4,264 matches
-
mai proeminente ale sufismului timpuriu. Este considerat unul dintre cei mai influenți profesori din perioada de formare a tradiției sufismului. Asemeni altor mistici și profesori sufi contemporani cu el, nu a lăsat o operă scrisă. Relatările despre acest sfânt sufi egiptean, relatări transmise de tradiția sufistă, cuprind povestiri legate de fapte miraculoase realizate de Dhūl-Nūn al-Misrī. Viața lui Dhūl-Nūn al-Misrī Informații biografice cu privire la Dhūl-Nūn al-Misrī sunt prezentate în articolul scris de Michael Ebstein, articolul este intitulat ” Dū l-Nūn al-Misrī and Early
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
de fapte miraculoase realizate de Dhūl-Nūn al-Misrī. Viața lui Dhūl-Nūn al-Misrī Informații biografice cu privire la Dhūl-Nūn al-Misrī sunt prezentate în articolul scris de Michael Ebstein, articolul este intitulat ” Dū l-Nūn al-Misrī and Early Islamic Mysticism”. Conform lui Michael Ebstein, numele sfântului egiptean nu este sigur, iar autorii musulmani medievali s-au referit, în ceea ce privește numele lui, la Tawbăn, al-Fayd sau Fayyăd. Dū l-Nūn era o poreclă. Tatăl (numele lui a fost Ibrahim sau Ahmad) sfântului egiptean era născut în Nubia și era un
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
Mysticism”. Conform lui Michael Ebstein, numele sfântului egiptean nu este sigur, iar autorii musulmani medievali s-au referit, în ceea ce privește numele lui, la Tawbăn, al-Fayd sau Fayyăd. Dū l-Nūn era o poreclă. Tatăl (numele lui a fost Ibrahim sau Ahmad) sfântului egiptean era născut în Nubia și era un mawlă din tribul Quraish. Căutând educație spirituală și religioasă, Dhūl-Nūn al-Misrī s-a mutat la un moment dat la al-Fustăt. Conform surselor cercetate de Michael Ebstein, Dhūl-Nūn al-Misrī a făcut multe călătorii în
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
și la Mecca, Basra, Nordul Africii și chiar în Iran și Armenia, în Sinai și deșerturi. Dhūl-Nūn al-Misrī a murit în al-Gīza, unde se consideră că a și locuit și a predat învățătura sa. Michael Ebstein a menționat că sfântul egiptean a fost înmormântat în al-Fustăt și că devenise o personalitate religioasă renumită în al-Fustăt și în împrejurime și că în secolele următoare mormântul său a fost un loc de pelerinaj. Michael Ebstein a menționat mai multe variante găsite în sursele
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
s-au păstrat în tradiția orală.” Fapte miraculoase realizate de Dū l-Nūn al-Misrī și transmise de tradiția sufistă În articolul „Created for Compassion: Ibn 'Arabī's work on Dhū-l-Nūn the Egyptian”, autoarea Cecilia Twinch prezintă și niște conexiuni dintre sfântul egiptean Dhūl-Nūn al-Misrī și Isus Cristos, conexiunile sunt făcute prin menționarea unor povestiri legate de viața sfântului egiptean, povestiri care relatează niște întâmplări miraculoase. Conform uneia dintre aceste povestiri sfântul egiptean a salvat un copil din stomacul unui crocodil, iar o
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
sufistă În articolul „Created for Compassion: Ibn 'Arabī's work on Dhū-l-Nūn the Egyptian”, autoarea Cecilia Twinch prezintă și niște conexiuni dintre sfântul egiptean Dhūl-Nūn al-Misrī și Isus Cristos, conexiunile sunt făcute prin menționarea unor povestiri legate de viața sfântului egiptean, povestiri care relatează niște întâmplări miraculoase. Conform uneia dintre aceste povestiri sfântul egiptean a salvat un copil din stomacul unui crocodil, iar o altă povestire s-a referit la faptul că aflându-se în deșert, Dhūl-Nūn al-Misrī a scuturat un
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
Egyptian”, autoarea Cecilia Twinch prezintă și niște conexiuni dintre sfântul egiptean Dhūl-Nūn al-Misrī și Isus Cristos, conexiunile sunt făcute prin menționarea unor povestiri legate de viața sfântului egiptean, povestiri care relatează niște întâmplări miraculoase. Conform uneia dintre aceste povestiri sfântul egiptean a salvat un copil din stomacul unui crocodil, iar o altă povestire s-a referit la faptul că aflându-se în deșert, Dhūl-Nūn al-Misrī a scuturat un curmal și au apărut în mod miraculos curmale proaspete. Această ultimă povestire este
Dhūl-Nūn al-Misrī () [Corola-website/Science/334293_a_335622]
-
Palestina în martie 1948 a condus iarăși ca președinte al Înaltului Comitet Arab strategia națională palestiniană în cursul Războiului arabo-evreiesc din 1948-1949 în cursul căruia o parte însemnată din arabii palestinieni au devenit refugiați. El însuși a patronat, sub auspicii egiptene, un guvern palestinian efemer (1949-1959) și fără puteri reale la Gaza, apoi la Cairo, împotrivindu-se cu înverșunare autorității exercitate de regii Iordaniei la Ierusalim și în Cisiordania. După înființarea în 1964 la Ierusalim a Organizației de Eliberare a Palestinei
