4,704 matches
-
dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge în acest sens. (2) presupune că cititorul cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
parte, cu un text ce stabilește o strînsă conivență cu cititorul său și, pe de altă parte, cu un text mai didactic, care presupune niște cunoștințe minimale din partea cititorului. Regăsim aici problematica "cititorului model" (vezi cap. 3) pentru care genul discursiv joacă un rol esențial. Dat fiind că un fapt divers introduce personaje care, în general, nu apar decît o singură dată, ziaristul poate cu greu să se sprijine pe niște cunoștințe prealabile. Dimpotrivă, campionatul de baschet profesionist din Franța face
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În cazurile (2) și (3), anafora nu este decît parțială: "unii" (ca și "mai mulți", "cîțiva", "mulți") reia numai un subansamblu din referentul la plural "prietenii tăi". În (3), "urechea" este o parte din referentul termenului anaforizat "pisica". Două funcționări discursive distincte Dat fiind că discursul este prin natura sa liniar, catafora, spre deosebire de anaforă, îl constrînge pe co-enunțiator, într-o oarecare măsură, pentru că ea îl obligă să anticipeze urmarea enunțului sau să aștepte pasiv rezolvarea vidului astfel creat. Ca regulă generală
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se regăsesc și în cazul genurilor de produs: opțiunea (1) constă în respectarea constrîngerilor generice; opțiunea (2) implică dezvoltarea unor scenografii originale privitoare la aceste constrîngeri generice; cît despre opțiunea (3), ei îi revine misiunea să definească un nou gen discursiv, să modifice oarecum regulile jocului. 3. Marca și discursul său Imagine de marcă și discurs de marcă Numele de marcă este un substantiv propriu. În această calitate, el permite identificarea în mod direct a referentului său (vezi cap. 16); pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
am evocat decît un număr foarte limitat de fenomene, aparținînd unor registre diferite. Modul de expunere utilizat poate da impresia că este vorba de niște domenii etanșe unele față de altele: de fapt, ele sînt într-o strînsă legătură în activitatea discursivă. Pentru o exemplificare finală, ce va servi și de concluzie, vom examina o formulă extrasă din Guide du routard, a cărei analiză necesită asocierea unor problematici diverse. În introducerea generală a volumului Finlanda-Islanda, un pasaj întreg este consacrat principalei opere
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțiatorului: în rîndurile care preced, găsim astfel paranteza "trebuie s-o spunem!" sau prezentativul "iată-l". Este un mod de exprimare caracteristic unei scenografii care seamănă în multe privințe cu cea a cotidianului Libération și în care se amestecă registre discursive a priori foarte îndepărtate unele de altele: oralitatea conversației și stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deschisă de "dar"; ea vizează să repare amenințarea asupra "fațetelor" prezentînd această lecție de istorie literară ca motivată de grija pentru binele cititorului. De fapt, enunțiatorul trebuie să insiste asupra punctelor importante tocmai pentru a respecta contractul impus de genul discursiv, "ghid de călătorie". În alți termeni, enunțiatorul nu încălcă decît în aparență legile discursului. De fapt, nu există o normă universală în materie de lungime: de la ce limită putem considera că un enunț este prea lung? Aceasta depinde de genul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ghid de călătorie". În alți termeni, enunțiatorul nu încălcă decît în aparență legile discursului. De fapt, nu există o normă universală în materie de lungime: de la ce limită putem considera că un enunț este prea lung? Aceasta depinde de genul discursiv și de scenografie, ea însăși legată de poziționarea lucrării. În ceea ce privește textul nostru, respectarea contractului atașat genului de ghid de călătorie obligă autorul să ofere un număr mare de informații despre țara vizitată; și aceasta cu atît mai mult cu cît
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
