5,320 matches
-
la putere pe Roosevelt și partidul său - nemaiîntâlnit în analele politice - cinci legislaturi, 20 de ani. O altă lucrare a sa „The news frontieres” (Frontierele noi) îl situează pe Wallace ca un gânditor serios ce se ridică deasupra timpului său, dornic de a sparge ceva din carapacea vechii constituții. Calc constituția? Dar când cetățenii cer statului să-i salveze, nu o calcă? Pionerii, bătrânii noștri înaintași au luptat cu greutăți imense. Ei au înălbit cu oasele lor imensele plaiuri ale farwest-ului
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vederea acestor păduri de pini care, ieri dimineață, pentru prima oară, s-au desfășurat în fața mea, când am privit de la fereastra vagonului meu, când zorile se ridicau deasupra Germaniei. Ploua și trunchiurile copacilor defilau ca niște soldați, țepeni, și eu, dornică să știu dacă inima și mintea mea, simțurile mele hrănite, formate, însuflețite în Franța nu se vor răzvrăti brusc în fața acestei Germanii, a Berlinului, a acestui nou prieten, a acestui prinț imperial. Voi face oare o rugăciune pentru a simți
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
vederea acestor păduri de pini care, ieri dimineața, pentru prima oară, s-au desfășurat în fața mea, când am privit de la fereastra vagonului meu, când zorile se ridicau deasupra Germaniei. Ploua și trunchiurile copacilor defilau ca niște soldați, țepeni, și eu, dornică să știu dacă inima și mintea mea, simțurile mele hrănite, formate, însuflețite în Franța nu se vor răzvrăti brusc în fața acestei Germanii, a Berlinului, a acestui nou prieten, a acestui prinț imperial. Voi face oare o rugăciune pentru a simți
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
îndrepți! Să domnești peste un mare imperiu ca acesta! Atunci îi spun: Da, dar domnia ta va veni. Gândește-te ce ar fi însemnat să domnești cât timp el mai este în viață, atât de turbulent, de incomod de gelos și dornic să fie primul. El, cel care nu a putut aștepta când tatăl său muribund mai era pe tron, pentru atât de scurt timp, să-i urmeze, cât mai era în viață, el care n-a suportat să-și aștepte moștenirea
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
2011) O carte despre „viețuirea” cuvintelor Anul trecut recomandam doctoranzilor mei o carte absolut minunată, de un pitoresc discursiv neobișnuit pentru un studiu lingvistic, fondată pe o informație științifică inteligent sintetizată spre beneficiul atât al specialistului, cât și al cititorului dornic să-și lărgească orizontul cunoașterii. Este vorba despre Cuvintele - mesageri ai istoriei, apărută în 2009 la București. De fapt, discursul seducător al domnului Marius Sala se constituie într-una dintre dulcile capcane „pe care academicianul lingvist le întinde, de ani
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
colegi parlamentari, funcționari în aparatul de stat, oameni cu expertiză și cu imaginea curată. E tânăra generație, cea a copiilor mei, care își asumă acum înalte funcții și responsabilități uriașe. E generația copiilor școliți la universități internaționale de prestigiu, supercalificați, dornici de afirmare și patrioți. Mă bucur și, în același timp, am emoții pentru ei. În ansamblul său, noul Cabinet impune respectul nostru, transmițând senzația de FORȚĂ. Din păcate, avem doar o singură femeie în noul Cabinet. (februarie 9, 2012) Militantismul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
decât un informator încă nedemascat. Totuși există și ceva mai rău: figuri de militanți ai demascării atât de dizgrațioase la vedere încât mai că le preferi acoperite cu o mască de vreun fel. Unul dintre militanții aceștia, jurnalist la Ziua, dornic să ajungă în față cu orice chip, nu este în mod sigur preferabil unui fost informator care a scris un geamantan de cărți și are un discurs științific remarcabil. Și nu doar fiindcă și-a început cu tam-tam o campanie
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sutele de mii de copii plecați la muncă în străinătate (adesea sub calificarea, calitățile și calitatea lor, la îngrjit persoane în vârstă, sau copii, la cules fructe, la reparat mașini), s-au zburătăcit în Europa și miile sale de infractori, dornici și ei să ajungă acolo unde nu trebuie să ucizi ca aici pentru o amărâtă de sută de mii de lei sau o bicicletă, ci ai posibilitatea să-ți încarci conștiința și cazierul pentru prăzi mai grase. Când buimăciți de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu numai că o formulează explicit, dar ne-o și lasă în brațe, la încheierea cărții. Cred că e importantă, fiindcă am auzit-o eu însămi formulată de mulți străini, mai mult sau mai puțin familiarizați cu fenomenul românesc și dornici să înțeleagă: cum a fost posibil ca omul cel mai puternic din România, până în douăzeci și unu decembrie 1989, să nu găsească în douăzeci și doi decembrie 1989, niciun singur slujitor fidel, care să îl ascundă și să-i asigure protecția și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
