24,599 matches
-
sau un nobil nu era prezent în cortegiul său, Ludovic menționa că nu l-a văzut la curte. Această replică echivala cu condamnarea la moarte din punct de vedere social a nobilului. Ludovic al XIV-lea își supunea curtenii unei etichete stricte, care îi constrângea din punctul de vedere al comportamentului adoptat, al manierelor și al obiceiurilor vestimentare. Aceste coduri bine ierarhizate acordau privilegii în funcție de poziția aristocratului în ierarhia curții. De exemplu, era clar stabilit cine avea voie să poarte o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a răspuns:„oricând dorește maiestatea voastră“. Ludovic s-a implicat în rolul de monarh absolut cu obsesia unui actor care intră în pielea personajului. Însă la această poziție a ajuns gradat, în tinerețe având destule aventuri care au încălcat regulile etichetei. în lucrarea La Vie Quotidienne à la Cour de Versailles, Jacques Levron povestește cum regele, aflat la Saint Germain en Laye a fost văzut alergând noaptea pe acoperiș:„La începutul domniei, regele este liber și nerăbdător. La Saint-Germain en Laye
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
amanta sa, doamna de La Motte-Houdancourt atât de tare că nu se poate abține să nu strige, iar scena se petrece în camera reginei: «Ah! cățeaua!» înjurătura era plină de tandrețe.“ După anul 1682 aceste escapade nu se vor mai repeta. Eticheta și rigorile curții vor ordona toate activitățile, inclusiv orele dedicate amantelor sale. IV.1.12.1 Rutina zilnică Ziua de lucru a regelui începe cu ceremonia trezirii, numită„le lever“. La ora șapte dimineața se trezește primul valet de cameră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
duminica, iar când nu se discutau toate problemele, putea continua și lunea. Marțea și sâmbăta aveau loc consiliile de finanțe. Consiliile extraordinare se întruneau de două ori pe lună, în funcție de problemele care apăreau. în timpul consiliilor se făcea o excepție de la etichetă și miniștrii aveau dreptul să se așeze în fața regelui. Joia nu se ținea nici un consiliu, această zi fiind rezervată audiențelor particulare, în special arhitecților palatului și grădinarilor. Vinerea era dedicată confesorului său pe care îl reținea cât timp considera că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cina singur în apartamentele sale, pe o măsuță mică, pătrată în fața unei ferestre. Curtenii se aflau în picioare, la o distanța respectabilă și își priveau suveranul. Ceremonialul impus de rege pentru le petit couvert este doar un exemplu privind rigorile etichetei, de multe ori absurde:„Cina este servită de altfel cu o ceremonie rituală care îi exasperează pe toți, în afară de rege. Iată cum sunt prezentate regelui preparatele din carne: două gărzi deschid drumul. Urmează apoi ușierul sălii, chelnerul șef cu bastonul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unei relații amiabile?? (=reciproc) cu toți curtenii, Ludovic ținea la unicitatea imaginii sale. Mesajul subliminal transmis tuturor era: curtea sunteți voi, iar voi sunteți supușii mei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că Ludovic al XIV-lea a instaurat o etichetă riguroasă, tocmai pentru a se distanța de masa amorfă de nobili. Cu greu permitea o serie de familiarități, iar dacă acest lucru se întâmpla, nu dura mult. Din Olimpul său, Ludovic Soare știa foarte bine cum să manipuleze restul zeilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai mult; pentru ceilalți demnitari, mai ales pentru doamnele cu poziție socială înaltă, existau taburetele. Cu toate acestea, în lucrarea apocrifă Secret Memoirs of the Court of Louis XIV ducesa d'Orlèans povestește despre Marly, singurul refugiu al regelui unde eticheta curții nu era respectată. Din acest motiv, la acest castel nu erau invitați niciodată ambasadori sau vizitatori de grad înalt din străinătate:„La Marly nu dorea să se respecte nici cel mai mic ceremonial. Nici ambasadorii, nici alți trimiși speciali
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ambasadori sau vizitatori de grad înalt din străinătate:„La Marly nu dorea să se respecte nici cel mai mic ceremonial. Nici ambasadorii, nici alți trimiși speciali nu aveau permisiunea de a veni aici; nu a primit niciodată audiențe; nu era etichetă, iar oamenii erau într-un talmeș-balmeș. În exterior regele a permis tuturor bărbaților să poarte pălării; iar în sufragerie, toată lumea, chiar și căpitanii, locotenenții și sublocotenenții avea permisiunea să stea jos. Acest obicei mă dezgusta atât de mult, încât nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pălării; iar în sufragerie, toată lumea, chiar și căpitanii, locotenenții și sublocotenenții avea permisiunea să stea jos. Acest obicei mă dezgusta atât de mult, încât nu am mers niciodată acolo.“ Urmează descrierea unui alt episod în care regele nu mai respectă eticheta, cu ocazia morții unei persoane importante:„într-o singură zi a venit toată lumea la Marly pentru a și exprima compasiunea și condoleanțele; Ludovic al XIV-lea, ca să scape de ceremonie, a ordonat să nu se țină discursuri, și ca întreaga