din pasaj, în momentul în care cititorul riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind prea lungă. Pentru a analiza acest detaliu din text, am mobilizat domenii diferite: modalizarea, ambreierea enunțiativă, persoanele, stilul vorbit, numele de produs, scenografia și ethosul, genurile discursive, cititorul model, legile discursului. Scena de enunțare este cea care permite articularea tuturor acestor dimensiuni, ea este cea care joacă rolul de pivot între organizarea lingvistică a textului și discursul ca instituție a vorbirii și apariția unui eveniment verbal în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
insiste un peu (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Analiza textelor de comunicare Dominique Maingueneau 12 1 ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Dominique Maingueneau ANALIZA TEXTELOR DE COMUNICARE Cuprins Cuvînt înainte Introducere Enunț și context Legile discursului Diversele competențe Discurs, enunț, text Tipuri și genuri discursive Medium și discurs Scena enunțării Ethosul Ambreierea enunțiativă Plan ambreiat și plan non-ambreiat Utilizarea persoanelor Discursuri indirecte, forme hibride Modalizare autonimică, ghilimele, italice De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune Tipuri de desemnări Coeziunea textului: anafora și catafora Nume de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul ei complex de modele ideo-verbale, instrumentele gândirii discursive. În cazul unei sărace alimentări culturale acest nivel nu poate fi atins. În perioada puseului de creștere, cu angoasele și cu neliniștile lui, produsele inteligenței se eclipsează temporar. Apoi trece pe primul plan constituirea concepției despre lume și viață. Mulți
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și/sau semantic. Acestea din urmă sunt împărțite, la rândul lor, în "frazeme pragmatice" (sau "pragmateme"43, care cuprind expresii uzuale precum Best before... sau Emphasis is mine, dar și - într-un plan mai larg - zicale, proverbe, citate și formule discursive) și "frazeme semantice", compuse, la rândul lor, din: (a) "frazeme propriu-zise" sau "idiomuri"44 (de tipul en. red herring, man-of- war etc.); (b) "semi-frazeme" sau "colocații"45 (ex.: en. to do a favour, to give a look ș.a.); și (c
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe de-a-ntregul reinterpretabile sub raport semantic; (c) "colocații figurate" (ex.: en. busy bee), în care, spre deosebire de expresiile idiomatice, doar unul dintre constituenți este reinterpretat; și (d) "proverbe figurate" (ex.: en. Every dog has its day), care beneficiază de "autonomie discursivă", cuprind în structura lor semantică un "cuantificator universal" (de tipul every) și comportă o "forță ilocuționară de "recomandare""53. Din păcate, însă, Dobrovol'skij și Piirainen își limitează analiza la planul limbii, fără a explora îndeajuns particularitățile actualizării CFU-urilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere practic, orice reducție a EI la fenomene secundare, dacă nu chiar anormale, ni se pare fundamental eronată."67 Mai mult, autoarea crede a fi descoperit aici un adevărat principiu al "expresivității" discursive, pe care îl formulează astfel: Dacă EI precedă termenul implicat, definiția sau glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2.2. Altă carență a cognitivismului vizează modul de abordare a problemei creativității. Discuțiile pe această temă datează încă din prima fază a studiilor cognitive, iar, în acest sens, Mircea Borcilă a avertizat încă din deceniul nouă că reducerea proceselor discursive "la aspectul lor strict informațional situează cercetările psihologiei cognitive într-un singur plan (sau uz) al limbajului și exclude, ab initio, dimensiunea lor centrală, evaluativ-creativă"114. Totuși, trebuie să semnalăm că tratarea cognitivistă a creativității acoperă, de fapt, două aspecte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să conceapă stratificarea "conținutului" lingvistic într-o manieră destul de apropiată de aceea coșeriană. Astfel, profesorul de la Universitatea din Basel atrage atenția că, în analiza expresiilor idiomatice, trebuie ținut cont de o triplă compartimentare a sensului, compusă din (a) "sensul actual, discursiv", (b) "sensul idiomatic convențional" (entrenched) și (c) "sensul literal"121. Cu nuanțele de rigoare, această structurare a "conținutului" corespunde în linii mari raporturilor coșeriene dintre sens, semnificație și desemnare. Totuși, în absența unui aparatul conceptual articulat în mod solid pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
