13,637 matches
-
competiție conflictuală descoperă avantajele unei largi coaliții, care le permite să mobilizeze sprijinul electoral al unei majorități stabile de alegători și să-și protejeze astfel interesele împotriva facțiunilor ostile sau disidente prin controlul puterii executive. Înfrângerile electorale succesive pot convinge elitele aflate în minoritate că, pentru a evita excluderea permanentă de la putere, ele trebuie să-și modereze pozițiile politice și ideologice și să-și asigure o largă bază electorală. O astfel de moderație umple puțin câte puțin prăpastia ideologică dintre elitele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitele aflate în minoritate că, pentru a evita excluderea permanentă de la putere, ele trebuie să-și modereze pozițiile politice și ideologice și să-și asigure o largă bază electorală. O astfel de moderație umple puțin câte puțin prăpastia ideologică dintre elitele dezbinate, iar toate facțiunile importante ajung progresiv la un consens în ceea ce privește regulile jocului și valoarea instituțiilor existente, continuându-și competiția pe baza unui „spirit partizan moderat”. Găsim exemple ale unui astfel de proces în Danemarca și în Norvegia în primele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
progresiv la un consens în ceea ce privește regulile jocului și valoarea instituțiilor existente, continuându-și competiția pe baza unui „spirit partizan moderat”. Găsim exemple ale unui astfel de proces în Danemarca și în Norvegia în primele trei decenii ale secolului XX, când elitele radicale ale partidelor socialiste și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
spirit partizan moderat”. Găsim exemple ale unui astfel de proces în Danemarca și în Norvegia în primele trei decenii ale secolului XX, când elitele radicale ale partidelor socialiste și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează politic sau fizic vechile elite, centralizează activitatea politică în partid sau în mișcarea pe care o conduc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ale unui astfel de proces în Danemarca și în Norvegia în primele trei decenii ale secolului XX, când elitele radicale ale partidelor socialiste și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează politic sau fizic vechile elite, centralizează activitatea politică în partid sau în mișcarea pe care o conduc și își impun ideologia ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
trei decenii ale secolului XX, când elitele radicale ale partidelor socialiste și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează politic sau fizic vechile elite, centralizează activitatea politică în partid sau în mișcarea pe care o conduc și își impun ideologia ca unic cadru de referință pentru activitatea politică. Exemplele sunt Rusia (1917-1921), Italia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și ale sindicatelor și-au moderat pozițiile pentru a pune capăt dominației elitelor liberale și conservatoare. Transformarea elitelor dezbinate în sensul unității ideologice nu se produce decât prin revoluții. Elitele disidente pun mâna pe putere, lichidează politic sau fizic vechile elite, centralizează activitatea politică în partid sau în mișcarea pe care o conduc și își impun ideologia ca unic cadru de referință pentru activitatea politică. Exemplele sunt Rusia (1917-1921), Italia (1922-1926) și Germania (1929-1933). Din punct de vedere al teoriei elitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elite, centralizează activitatea politică în partid sau în mișcarea pe care o conduc și își impun ideologia ca unic cadru de referință pentru activitatea politică. Exemplele sunt Rusia (1917-1921), Italia (1922-1926) și Germania (1929-1933). Din punct de vedere al teoriei elitelor, dacă ne referim la scrierile lui Pareto, revoluțiile înlocuiesc pur și simplu o elită cu alta. Pentru Field și colaboratorii săi, ar fi totuși și alte aspecte de consemnat. Revoluțiile nu provoacă doar un proces de circulație a elitelor; ele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
își impun ideologia ca unic cadru de referință pentru activitatea politică. Exemplele sunt Rusia (1917-1921), Italia (1922-1926) și Germania (1929-1933). Din punct de vedere al teoriei elitelor, dacă ne referim la scrierile lui Pareto, revoluțiile înlocuiesc pur și simplu o elită cu alta. Pentru Field și colaboratorii săi, ar fi totuși și alte aspecte de consemnat. Revoluțiile nu provoacă doar un proces de circulație a elitelor; ele pot duce la transformarea unei configurații de elite într-o altă configurație, distinctă de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
