7,232 matches
-
cu legimitate despre vocația universalistă a lui Vladimir Streinu, despre "spiritul de echilibru care priveghează disocierile criticului." Încheierea este probantă din perspectiva unei evaluări comprehensive: "Raționalismul consecvent și toleranța încadrată în principii, rigoarea judecății și demnitatea înaltă a expresiei, spiritul echilibrat, năzuind spre construcțiile armonioase, iată însușiri ale acestei eseistici care l-au atașat indestructibil pe Vladimir Streinu maiorescianismului activ..." . În volumul intitulat atât de frumos Singurătatea lecturii , criticul ieșean Daniel Dimitriu se ocupă exclusiv de poetul Vladimir Streinu. Câteva fine
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
timpul orelor). Mereu dispus să te asculte , să discute cu tine, să-ți dea un sfat, un ajutor. Ținea mult la clasa pe care o păstorea ca diriginte, ne lua apărarea, ne ocrotea...Pedala pe lucrurile esențiale în viață; om echilibrat, calm, trecut prin multe...ne insufla și nouă, pe atunci foarte tineri, încredere și speranță. Glumeț din fire,atunci când situația o cerea, intervenea cu o replică bine ticluită, cu o glumă inspirată, fiind pentru noi elevii un bun prilej de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
la al doilea bloc de 85de cm. Poziția pe locuri, de instalare-așezare în blocurile de start, se adoptă printr-o succesiune de mișcări precise și fără precipitare, care trebuie să pună atletul într-o poziție cât mai comodă, relaxată și echilibrată. Este secvența de concentrare și de preparare pentru plecare. (foto Nr. 1 și 2) În această poziție, în care proiecția umerilor cade puțin după linia de start, atletul așteaptă, fără să se miște, a doua comandă. Schot și Knutsen (1992
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
între sfera publică (domeniu al intereselor, obligațiilor, drepturilor) și sfera personală a conștiinței ar feri credința de trivializare, de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar asuma, ar apăra, ar pune necontenit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stăruim a voi să o cuprindem, deși știm că nu se poate (pesimism eroic)". Tragicul acestei stări difuze l-au simțit, la noi, nu doar critici precum Ralea, Vianu, Zarifopol, ci și creatori ca Blaga sau Pârvan. Iar lucidul și echilibratul Vulcănescu invocă și exemple reușite de existențe culturale care au pășit cu adevărat în spiritualitate: Crainic, care și-ar fi împins sămănătorismul pe planul al doilea, Nae Ionescu, Ștefan Nenițescu și pictorul Sabin Popp, spirite care depășiseră mai demult culturalismul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar cu siguranță cele care indică și acuză" (subl. ns., I. D.). Observațiile lui Noica erau adresate înainte de toate tinerilor, nu puțini, care făceau pe atunci gazetărie, o îndeletnicire în care libertatea de exprimare trebuia să fie într-un acord echilibrat cu atitudinea morală a autorului. El descifra semnificațiile unei mentalități gazetărești a timpului care, prin lupta deschisă dintre tineri și bătrîni, arunca în ceață criteriile deosebirii celor "vrednici de osîndă de cei întru totul nepătați". Avînd ca fundal problema ortografiei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
odihnitoare a unor iluzii vulgare, îndoindu-se de toate pentru a nu risca nimic"146. În antropologia pe care Cioran o schița în tinerețe, personajul fundamental, omul, avea o fizionomie aparte. Nu un animal rațional, adică un tip "mediocru, cumpănit, echilibrat sau cu dorința de echilibru", ci mai degrabă, în acord cu maximalismul practicat de filosof, "unul absurd, cu fantezii periculoase, ce riscă totul în fiecare moment, aventuros din tragedie, iar nu din superficialitate"147. Totul este să depășești o existență
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai) poate apăra și nu știm dacă un atare gest ar avea vreun sens. Iar dacă vor să o facă alții, e nevoie înainte de toate, cum sugera și Noica, să fie apărat împotriva chiar a lui însuși. Pentru un cercetător echilibrat și obiectiv, e limpede că intoleranța verbală și luciditatea exasperantă, eludarea distincțiilor și proliferarea speculativă a nuanțelor l-au izolat pe Cioran, nu numai ele, desigur, în subteranele parcă protectoare ale unui univers abstract. Este, poate, singura formă de cauțiune
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în vedere mecanismele, pârghiile prin care s-a ajuns la acest rezultat. De asemenea, am făcut trimitere la trăsăturile care imprimă caracterul modern al familiei: autonomie individuală (în raport cu membrii vârstnici ai familiei), neolocalitate, creșterea ratei de ocupare a femeilor, distribuție echilibrată a rolurilor în gospodărie, decalaj redus de școlaritate între femei și bărbați, excluderea copiilor din forța de muncă, educație de masă în instituții specializate, protecție socială prin instituții exterioare familiei. S-au păstrat și consolidat chiar câteva funcții tradiționale ale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