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
al-Kader al-Husseini care devenise comandantul forțelor arabe din zona Ramla a primit în mod direct ordine de la Hadj Amin până în ziua în care a fost ucis. Spre sfârșitul războiului Amin al-Husseini a participat la constituirea la Gaza, sub control militar egiptean, a Guvernului Întregii Palestine, sub conducerea sa. Foarte curând, însă, autoritățile egiptene au hotărât transferarea acestui guvern în exil la Cairo, unde a continuat o existență oficială, dar virtuală până în anul 1959. Dacă la început Egiptul a asigurat sprijinul său
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
în mod direct ordine de la Hadj Amin până în ziua în care a fost ucis. Spre sfârșitul războiului Amin al-Husseini a participat la constituirea la Gaza, sub control militar egiptean, a Guvernului Întregii Palestine, sub conducerea sa. Foarte curând, însă, autoritățile egiptene au hotărât transferarea acestui guvern în exil la Cairo, unde a continuat o existență oficială, dar virtuală până în anul 1959. Dacă la început Egiptul a asigurat sprijinul său, cel puțin în public, pentru acest guvern, cu timpul a început să
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
fost influențate de principiile naționaliste ale ex-muftiului. al-Husseini și Arafat au făcut cunoștință la Cairo. Și totuși apropierea lui al-Husseini de mișcarea Fraților musulmani, care se află în opoziție față de regimul nasserist a umbrit până la urmă relațiile cu noile autorități egiptene, mai ales în urma atentatului din 1954 al unor Frați musulmani împotriva lui Nasser. După Criza Suezului și Războiul din Sinai s-a ivit un conflict acerb între al-Husseini și Nasser, care a dus la publicarea în august 1959 a unor
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
unor Frați musulmani împotriva lui Nasser. După Criza Suezului și Războiul din Sinai s-a ivit un conflict acerb între al-Husseini și Nasser, care a dus la publicarea în august 1959 a unor articole ostile față de Hadj Amin în presa egipteană, care l-a acuzat de a fi avut un rol în soarta arabilor palestineni, și a cauzat părăsirea de către acesta a Egiptului. În 1960 al-Husseini s-a exilat în Liban, unde vreme de doi ani a benficiat de ajutoare din partea
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
tradiționali ai francilor, baronii de Acra i-au considerat pe mongoli drept amenințarea imediată și, ca urmare, Cruciații au optat pentru o poziție de neutralitate prudentă între cele două forțe. Într-o mișcare neobișnuită, au fost de acord ca mamelucii egipteni să mărșăluiască spre nord prin teritoriile cruciate fără să fie atacați și chiar li s-a permis să își ridice tabăra în apropiere de Acra. Când au sosit veștile că mongolii au traversat Râul Iordan, sultanul Qutuz și-a condus
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
și aproape toată armata care a rămas în regiune au pierit. este importantă deoarece este cea mai veche confruntare cunoscută în care au fost folosite tunuri de mână explozive ("midfa" în limba arabă). Acești explozibili au fost folosițo de mamelucii egipteni pentru a speria caii mongoli și cavaleria și să cauzeze dezordine în ranguri. Compoziția explozivă de praf de pușcă a acestor tunuri a fost mai târziu descrisă în manualele militare și de chimie arabe la începutul secolului al XIV-lea
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
că treaba lui era să aline subiecții ce sunt emoțional instabili, folosind un exercițiu calmant ce consta din imaginarea unei păduri înghețate. Apoi, Taylor și echipa lui îl capturează pe dr. Salim, îl interoghează, după care îl execută. Cu ajutorul armatei egiptene, Player, Hendricks, și Kane încep să-l urmărească pe Taylor, omorându-i și pe ultimii membri rămași, Hall și Maretti. Player se conectează cu DNI-ul lui Hall și descoperă că Taylor și echipa sa au fost infectați de o
Call of Duty: Black Ops III () [Corola-website/Science/335044_a_336373]
-
obligată să lucreze în izolare, în condiții grele și fără hrană suficientă, timp de câteva luni. În octombrie 2015, când a încercat să scape, angajatoarea sa saudită i-a retezat un braț folosind o sabie. În noiembrie 2008, doi medici egipteni au fost condamnați la 15, respectiv 20 de ani de închisoare și 1500 de lovituri de bici fiecare, fiind acuzați de trafic de droguri și de violarea pacientelor, caz ce a determinat Egiptul să interzică medicilor săi să mai profeseze
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