teoriei elitelor, dacă ne referim la scrierile lui Pareto, revoluțiile înlocuiesc pur și simplu o elită cu alta. Pentru Field și colaboratorii săi, ar fi totuși și alte aspecte de consemnat. Revoluțiile nu provoacă doar un proces de circulație a elitelor; ele pot duce la transformarea unei configurații de elite într-o altă configurație, distinctă de precedenta; mai exact, la trecerea de la o elită dezbinată la o elită ideologic unificată. În acest caz, rezultatul este un regim stabil nereprezentativ, care nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
revoluțiile înlocuiesc pur și simplu o elită cu alta. Pentru Field și colaboratorii săi, ar fi totuși și alte aspecte de consemnat. Revoluțiile nu provoacă doar un proces de circulație a elitelor; ele pot duce la transformarea unei configurații de elite într-o altă configurație, distinctă de precedenta; mai exact, la trecerea de la o elită dezbinată la o elită ideologic unificată. În acest caz, rezultatul este un regim stabil nereprezentativ, care nu poate evolua decât printr-o nouă transformare a configurației
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ar fi totuși și alte aspecte de consemnat. Revoluțiile nu provoacă doar un proces de circulație a elitelor; ele pot duce la transformarea unei configurații de elite într-o altă configurație, distinctă de precedenta; mai exact, la trecerea de la o elită dezbinată la o elită ideologic unificată. În acest caz, rezultatul este un regim stabil nereprezentativ, care nu poate evolua decât printr-o nouă transformare a configurației, fie provocată printr-un proces intern, fie printr-o intervenție exogenă (Field et. al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alte aspecte de consemnat. Revoluțiile nu provoacă doar un proces de circulație a elitelor; ele pot duce la transformarea unei configurații de elite într-o altă configurație, distinctă de precedenta; mai exact, la trecerea de la o elită dezbinată la o elită ideologic unificată. În acest caz, rezultatul este un regim stabil nereprezentativ, care nu poate evolua decât printr-o nouă transformare a configurației, fie provocată printr-un proces intern, fie printr-o intervenție exogenă (Field et. al., 1990, pp. 161-162). Deplasările
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unificată. În acest caz, rezultatul este un regim stabil nereprezentativ, care nu poate evolua decât printr-o nouă transformare a configurației, fie provocată printr-un proces intern, fie printr-o intervenție exogenă (Field et. al., 1990, pp. 161-162). Deplasările în interiorul elitei Trecerile individuale de la un sector al elitei la altul (de la administrația publică la lumea afacerilor, de exemplu) pot fi rezultatul unei omogenități a formației sau al unui consens asupra valorilor. În acest caz, ele sunt indicele unei puternice coeziuni a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
regim stabil nereprezentativ, care nu poate evolua decât printr-o nouă transformare a configurației, fie provocată printr-un proces intern, fie printr-o intervenție exogenă (Field et. al., 1990, pp. 161-162). Deplasările în interiorul elitei Trecerile individuale de la un sector al elitei la altul (de la administrația publică la lumea afacerilor, de exemplu) pot fi rezultatul unei omogenități a formației sau al unui consens asupra valorilor. În acest caz, ele sunt indicele unei puternice coeziuni a elitei conducătoare și contribuie în egală măsură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Trecerile individuale de la un sector al elitei la altul (de la administrația publică la lumea afacerilor, de exemplu) pot fi rezultatul unei omogenități a formației sau al unui consens asupra valorilor. În acest caz, ele sunt indicele unei puternice coeziuni a elitei conducătoare și contribuie în egală măsură la menținerea și întărirea acesteia. În acest caz, circulația în interiorul elitei poate fi considerată ca o veritabilă strategie adaptativă (Birnbaum, 1978, p. 81; Suleiman, 1979, p. 88). Pentru a traduce această adaptare în termenii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pot fi rezultatul unei omogenități a formației sau al unui consens asupra valorilor. În acest caz, ele sunt indicele unei puternice coeziuni a elitei conducătoare și contribuie în egală măsură la menținerea și întărirea acesteia. În acest caz, circulația în interiorul elitei poate fi considerată ca o veritabilă strategie adaptativă (Birnbaum, 1978, p. 81; Suleiman, 1979, p. 88). Pentru a traduce această adaptare în termenii lui Pareto, „elita guvernamentală este într-o stare de transformare lentă și continuă. Ea curge asemeni unui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
