5,147 matches
-
după ani de meserie, de exercițiu, de scenă! Mai ales pe scenă. Pentru că artistul nu se poate forma decât pe scenă. A.V. Maestre Herlea, Dumneavoastră cum v-ați plămădit personalitatea artistică, de cântăreț și de actor? Cine v-a educat în această privință? N.H. În primul rând, maestrul Costescu Duca avea grijă, când interpretam o arie, de pildă, aria lui Valentin din opera "Faust" de Gounod, în apartamentul lui, unde lucram, să ne demonstreze. Improviza, arătându-ne exact ce ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru ideea pe care o conține, să aibă un public, să fie receptat. Nu pot să numesc mesajul, ci ideea pe care am materializat-o acolo. A.V. Prin ceea ce creați există și o cât de mică dorință de a educa privitorul, să-i înlesniți apropierea de lucrările Dumneavoastră, sau el trebuie să se cultive undeva, după care să se apropie de ceea ce realizați? D.P. E un subiect pe baza căruia se pot scrie teze de doctorat în România, care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
astea, pentru că mi s-a întâmplat la Milano, acum doi sau trei ani, după concert, un tânăr s-a apropiat de mine și mi-a spus: "maestre Bălan, eu sunt unul dintre copiii pe care, acum câțiva ani, dumneavoastră îi educați muzical în orașul Buhuși. Acum, lucrez în Italia, și când am văzut afișul cu concertul Filarmonicii din Bacău, și numele Ovidiu Bălan, am venit să vă ascult și să vă mulțumesc, pentru că acum știu ce înseamnă să ascult o lucrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
numărul pensionarilor decât numărul celor care lucrează. De aceea se primesc pensii mici. Sunt prea multe broaște, și prea puțină apă. A.V. Bucurați-vă că veți rămâne tot timpul în rândurile lucrătorilor. D.V. Eu rămân, că așa am fost educat, și nu am nici un chef să mă trădez (râde). Mai cred în Eminescu, încă... (Emisiunea "Interviul săptămânii", TVR Iași, ???????) Dan Hăulică Dan Hăulică este un boier al gândului și al faptei închinate actului artistic. Discursul său despre imaginea plastică, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Slătinaru-Nistor Talent, dragoste pentru muzică, ambiție de a "absolvi" prin studiu riguros și răbdător toate etapele dezvoltării muzical-artistice. Organizare, disciplină, eficiență. Sunt calități pe care nu le găsești chiar la toți artiștii. Dar cei ce le posedă, ori și le educă, ajung în lumea largă a succesului. A fost și cazul Mariei Slătinaru Nistor. Nu s-a dovedit o divă în accepția revolută a cuvântului. Nu s-a auzit de capriciile, "migrenele" și "indispozițiile" ei. Nu s-au văzut gesturile, nici măcar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aceste idei de la Cehov, de la Caragiale, de la Büchner, nu propovăduiește nimic. Ea nu trimite, de asta am spus cu o anumită ironie, mesaje. Ea vorbește despre o stare. O stare care cuprinde și mesaje... A.V. ...arta nu învață, dar educă. A.V. ... sau ne lasă să devenim educați, dacă avem înțelegere. A.V. ...sau începe să ne educe. A.V. Arta, așa cum încerc eu, cu puterile mele, cu modestie, să o fac, să o deschid, să o ofer, este arta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu o anumită ironie, mesaje. Ea vorbește despre o stare. O stare care cuprinde și mesaje... A.V. ...arta nu învață, dar educă. A.V. ... sau ne lasă să devenim educați, dacă avem înțelegere. A.V. ...sau începe să ne educe. A.V. Arta, așa cum încerc eu, cu puterile mele, cu modestie, să o fac, să o deschid, să o ofer, este arta care are mai multe întrebări decât răspunsuri. A.V. Când ați absolvit Institutul 2, ați resimțit revolta împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o listă întreagă. Sunt roluri pe care nu le-am putut aborda pentru că sunt răbdătoare, și aștept ca vocea să ajungă la împlinirea necesară. A.V. Sunteți o divă răbdătoare? Nu contraziceți, oarecum, termenul? Teodora Gheorghiu Da, de ce nu? Mă educ să fiu, pentru că de multe ori aș avea impulsul să mă "arunc" cu capul înainte, dar încerc să mă temperez, deoarece știu că așa e mai bine. Lucrurile se cuceresc cu răbdare. Acum, să vă dau un nume: "Somnambula" este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în puterea militară a Germaniei, față de puterea forțelor armatei sovietice. În general, se impune o urmărire și supraveghere încordată din partea organelor polițienești, asupra întregei populații evreiești, deoarece prin propaganda lor, care prinde ușor în rândurile populației urbane și rurale, puțin educată din punct de vedere național-patriotic, îi face să creadă tot ceiace spun ei, mai cu seamă speculând și nemulțumirele lor din cauza lipsei și scumpetei ce există astăzi pe piață. Ar fi necesar o triere a evreilor și internarea celor verificați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a catacombelor și verificarea tuturor clădirilor. Deși