conțineau nu doar memoriile de închisoare ci și reflecțiile asupra epocii în care trăise și se formase. Și totuși, volumul de față aduce o mulțime de elemente noi, de un interes extrem atât pentru cititorul obișnuit cât și pentru cel dornic să aprofundeze universul carceral și mai în general perioada totalitarismului comunist la noi. Observatorul cultural, nr. 354, 11 ianuarie 2007 O lectură inadecvată Traian Ungureanu este unul dintre foarte puținii noștri jurnaliști realmente independenți. Luările lui de poziție, uneori excesive
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
mai ai voie să fii un individ ca toți ceilalți. Scrisul e o profesie, tu trebuie să produci. Lumea așteaptă tot timpul de la tine cărți noi." scrie el în februarie 1996. O cumințenie, salvatoare de altfel, îl obligă pe cel dornic să iasă din rolul în care nu mai crede, îl menține pe o orbită a cărei alternativă ar fi evident, dacă nu chiar neantul, infernul propriului eu: "Caietul ăsta mă apasă ca o piatră de mormânt. El e conștiința mea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
pas, și am început o construcție narativă a luptei de gherilă (atât cât a fost ea) a partizanilor anticomuniști români. Prin epicizare, explicațiile mele au convins ceva mai mult, așa încât, în finalul discursului meu, filologii au părut să fie mai dornici „să înghită” un asemenea model etic. Și atunci unul dintre studenți mi-a făcut o propunere ciudată: Dacă tot ne-ați convins, până și pe noi - mi-a spus el -, de ce nu încercați să scrieți un roman de popularizare a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
În calitate de ziarist, m a intervievat de mai multe ori, participând activ și la conferințele de presă pe care le țineam. Chiar formularea întrebărilor sale demonstra că îl frământă problemele noastre de ajuns și de rămas, pe atunci. Era sincer și dornic de a informa veridic despre cele ce se întâmplau la noi. Îi simțeam sprijinul chiar la etapa intențiilor și-i vorbeam cu aceeași sinceritate. Aflu cu mândrie că, pe parcurs, publicistul D. Marin a realizat peste 700 de editoriale în
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
În calitate de ziarist, m-a intervievat de mai multe ori, participând activ și la conferințele de presă pe care le țineam. Chiar formularea întrebărilor sale demonstra că îl frământă problemele noastre de ajuns și de rămas, pe atunci. Era sincer și dornic de a informa veridic despre cele ce se întâmplau la noi. Îi simțeam sprijinul chiar la etapa intențiilor și-i vorbeam cu aceeași sinceritate... Dl. D. Marin merită cea mai înaltă prețuire și ca savant, în calitatea-i de doctor
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
contează pentru spectator!? O operă place. La ce-ar trebui umblat după secrete, după ascunzișuri, după aranjamente ce n-au importanță decât pentru meseriașii angajați în producția spectacolului? Păi, un răspuns ar fi că împinge la asemenea iscodiri firea omenească, dornică - între altele - să cunoască „secrete“, să le pipăie, să exulte... Și de-aici o întreagă industrie a secretelor, a descoperirilor epocale, a masoneriei, a ocultismelor de mâna stângă, dreaptă, yoga, tantra etc. Videoclipurile lui Sarah Brightman mi-au deschis pofta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
român să-și recâștige demnitatea, nu știm dacă am învățat pe cineva să refuze compromisul. Unii spun că da, însă neputând să fim lângă ei zi de zi, nu știm dacă e adevărat. Am observat că, după concerte, toată lumea e dornică de schimbare; a doua zi, rutina vieții te ia pe sus și uiți de pasiunile stârnite de versuri ca „sunt masochist/trăiesc în România“. Oricum, noi nu ne-am propus să facem vreo cruciadă sau vreo campanie. Noi ne-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
cultură. Până acum vreo doi-trei ani, eu eram foarte sceptic, ca tot vârstnicul disperat că tinerii nu mai citesc, nu mai pun mâna pe carte, că domină analfabetismul moral și estetic. Cred că adevărul este la mijloc, ei sunt foarte dornici de prezența fizică a autorului, iar noi avem nevoie de prezența lor regeneratoare. Practic, este un fel de vampirizare reciprocă, fiecare își înfige antena așteptărilor în sângele celuilalt. E greu însă să ne facem naturali, firescul este un lucru foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