contribuie în egală măsură la menținerea și întărirea acesteia. În acest caz, circulația în interiorul elitei poate fi considerată ca o veritabilă strategie adaptativă (Birnbaum, 1978, p. 81; Suleiman, 1979, p. 88). Pentru a traduce această adaptare în termenii lui Pareto, „elita guvernamentală este într-o stare de transformare lentă și continuă. Ea curge asemeni unui fluviu” (Pareto, § 2056). Această adaptare lentă prin resursele interne ale elitei participă la fenomenul global al reproducerii sociale, pentru că nu implică nici o implementare masivă de elemente
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 81; Suleiman, 1979, p. 88). Pentru a traduce această adaptare în termenii lui Pareto, „elita guvernamentală este într-o stare de transformare lentă și continuă. Ea curge asemeni unui fluviu” (Pareto, § 2056). Această adaptare lentă prin resursele interne ale elitei participă la fenomenul global al reproducerii sociale, pentru că nu implică nici o implementare masivă de elemente externe. Se întâmplă însă ca asemenea treceri intersectoriale, departe de a fi de natură pur conjuncturală, să aibă caracteristicile unei schimbări de regim. Comparații referitoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
proprietate și s-au transformat în antreprenori capitaliști. Când vechile cadre ale regimurilor comuniste s-au transformat în capitaliști prin dobândirea titlurilor de proprietate, ei și-au însușit fără prea multe probleme ideologia liberală a supremației forțelor de piață. Pentru elitele economice (managerii întreprinderilor de stat în curs de privatizare) era vorba despre înlocuirea controlului de facto al unui bun public prin însușire privată. Dar ironia istoriei face ca toți foștii conducători politici ai comunismului să aibă mai multe motive să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
politici ai comunismului să aibă mai multe motive să-și păstreze poziția privilegiată prin transferul de proprietate, dat fiind faptul că, înainte, nu aveau controlul direct al aparatului economic (Windolf, 1998, pp. 369-370; Coenen-Huther, 2000, pp. 142-143). Introducerea nou-veniților în elită Pentru Pareto, aceste mișcări de ascensiune socială care deschid elita nou-veniților trebuie puse în raport cu repartizarea reziduurilor în diferitele categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele pături ale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
păstreze poziția privilegiată prin transferul de proprietate, dat fiind faptul că, înainte, nu aveau controlul direct al aparatului economic (Windolf, 1998, pp. 369-370; Coenen-Huther, 2000, pp. 142-143). Introducerea nou-veniților în elită Pentru Pareto, aceste mișcări de ascensiune socială care deschid elita nou-veniților trebuie puse în raport cu repartizarea reziduurilor în diferitele categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele pături ale aceleiași societăți” (Pareto, § 1723). În anumite momente ale istoriei, se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
diferitele categorii ale populației. Pentru Pareto, „reziduurile nu sunt răspândite în mod egal și nici nu sunt la fel de puternice în diferitele pături ale aceleiași societăți” (Pareto, § 1723). În anumite momente ale istoriei, se schițează un fenomen de decadență, care amenință elita conducătoare din interior; „proporțiile de reziduuri” care au servit-o „să pună mâna pe putere și s-o păstreze” se modifică. Din acel moment, preeminența elitei în chestiune este supusă unei duble presiuni: pe de o parte, aportul „familiilor care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1723). În anumite momente ale istoriei, se schițează un fenomen de decadență, care amenință elita conducătoare din interior; „proporțiile de reziduuri” care au servit-o „să pună mâna pe putere și s-o păstreze” se modifică. Din acel moment, preeminența elitei în chestiune este supusă unei duble presiuni: pe de o parte, aportul „familiilor care vin din clasele inferioare, care-i aduc energie și proporțiile de reziduuri necesare menținerii sale la putere”; pe de altă parte, „pierderea membrilor săi cei mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
inferioare se acumulează elemente superioare”, iar „în clasele superioare se acumulează elemente inferioare”, asistăm la „o perturbare a echilibrului” (ibidem, § 2055), pe care n-o putem remedia decât prin reconstituirea unui echilibru pe baze noi. Această formă de circulație a elitelor se supune într-o anumită măsură legii cererii și a ofertei. Pareto atrage atenția asupra faptului că împrejurările pot să impună o mărire sau o reducere a efectivului unei categorii de persoane. O țară care beneficiază de o lungă perioadă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]