măsurile propuse par a fi de natură a îndepărta de noi sentimentele populației, totuși sunt absolut necesare și singurele în măsură a putea stăpâni pornirile distructive în care au crescut și au fost educate aceste elemente. Comunicat: Guvernământul Transnistriei Comandamentul Militar Odessa Prefectura Poliției Odessa S.S.I. Eșalonul 1. ANIC, fond Președinția Consiliului de Miniștri-Cabinet Militar, dosar nr. 407/1941, f. 15-16. Documentul nr. 130 23.X.1941 ora 2.30 ARMATA IV-a către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Kerr înființează un Laborator de orien tare pentru elevii dotați și talentați la universitatea Nebraska Lincoln, iar Linda Silverman organizează Centrul pentru dezvolta rea copiilor supradotați în Denver, Colorado. În 1988, Universita tea Iowa fondează Centrul Național „Connie Belin” pentru educa ția supradotaților, avându-l ca director pe Nicholas Colangelo; acest centru își concentra activitatea asupra consilierii personale, îndrumării profesionale, consilierii familiale și evaluării psiholo gice. În anii 1990, consilierea s-a concentrat mai ales asupra elevi lor cu necesități speciale
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
într-o lume pe care o considerăm a fi doar a competiției. Și în relația cu semenii noștri, ne aflăm iată sub semnul unei dualități, a unei duble percepții și acțiuni. Suntem individualiști și ne batem să nu fim egoiști, educându-ne. Individualismul, asemenea multor daruri, trebuie gestionat cu mare grijă, pentru că dacă poate fi un avantaj, imediat, prin exacerbarea sa, se poate transforma într-un mare dezavantaj 230. Există ceva care ne animă și care ne implică pe noi occidentalii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cu probleme și preocupări specifice. În lipsa celor minime necesare traiului, banii pot deveni o obsesie periculoasă, iar oamenii acestui context nu pot fi acuzați de nimic. În același timp este de observat cum foarte mulți dintre semenii noștri, crescuți și educați în sărăcie, deprind comportamente deviante legate de bani și gestiunea banilor. De cele mai multe ori se situează la poli opuși, devenind ori indiferenți față de bani, ori prea preocupați de bani și prea lacomi. Numai dincolo de asigurarea nevoilor de bază, chiar fiziologice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nivel mediu. Dar nici dacă cineva ar rândui pentru toți o avere medie, tot nu ar fi avantajos: mai degrabă ar trebui egalizate dorințele fiecăruia decât averile, iar acest lucru nu se poate întâmpla cu cei care nu au fost educați suficient de legi". Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 103. 52 John Maynard Keynes descrie procesul: ,,Acumulările mari de capital care s-au format spre marele folos al omenirii, în jumătatea de veac de dinaintea războiului (este vorba despre Primul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
generații de factori de decizie, dedicate valorilor democrației, toleranței și idealurilor europene. O conferință a școlilor politice europene va fi organizată în aprilie 2006, la București. O vedem ca pe o oportunitate de a aduce alături școli din Europa care educă tinerii lideri și de a recunoaște contribuția importantă a societății civile la promovarea democrației la nivelul de bază. Intensificarea protecției în ansamblu a drepturilor omului în Europa Curtea Europeană a Drepturilor Omului joacă un rol central în definirea, promovarea și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
împotriva relei-credințe - nu vizează deposedarea nici unei fundații moștenitoare de ceea ce i se cuvine prin drept. Dimpotrivă, nu are alt scop decât acela de a construi o ocazie, o posibilitate ca tineri din Ungaria sau tineri din România să poată fi educați intercultural, așa cum se întâmplă între state civilizate. Cornel Nistorescu: Pentru că fundația moștenitoare oricum nu mai are nimic, nu? Mihai-Răzvan Ungureanu: Fundația moștenitoare nici nu a avut vreodată, pentru aceasta trebuie să fie ajutată, și ministerul asta și face, ca fundația
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mai avizat în materie de integrare europeană, este de fapt motorul, în opinia mea, motorul proiectului european, așa cum este el construit la Kiev. Numele lui este Ribaciuk, este un om foarte bine, la aproape 50 de ani, sportiv și inevitabil educat în multă consistență în Occident. Și cu el am stat de vorbă despre ce s-ar putea face din partea noastră, știind că se prefigurează un plan de dialog între Bruxelles și Kiev care nu va da însă extrem de multă libertate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