gard etc. Ca și în cazul expresiilor idiomatice, subiectul acestor proverbe, inclus în deicticul "tu", poate fi orice nominal animat uman. 2.1.3.3. Afinitățile dintre cele două tipuri de construcții se observă mai ales în procesul integrării lor discursive. Dacă proverbele cu subiect "ocupat" se pot integra într-un text fără ca această operație să angajeze modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lexicale" și "sintagmele stereotipe") prin aceea că în cazul tipurilor I și II nu se înregistrează o non-coincidență a "conținutului", deoarece acestea nu semnifică (și) într-o manieră metaforică/figurată. Pe de altă parte, textemele se disting de alte forme discursive ce manifestă și ele o non-coincidență a "conținutului" (metaforele poetice, ironia etc.) prin faptul că acestea din urmă țin de tehnica "liberă" a vorbirii, nu de "discursului repetat" (și că, prin urmare, sensul lor poate fi dedus în mod nemijlocit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemului (pielea de oaie), cât și sensul său "literal" (faptul că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea textemelor rezidă în faptul că, dacă prima acțiune "blochează" orice sens figurat al elementelor asupra cărora se exercită, cealaltă le permite să-și manifeste în continuare "conținutul" lor dual. 5. Clasificarea textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate manifesta și sub forma unei ocurențe parțiale, unde partea prezentă evocă prin simpla ei apariție partea "absentă"); pe de altă parte, eficiența testului comutării e de multe ori anulată atunci când avem de-a face cu reîncadrarea și/sau reconfigurarea discursivă a textemelor. b) Principiul opoziției e înlocuit, în cazul semanticii configurative, de principiul asocierii. Spre deosebire de lexeme, în cazul elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acest sens, ne-am oprit exclusiv asupra expresiilor idiomatice înregistrate în Dicționarul explicativ al limbii române (cca. 100 de expresii în DEX 2012), pentru a nu exista dubii asupra faptului că aceste expresii alcătuiesc configurații idiomatice, și nu simple asocieri discursive sau "opinii" cu privire la natura "lucrurilor". Am ales să tratăm această temă pentru că expresiile idiomatice ne oferă un material empiric extrem de bogat și de complex, dar și pentru a iniția un dialog polemic cu anumite direcții complementare ale cercetării frazeologice actuale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ale textelor "informative"381. Mai mult, după 2000 s-a înregistrat și un riguros demers de fundamentare a tipologiei textuale din perspectivă integralistă 382. Cu toate acestea, stadiul curent al cercetării textual-tipologicului a arătat până acum "doar" că fiecare tip discursiv se caracterizează prin anumite funcții reperabile la nivelul configurației de ansamblu a textului, nu și (sau, în orice caz, nu în mod necesar) la nivelul fiecărei unități lingvistice în parte. Ar fi interesant, desigur, de explorat ipoteza că există funcții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a coreferentului este deplină. În general, reîncadrarea integrală este folosită mai rar decât aceea parțială, întrucât ea presupune un cadru de referință mai restrâns, adică o echivalență perfectă a situațiilor. Cu toate acestea, există evenimente care favorizează utilizarea acestei operații discursive: "Cel mai consistent ciclu este cel consacrat Nisipurilor de Aur ale vecinilor de la Sud, dintr-o zonă ce fost-a și-a noastră o vreme. Acolo, văzând hotelurile construite de nemți, Daniel Pișcu înțelege în fine ce căuta neamțul în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
s=5f39ec1d 5977 b3864ba2f3fbbab21621&showtopic=2172&pid=25035&mode=threaded&show=&st=0#entry 25035). 3.4. Dezvoltarea constituie un tip de transformare prin intermediul căreia textemelor li se atribuie nu numai sensuri, ci și funcții noi. Având în vedere specificul discursiv al textemelor, în cazul lor nu mai poate fi vorba despre o simplă schimbare a funcțiilor gramaticale, ci despre o redimensionare a funcțiilor lor textuale. Sistematizarea acestor funcții, pe care pragmatica a încercat să le depisteze și să le ordoneze
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]