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu mine am fost primele care nu ne-am putut abține; apoi Delfinul și Ducele de Berri și în final regele; și toată lumea care era în cameră a izbucnit în râs.“ Ludovic avea simțul umorului și uneori accepta să încalce eticheta, cu condiția ca întâmplarea și circumstanțele în care se produceau acest lucru să fie amuzante. Este cazul marchizului Antoine Gaston de Roquelaure, care a relatat întâmplarea în memoriile sale apocrife, dar care a fost repovestită și în lucrarea ducesei d
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Un element deosebit de important pentru relația dintre mamă și fiu este faptul că Ludovic, în timpul ceremonialului de trezire al reginei, îi înmâna cămașa. Aceasta era îndatorirea uneia dintre doamnele de la curte de rang înalt, însă Ludovic nu a respectat niciodată eticheta când dorea să își demonstreze dragostea pentru regina Ana. Regina-mamă a insistat mereu ca masa să o servească în compania fiilor săi. O gurmandă recunoscută, regina se delecta atât cu mâncăruri gătite după rețetele spaniole, cât și cu cele preparate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la vârsta adolescenței. Verificarea ipotezei nr. 5: Avansăm ipoteza că adolescenții doresc să exprime prin vestimentație o imagine despre sine, considerând că haina este una dintre modalitățile prin care care pot comunica cu ceilalți. Q17. Considerați că hainele reprezintă o etichetă socială? Întrebările de mai sus surprind impactul adolescenții consideră că Îl exercită vestimentația lor asupra celor din jur - astfel, adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Q21. Urmăriți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hainele reprezintă o etichetă socială? Întrebările de mai sus surprind impactul adolescenții consideră că Îl exercită vestimentația lor asupra celor din jur - astfel, adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Q21. Urmăriți să vă faceți remarcat(ă) prin intermediul produselor vestimentare În mediul social apropiat? Mai mult de jumătate dintre adolescenții investigați consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
află prețu accesibil și confortul pe care li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de genul cumpărați sau nu ceva? Nu mai trebuie să ne simțim prost când, după ce am cerut minute În șir informații despre un produs sau altul, ajungem să nu Îl cumpărăm. Putem sta un sfert de oră să citim o etichetă, fără să ne Întrebe nimeni nimic. Un alt motiv important pentru care sunt preferate supermarketurile apreciază specialiști, mai ales În România, este acela că un astfel de magazin Îl face pe cumpărătorul de condiție materială medie să se simtă liber
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudinilor și valorilor, a relațiilor indivizilor cu mediul, cu ceilalți și cu sine au stimulat expansiunea nevoilor de cumpărare și consum, dar cu noi semnificații individuale și colective. Acest nou consumator frecventează acum uriașe centre comerciale, solicită mărci mondiale, revendică etichete ce atestă calitatea, navighează pe internet, consumă produse ecologice etc. Industriile și serviciile sunt nevoite să mobilizeze strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, să conceapă politici de diferențiere și de segmentare, să alimenteze din ce În ce mai consistent frenezia cererii, să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se adresează masei. Pentru că manipularea poate fi considerată propagandă mascată, și din considerente de eficiență terminologică, vom folosi în lucrarea de față cu precădere termenul propagandă. Propaganda înseamnă imagine. Firește, există un nemăurabil volum de propagandă prin cuvinte, sloganuri, propoziții-ancoră, etichete. Dar aceasta are eficiență maximă dacă aduce în mintea receptorilor imagini. O frază ca „Statura politică a domnului prim- ministru Adrian Năstase s-a diminuat considerabil fără ca dânsul să observe acest lucru” nu aduce nici un pixel de imagine în „ochiul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Dumitrescu în căutarea gâștelor : Ga-ga-ga ! Ga-ga-ga ! Una dintre cele mai puternice despre absurd și grotesc în dictatură pe care le- am văzut în cinema este secvența lui Emil Botta, dr. Paveliu, privind fix raftul barului și cerând repetat sticla cu eticheta „Cremă de mandarine. Oriental”. Toate catifelările, aromele și rotunjimile de vis din aceste cuvinte : cremă, mandarine, oriental, așezate în raftul bufetului... Pescăruș de la poalele munților, peste sinistrul trăscău dul ceag care ar fi făcut să vomite și un elefant... Reprezentanții