n-ar fi trăit intens, profund traumatizat, într-un spațiu ale cărui evenimente Monica Lovinescu le consemnează dinafară, nefiind decât afectiv și sporadic victima lor. în fapt, el glosa din interiorul aceleiași realități, ca experiență directă și cu gravitatea gândirii educate la școala lui Blaga. Un exercițiu de lectură pe anul orwellian 1984, prins în ambele jurnale, descoperă destule elemente comune la nivelul orientării esențiale. Trăsătura de unire o explică, înainte de orice, luciditatea percepției realității. Starea vigilă, fără amăgire, fără iluzii
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
model demn de acest nume, cel sovietic. Critica încetează de a mai fi cantonată în turnul de fildeș al gratuității estetice și devine, alături de discursul partinic, o armă pe care partidul o pune în mâna oamenilor muncii. Tipul "intelectualului" burghez, educat în cultul formelor și al neangajării, dispare definitiv din scenă, pentru a lăsa loc unui critic/ eseist de tip nou, călit în focul luptei revoluționare. Ceea ce îl definește este asumarea unei biografii corecte politic și intransigența în confruntarea cu resturile
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
acord cu mine! Dar cînd am fost atacat în presă, s-a întîmplat un fenomen interesant: Ministerul de Externe, ca și Guvernul, au băgat capul în nisip ca struțul și au lăsat presa să-și verse vulgaritatea pe mine, în loc să educe publicul, și chiar pe ziariști, că a avea lobby-iști e o practică și legală, și eficientă. În fine, lobby-ul nici măcar n-a fost arhicostisitor, cum s-a afirmat. Costa o jumătate de milion de dolari pe an, o
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
prin realizarea unei apropieri semnificative de problemele cu care ne confruntăm și la care avem nevoie de o rezolvare autentică. Nu întâmplător, numeroase cărți de psihoterapie creștină au fost editate și în limba română, încercând să formeze sau chiar să educe gustul cititorilor în ceea ce privește această abordare oarecum neconvențională în studierea Sfintelor Scripturi. Cartea „Cele șapte păcate cardinale”, scrisă de pastorul Cristian Barbosu, ne călăuzește în lumea fascinantă a înțelegerii mecanismelor de natură sufletească ce stau la baza diferitelor devieri de comportament
SAU DESPRE SUFLETUL OMENESC SI VICISITUDINILE VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349720_a_351049]
-
cultural, o crimă împotriva umanității. Moralmente, organizatorii sau oficialii n-au nici o scuză pentru ce fac. Am dat un exemplu. Ele sînt nenumărate. Emisiunile culturale au dispărut practic de pe fața ecranelor de televiziune. Videoclipurile muzicale sînt neprofesioniste și vulgare. Telenovelele "educa" generația vîrstnica la fel ca muzica ușoară generația tînără. Johnny Răducanu se arătă oripilat, la o emisiune T.V., de B.U.G.- Mafia (ce nume!) sau de nu mai știu ce formație ejusdem farinae. Pe drept cuvînt, el spunea că
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
Petru P. Andrei, fiul filosofului și sociologului Petre Andrei. Profesorul în vîrstă de 77 de ani (dacă am înțeles bine) e provocat să evoce elită intelectuală a Iașului de odinioară, personalitățile ce frecventau casă tatălui său, modul cum a fost educat, suferințele pe care soarta și istoria i le-a adus, i se cer, în calitate de profesor model, păreri despre învățămîntul actual de toate gradele etc. Răspunsurile sînt cam incoerențe, cu fugă de idei. În treacăt, prof. Petru P. Andrei aduce o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
mari festivaluri - Avignon, Edinburgh, Viena, Paris - și prin toată lumea, astăzi ovaționăm doar reușita turneelor prin țară. Ca și cînd cele două tipuri de a face cunoscut mesajul artistic se exclud unul pe celălalt. A bucura publicul românesc și a-l educa pentru ce înseamnă calitatea este, evident, o datorie. Asta nu trebuie să alunge din discuție ideea performanței și raportarea permanentă la anvergura mișcării teatrale mondiale, mereu în mișcare, dinamică. Altfel, cercul rămîne închis. Chiar nu ne frămîntă faptul că am
Regele e gol! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14314_a_15639]
-
1.6.2. Cl?dîre liceu + E - propr. particulară; 2000 4156800 230536449 Leg nr 213/1998 atelier scoal? V - str. C.A. Rosetti; Str. a II-a S teren = 1014 mp; nr 338 S constr =338 mp. ───────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────────── 71 Sala de educa?ie În perimetrul școlii generale 2000 448000 1.6.2. fizică ?i sport S constr = 242 mp - Leg nr 213/1998 Str. C.A. Rosetti nr 3 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── 72 1.6.2. Sală spectacole Str I nr 193 2000 457846851507 ****** ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 73
HOT?RÂRE nr. 2.159 din 30 noiembrie 2004 pentru modificarea ?i completarea anexei nr. 6 la Hot?rârea Guvernului nr. 1.360/2001 privind atestarea domeniului public al jude?ului Tulcea, precum ?i al municipiului Tulcea, al ora?elor ?i comunelor din jude?ul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]