nota scăzută la purtare. În școala generală nici nu prea aveam pentru ce, iar în liceu... păi, în liceu nota scăzută la purtare nici nu mai reprezenta propriu-zis o pedeapsă! Doar vorbim de adolescenți revoltați împotriva autorității și mai ales dornici ca revolta lor să aibă vreun efect vizibil. Așa că nota scăzută la purtare devenea un fel de certificat de rebel. Șmecherii și tipii cool aveau nota scăzută la purtare. Erau meseriașii cu care voiai să fii în gașcă. Nota zece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
cu acest spectacol la New York și la Berlin, iar reacția e foarte diferită. La Berlin, spectatorii au fost foarte crispați la început, pentru ca spre final să devină aproape inocenți, ca niște copii. Publicul de la Sibiu a fost de la început curios, dornic să vadă cum se desfășoară povestea. Numai aplauzele din final sunt peste tot la fel“, avea să spună regizorul Kushida Kazuyoshi. Criticul George Banu a apreciat calitatea evenimentului: „Faptul de a avea un teatru kabuki în România este excepțional“. Teatrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
continua. În ambele cazuri, mass-media (atât din Europa de Est, cât și din Europa de Vest) a contribuit la această stare de lucruri. În ziare, reviste și diferite situri pe internet, femeia din Europa de Est este reprezentată prin câteva atribute esențiale. Este senzuală, supusă și dornică să-l facă fericit pe bărbatul care îi poate oferi o viață îmbelșugată și fără griji materiale. Și în presa românească femeia este definită fie ca proprietate a soțului, fie ca obiect al plăcerii sexuale. În ceea ce-i privește pe
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
condiția să se întoarcă în țară după un anumit număr de ani. Acest sfat a fost ignorat în bună măsură. Însă, cu începutul crizei economice globale actuale, mai ales în țări lovite din greu precum Spania și Italia, românii sunt dornici să se reîntoarcă cu cerința ca condiții propice să-i aștepte acasă. Este interesant de observat că emigrația românească actuală este orientată în direcție opusă celei din perioada tinereții mele. În perioada interbelică, țăranii săraci își părăseau casele pentru a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
opresiune sub care România a gemut mult timp a creat un tip particular, ciudat și totodată simpatic, haiducul. Acesta este un fel de tâlhar generos, luptător curajos, răzvrătit, independent, care se ridică, pe murgul său, împotriva boierilor și dușmanilor poporului. Dornic de libertate, el spune: Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i, nici al meu, Ci-i tot al lui Dumnezeu." Banditismul său loial dă dovadă de o grijă și menajamente surprinzătoare. Dacă drumețul pe care-l
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
au apărut, și după aceea, cu o ciudată pudibonderie înscorțoșată de tâmpenie, au fost ocolite de comentariile critice sau pe nedrept diminuate în importanță, zbenguielile și scamatoriile ortografice luându-se în derâdere, privite ca o bizarerie trilulilistică a autorului tumultuostaltic, dornic de a se elibera, de a respira vocala și consoana cu paișpe plămâni deodată, de a spune pe șleau socoteala plus daravela, de a se debarasa de pruderii inutile-n catifeaua frazei reiate hăisa, de a-și da uriașa lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
în România. Și de site-ul Sarma, o arhivă impresionantă de critică de dans în engleză și germană. Poate și din pricina artei lor care avea (și va avea întotdeauna) nevoie de un discurs teoretic de acompaniere. Ori de câte ori cineva se arăta dornic de informare în arta dansului contemporan (și mai rostea și fraza magică „doresc să scriu despre dans“), era întâmpinat de către cei doi de incredibile discursuri și invitații la conversații recuperatoare. E aproape amuzant misionariatul comis de ei. Amândoi povesteau ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
mii de semnături din două sute de localități pe o temă care pe ei îi interesa, iar pe maghiari și secui nu prea - de vreme ce nu s-au înghesuit la semnat. După aceea CNS prezintă acțiunea ca pe un succes, iar presa dornică de scandal înghite gălușca. Inteligența umană e, presupun, nemărginită, dar nici prostia nu pierde pasul. În fine, am aruncat și o privire la estimările demografice asupra populației din zonă. Conform recensământului din 2002, în Ținutul Secuiesc trăiesc peste 1.100
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]