unor termeni și noțiuni specifice științelor naturii; 2) Dezvoltarea capacităților de explorare-investigare a realității și de experimentare prin folosirea unor instrumente și proceduri adecvate; 3) Dezvoltarea capacității de comunicare, valorificând terminologia științifică învățată; 4) Dezvoltarea interesului față de un mediu natural echilibrat și propice vieții. Obiectivele-cadru propuse pentru această disciplină sunt în corelație, pe verticală, cu obiectivele-cadru ale viitoarelor discipline din aceeași arie curriculară: biologia, fizica, chimia. Obiectivele-cadru vizează achiziționarea unor cunoștințe și dezvoltarea unor capacități și atitudini concordante cu specificul disciplinei
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
final formulând concluzii intuitive (obiectiv cu asterisc). Se prevede și exersarea lucrului în echipă și dezvoltarea capacității de exprimare prin folosirea termenilor științifici învățați. Obiectivul de referință subordonat obiectivului-cadru, care se referă la dezvoltarea interesului față de realizarea unui mediu natural echilibrat și propice vieții nu credem că este fericit formulat: „să manifeste curiozitate față de fenomenele științifice întâlnite”. Se continuă în clasa a IV-a cu observarea și descrierea unor materiale naturale și prelucrate din mediul apropiat, identificarea unor transformări suferite de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
-mi atenția asupra faptului că, la această dată, se pot consemna publicații academice de genul celei a lui Judith Martin și Tom Nakayama 2, care oferă "modele dialectice" ale cercetării, coroborând rezultate ale abordărilor calitative, critice și cantitative, în ponderi echilibrate. În locul "luptei pentru legitimare", aceste modele strâng laolaltă, în mod constructiv, obiectivele atinse de diferitele abordări metodologice ale complexului fenomen comunicațional. Desigur, erou al ascensiunii orientărilor calitative și critice în cercetarea comunicării interculturale, lucru pe care l-am ilustrat (ca să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Resursele economice luate aici în calcul țin de nivelul venitului, de mulțumirea financiară pentru propria gospodărie și de speranța îmbunătății vieții peste un an. Democrația trebuie să fie un regim economic performant, iar orice acceptare a imperfecțiunii sale economice trebuie echilibrată de speranța unei performanțe viitoare. Dacă comparăm susținerea actuală a democrației în Europa de Est cu sprijinul minimal (sau acceptarea pasivă) pentru regimul comunist anterior, atunci trebuie să ne amintim că iluziile privind performanța sa economică s-au spulberat odată cu grevele muncitorești
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
pe pământ. Se lasă orbit de impulsul tiran al propriului egoism, dominat de poftele vulcanice, care erup în propria-i ființă și îl determină să acționeze sub influența unui „autodestin”. Rezultatul faptelor sale este ieșirea din comuniunea unei vieți frumoase, echilibrate ce domina în casa părintească și în care era chemat și el să-și definească personalitatea moral-spirituală. Dar părăsește calea virtuților de acasă și intră în vârtejul unui libertinaj amețitor, al unor dezlănțuiri delirante, legate de ocazii josnice și de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și concesie. După un observator al acestei mese rotunde (Dan Pavel), intervenția domnului Pleșu a fost făcută atât împotriva excesului în fabricarea unor false pedigriuri de rezistență, cât și a excesului de culpabilizare 1. Este, fără îndoială, poziția cea mai echilibrată în astfel de cazuri. Din păcate, exigența n-a fost mai târziu respectată. Este de observat, în același timp, că supralicitarea rezistenței nu reprezintă, câtuși de puțin, un fenomen specific național. J.-P. Sartre o semnala, sarcastic, în Franța, imediat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
general. Am preconizat totdeauna în opoziție cu această orientare sinteza critică: o cât mai mare deschidere și informație internațională, aplicată însă pe material românesc și dintr-un unghi propriu de lectură. în spirit independent dar confluent, cu o conștiință critică echilibrată, de bun simț, și eram să spun... ieșeană (ne-am format, chiar dacă la distanță de o generație, în definitiv, în același mediu intelectual, de o anume tradiție) Sorin Antohi gândește exact în același mod. Procedeul este, pe de altă parte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de pretutindeni, idee bună în sine, dar degradată iremediabil prin festivism și exhibiționism provincial sub-mediocru. O preselecție a unor astfel de organizatori este însă, în condițiile actuale, practic imposibilă. Iar pe criteriile dominante de selecție de dorit cât mai diversificate, echilibrate și obiective posibil se poate miza cu atât mai puțin. Exasperează, mai ales, tendințele monopoliste, abuziv-preferențiale și incompetența definitivă a celor mai mulți factori ai Ministerului Culturii. Nu e de mirare, deci, că la