", că cele două mii de pagini de cronică a istoriei recente sunt puse sub un titlu modest și nepretențios. Cele patru volume Pagini din diplomația României au fost apreciate în "Analele Academiei Oamenilor de Știință români", seria Istorie și Arheologie, volumul 3, de dl. profesor doctor George C. Potra, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Știință din România. Coordonatori ai acestor volume sunt ambasadorii Dr.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Dr. Valeriu Tudor, iar contribuitori cu numeroase studii sunt I. M. Anghel 8, Lucian D. Petrescu 9 și V. Tudor 6. Aceste lucrări constituie evenimente editoriale ale celor peste 93 autori care focalizează asupra unor activități care țin fie de diplomația bilaterală, fie de diplomația multilaterală și intră în istoriografia românească ca o importantă și valoroasă contribuție. Autorii aduc în prim plan idei, concepte, inițiative, proiecte, demersuri care au stat la baza diplomației românești și au jalonat anii de prezență activă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
contribuitori cu numeroase studii sunt I. M. Anghel 8, Lucian D. Petrescu 9 și V. Tudor 6. Aceste lucrări constituie evenimente editoriale ale celor peste 93 autori care focalizează asupra unor activități care țin fie de diplomația bilaterală, fie de diplomația multilaterală și intră în istoriografia românească ca o importantă și valoroasă contribuție. Autorii aduc în prim plan idei, concepte, inițiative, proiecte, demersuri care au stat la baza diplomației românești și au jalonat anii de prezență activă și inteligență pe scena

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]