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vorbind din punctul de vedere al valorii artistice, cinematografice, Faleze de nisip e un film rău. Doar că nu merita nici interzicerea, nici afișarea pe peretele temniței de la Sighet. Ni cet excés d’honneur, ni cette indignité. În ultimă instanță, eticheta cea mai potrivită poate fi aceea pe care i-o pune dicționarul Modorcea : „Film psihologic. Fiind în concediu la mare, doctorului Theodor și logodnicei sale, Cristina, li se fură lucrurile lăsate pe plajă”. Secretul lui Bachus (1984) sau Miliția în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Fiecare din aceste reprezentări de sine vor fi descrise, iar interrelațiile vor fi discutate (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3.1.1 Sinele Perceput Sinele perceput include percepțiile a trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Trăsături sunt etichete pentru o gamă largă de reacții care se regăsesc relativ permanent în tiparul de comportament. Fundamental pentru această definiție este ipoteza că oamenii fac atribuiri interne în cazul indivizilor care demonstrează în mod consecvent un anumit tipar de comportament în
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
un mijloc economic de construire a enunțurilor: emițătorul selectează mai ușor elementele componente ale mesajului, având la dispoziție un repertoriu gata făcut, iar receptorul găsește interpretarea justă fără a o mai raporta la alte interpretări posibile 4. 1.2. Politețe, etichetă, protocol În limba comună, între politețe, etichetă și bună-cuviință se pune semnul egal. Codurile bunelor maniere, care descriu normele de comportament și de vorbire, folosesc acești termeni ca și când ar fi sinonimi. Politețea în sens lingvistic diferă însă de ceilalți termeni
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
emițătorul selectează mai ușor elementele componente ale mesajului, având la dispoziție un repertoriu gata făcut, iar receptorul găsește interpretarea justă fără a o mai raporta la alte interpretări posibile 4. 1.2. Politețe, etichetă, protocol În limba comună, între politețe, etichetă și bună-cuviință se pune semnul egal. Codurile bunelor maniere, care descriu normele de comportament și de vorbire, folosesc acești termeni ca și când ar fi sinonimi. Politețea în sens lingvistic diferă însă de ceilalți termeni apropiați. Penelope Brown și Stephen Levinson, cercetătorii
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
un stat sau o unitate administrativă și orice greșeală se repercutează nu doar asupra propriei persoane, ci a întregii instituții reprezentate. De aceea, normele protocolare de comportament și de vorbire sunt descrise în lucrări de specialitate. Diferența dintre protocol și etichetă se poate rezuma la distincția dintre relația instituțională și relația particulară - eticheta definește comportamentul pe care un individ, care nu se reprezintă decât pe sine, îl are față de o persoană supusă normelor de protocol. Am putea echivala eticheta prin politețe
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
doar asupra propriei persoane, ci a întregii instituții reprezentate. De aceea, normele protocolare de comportament și de vorbire sunt descrise în lucrări de specialitate. Diferența dintre protocol și etichetă se poate rezuma la distincția dintre relația instituțională și relația particulară - eticheta definește comportamentul pe care un individ, care nu se reprezintă decât pe sine, îl are față de o persoană supusă normelor de protocol. Am putea echivala eticheta prin politețe în contextul vieții publice, aflată tocmai prin această situație de comunicare în
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
protocol și etichetă se poate rezuma la distincția dintre relația instituțională și relația particulară - eticheta definește comportamentul pe care un individ, care nu se reprezintă decât pe sine, îl are față de o persoană supusă normelor de protocol. Am putea echivala eticheta prin politețe în contextul vieții publice, aflată tocmai prin această situație de comunicare în strânsă relație cu protocolul 13. Ierarhia bisericească are și ea reguli proprii de adresare. Substantivele din aceste sintagme fac parte din fondul vechi al limbii, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]