primul seminar al Alianței Naționale a Uniunilor de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi consultată, în acest sens, mai ales, Revista Revistelor din România literară (40, 9-15 decembrie 1992; 42, 23-29 decembrie 1992; 33, 21-28 octombrie 1993; cu citate din diferite publicații). După Dan C. Mihăilescu: Foarte exactă, scrisă cu gravitate, sever dar echilibrat, contribuția lui A.M. va rămâne o referință sigură în domeniu. (Pronostic... optimist?, n.n.). Să fie oare Noica răul deplin al culturii române?, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 7 decembrie N te 360 Adrian Marino 1992. Un ecou favorabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sau stâng este stabilită pe baza emergenței arterei descendente posterioare: din coronara dreaptă - sistem coronarian dominant drept sau din artera circumflexă stângă - sistem coronarian dominant stâng. - Dominanța dreaptă se întâlnește în 90% din cazuri; dominanță stângă în 5% sau sistem echilibrat (codominanță) în alte 5%. - Absența trunchiului coronar stâng cu orificii separate pentru ADA și ACX - 1% - Originea ADA din artera pulmonară - sub 0,01%. - ADA reprezentată de 2 vase paralele separate - 4% - Artera nodulului sinusal are originea în ACX - 2-3
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
potrivită pentru identificarea cazurilor cu hipoglicemie reactivă, datorită caracterului său „fiziologic” (12). La bolnavii diabetici, interpretarea testului (glicemie și insulinemie à jeun, apoi la o oră și la două ore de la terminarea consumării alimentelor) este următoarea: - bolnavul este considerat bine echilibrat, dacă glicemia postprandială nu depășește 150 mg/dl; - un echilibru „mediocru”, când glicemia postprandială se înscrie între 150-200 mg/dl; - un echilibru „prost”, când glicemia postprandială depășește 200 mg/dl. În raport cu valorile obținute, se ajustează tratamentul oral (creșterea dozei de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
și crizantema 579, simbol solar și asociat nemuririi, plenitudinii, totalității 580. În opoziție cu Hrisanti este raționalul Cladova, care aduce argumente de natură să infirme mitologia construită Leanei ("mi-a lăsat impresia unui om perfect normal. O femeie tânără, frumoasă, echilibrată, trăind în lumea noastră, aici, pe pământ - cu toată melancolia ei..."581) de către Hrisanti, să-i dea accepția desacralizată a colportajului ("Zic mitologie, pentru că circulau fel de fel de zvonuri pe seama ei - că era protejată de cutare ministru, că era
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de materie-mamă501. Această materie apare ca o urzeală ce cuprinde întregul univers, în care cele două materii antagoniste sunt cuprinse în mod potențial și din care derivă 502. În ea, tendințele omogenizante și cele eterogenizante se păstrează într-o coexistență echilibrată, unde antagonismul este maxim. Forțele antagonice nu reușesc să se actualizeze nici unele nici celelalte, rămânând într-o semi-actualizare și semi-potențializare reciproce. Mai există, însă, o sistematizare energetică în ontologia lui Ștefan Lupașcu. Este vorba de un domeniu al manifestării energiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la copii, bătrâni și persoane cu probleme mintale. Prezint în continuare un asemenea punct de vedere, propus de Colleen Clements 66, de fapt, o critică asupra modului în care noțiunea de valoare este întrebuințată în etica mediului în legătură cu ecosistemele stabile, echilibrate și armonioase. Clements, pornind de la rezultatele cercetărilor științifice din științele vieții, formulează teza că ecosistemele nu sunt chiar așa cum sunt privite în mod tradițional în diversele teorii, adică sisteme stabile, armonioase, aflate în echilibru homeostatic. Clements susține că schimbarea este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
apără pe sine și face tot ce este cu putință pentru a supraviețui. Un argument de acest fel deschide posibilitatea teoretică a unui antropocentrism axiologic. Spre o asemenea consecință ducea și extinderea domeniului moralității pe baza unui principiu de incluziune echilibrat prin asumarea unei ierarhii. Un asemenea antropocentrism axiologic admite așadar extinderea sferei moralității, se deschide spre diverse versiuni ale ecocentrismului, inclusiv spre biocentrism, dar și spre o perspectivă holistă, fără a renunța însă, în ultimă instanță, la angajamentul ontologic față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de apariția unor teme specifice, așa cum ar fi dreptatea intergenerațională, se consideră că acest drept trebuie făcut explicit și apărat. Omul are dreptul de a trăi în condiții naturale, adică are dreptul la apă, la aer, la sol, la ecosisteme echilibrate și așa mai departe, tot așa cum are dreptul la viață sau dreptul de a fi liber 162. Această direcție de cercetare duce, în cele din urmă, și la o regândire a statutului economic al entităților naturale, de la resurse naturale și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]