din Africa, față de 20 de țări în anii '80. Cea mai afectată țară este Sudanul de Sud. Aceasta va fi, cel mai probabil, prima boală parazitară eradicată. Boala viermelui de Guineea este cunoscută din timpuri străvechi. Este menționată în lucrarea egipteană de medicină Ebers Papyrus, datând din 1550 î.Hr.. Denumirea de dracunculoză derivă din Latină „necaz din cauza dragonilor mici“, în timp ce numele de „vierme de Guineea“ a apărut după ce europenii au văzut boala pe coasta Guineei Africa de Vest în secolul al XVII-lea
Dracunculoză () [Corola-website/Science/335286_a_336615]
-
spre Ierusalim și ajung la Gaza. Intră în Egipt prin punctul obligatoriu și aterizează la Cairo, unde stau trei zile, revizuind avioanele și vizitând piramidele. La 29 octombrie pleacă din Cairo, urmând Nilul. La Assiut fac cunoștință cu președintele aeroclubului egiptean, Taher Pașa. Survolează Abydos, Valea Regilor, Teba, Luxor și Karnak și ajung la Assuan. În ziua următoare trec peste prima cataractă a Nilului, insula Philae și la razmot peste Abu Simbel (templele lui Ramses al II-lea și Nefertari). Intră
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
al IV-lea. Cu toate acestea, cea mai veche mențiune a bisericii o găsim în biografia patriarhului Iosif I (839-849). În timpul patriarhului Avraam (975-978), biserica a fost reconstruită și de-a lungul timpului a suferit mai multe restaurări. Sediul Patriarhiei Egiptene era la Alexandria, dar după invazia islamică din scolul al VII-lea când Cairo a devenit noua capitală a Egiptului, patriarhul Christodolos și-a mutat reședința în anul 1047 la . Importanța bisericii nu este dată doar de faptul că a
Biserica Sfânta Maria din Cairo () [Corola-website/Science/331691_a_333020]
-
Tonitza. Dinu pictează tot timpul în atelierul tatălui, în special naturi moarte, ieșind din când în când și la peisaj. Studiază după maeștri, face cópii în creion și ulei după El Greco, Vermeer, Degas, Velasquez, Tizian, Giotto, Fra Angelico, ..., sculptură antică egipteană și greacă..., pictură etrusca..., și după pictori moderni, preocupare care-l urmărește toată viața. În 1976 termină liceul și se căsătorește cu Florica Minea. Urmează cursurile la secția de artă monumentala a Institutului de Artă „Nicolae Grigorescu” din București (sfătuit
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
(în Ḥassan Ḥanafī) este un filozof egiptean contemporan autor al unor importante lucrări în care cercetează moștenirea culturii islamice și legătura dintre această și cultură occidentală. Este inițiatorul unei noi discipline pe care o definește că un „orientalism răsturnat” sau occidentalism. Inițiază un proiect de dezvoltare a
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
filozofie din cadrul aceleiași instituții. A fost invitat să predea la universități din străinate precum: Universitatea Temple, Philadelphia (1971-1975), la Fez, în Maroc (1982-1984), Tokyo (1984-1985). De asemenea, deține titlul de vicepreședinte al Ligii arabe de filozofie, secretar general al Ligii egiptene de filozofie, membru al Comitetului de cooperare asiatico-africană, membru al Uniunii scriitorilor din Egipt și al Comitetului de filozofie din Înaltul consiliu de cultură. În cei zece ani cât a studiat la Sorbonna (1956-1966), Hanafi a intrat în contact cu
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
la maturitate, se căsătorește cu o egipteancă, aceasta fiind adusă de mama sa. Geneza, 16 (Ismael), consemnează nașterea lui Ismael, fiul lui Avram. Soția lui, Sarai, nu putea avea copii și, în acest scop, își trimite soțul la slujnica sa egipteancă pe nume Agar: “Sarai însă, femeia lui Avram, nu-i năștea. Dar avea ea o slujnică egipteancă, al cărei nume era Agar”. „Atunci a zis Sarai lui Avram: «Iată m-a închis Domnul, ca să nu nasc. Intră dar la slujnica
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
nașterea lui Ismael, fiul lui Avram. Soția lui, Sarai, nu putea avea copii și, în acest scop, își trimite soțul la slujnica sa egipteancă pe nume Agar: “Sarai însă, femeia lui Avram, nu-i năștea. Dar avea ea o slujnică egipteancă, al cărei nume era Agar”. „Atunci a zis Sarai lui Avram: «Iată m-a închis Domnul, ca să nu nasc. Intră dar la slujnica mea; poate vei dobândi copii de la ea!» Și a ascultat Avram vorba Saraii”. (16, 1-2) Avram a
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea”. (19, 14-19) Dumnezeu l-a ocrotit pe Ismael în pustiu, unde s-a ocupat cu vânatul. Ismael a locuit în pustiul Faran. Mai târziu mama sa i-a adus femeie egipteancă: „Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu și s-a făcut vânător”. „A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a luat femeie din țara Egiptului”. (19, 20-21) Potrivit Coranului, Ismael
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]