11,414 matches
-
că nu am găsit din fostul ghetou decât câteva clădiri în ruină (și un restaurant cașer cu un meniu sărac și prețuri piperate), dar de acolo am ajuns cu ușurință la Sinagoga Mare care se află la periferia fostului cartier evreiesc, pe promenada ce însoțește Tibrul, râul care străbate cu întortocheri numeroase orașul. Sinagoga, o clădire imensă destinată satisfacerii unor cerințe din alte timpuri, când comunitatea romană era cu mult mai numeroasă decât astăzi, se înalță sfidătoare sub o cupolă care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se oglindea o practică a moralei interioare de o frumusețe rară. Avea un temperament tolerant până la extrem și era o ființă de o bunătate generoasă parcă fără limite, iar însușirile sale, derivate din personalitatea ei devotată principiilor directoare ale etosului evreiesc, i-au asigurat respectul și admirația multora. Ea a crescut șapte copii cu truda frunții sale și chiar când tata reușea să rețină, din venitul său modest, un salariu pentru o servitoare, și atunci mama era cea care trudea la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cursul dimineții. Ofițerul s-a dus unde s-a dus și, după câteva minute, s-a întors însoțit de Itzhak, care era deja în posesia unei permisii de șapte zile, exact atât cât durează prima perioadă de doliu după datina evreiască. Cortegiul funebru format dintr-o mulțime de bărbați și femei a pornit vineri, la ora mesei, din curtea sinagogii, însoțind sicriul purtat pe umerii a șase bărbați care au mers pe jos pe tot parcursul drumului până la cimitir, o distanță
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
portiță de scăpare descoperită adhoc și să plece, împreună cu soția și doi copii, la bordul vasului "Transilvania", în Israel. Dr. Moses David Rosen a fost ales, foarte de tânăr nu împlinise treizeci de ani în funcția de șef-rabin al comunităților evreiești din România. Nu a trecut mult timp după alegere și un val de zvonuri dintre cele mai monstruoase au fost lansate împotriva lui, fie din pură invidie, fie din motive legate de răutatea care zace latentă în firea omului. Se
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se folosească de împrejurările în care își desfășura activitatea spre binele comunității sale. El a fost unicul rabin în spațiul lagărului socialist care a reușit să desfășoare o activitate energică și fructuoasă menită să conserve conștiința religioasă în rândurile populației evreiești care în parte și datorită activității desfășurate de rabin s-a micșorat treptat în urma valurilor de äliya38 aprobate după bunul plac al autorităților totalitare. După cum se știe, în lumea în care trăim cu atât mai mult în regimurile totalitare prânzurile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a fost obligat să se pronunțe în favoarea statutului de partener economic preferențial dorit de autoritățile din România. Este clar însă că avantajele economice și de prestigiu politic obținute prin acest statut, după multe intervenții, nu au dăunat nici intereselor comunității evreiești din România, nici Statului Israel. În schimb, privilegiile obținute de șef-rabinul Rosen în urma acțiunii sale în străinătate aveau, din punctul de vedere al intereselor naționale evreiești, o valoare inestimabilă. După primul meu contact la București cu șef- rabinul Rosen s-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
politic obținute prin acest statut, după multe intervenții, nu au dăunat nici intereselor comunității evreiești din România, nici Statului Israel. În schimb, privilegiile obținute de șef-rabinul Rosen în urma acțiunii sale în străinătate aveau, din punctul de vedere al intereselor naționale evreiești, o valoare inestimabilă. După primul meu contact la București cu șef- rabinul Rosen s-a dezvoltat, în decursul anilor, o relație călduroasă de stimă reciprocă, care s-a fortificat în urma unor întâlniri la Ierusalim, la Bruxelles și la Paris. Spre
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lor. Însă acest articol, inspirat de guvernul sovietic, a dat, în același timp, primul semnal al politicii ostile constituind ceea ce numim antimodelul relațiilor diplomatice normale care a caracterizat, pentru mai mult de patruzeci de ani, politica puterii sovietice față de statul evreiesc. Această politică ostilă a fost urmată și aplicată în practica de zi cu zi de către statele satelit aparținând Blocului Sovietic, deși, așa cum s-a precizat deja, nu se poate afirma că linia politică a fiecărui stat cuprindea o doză identică
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
anului 1948, poate fi privită drept "luna de miere" a relațiilor dintre Israel, Uniunea Sovietică și țările Europei de Răsărit. În această perioadă, Uniunea Sovietică se afla în prima linie a acestei bătălii, întreținând legături de strânsă colaborare cu populația evreiască și cu reprezentantul politic al acesteia Agenția Evreiască. Purtătoarea de cuvânt oficială a Guvernului sovietic și, în conformitate cu tezele interpretate de acesta, presa sovietică și-a exprimat sprijinul în favoarea luptei armate a populației evreiești condamnând opoziția armată a arabilor pentru întemeierea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
miere" a relațiilor dintre Israel, Uniunea Sovietică și țările Europei de Răsărit. În această perioadă, Uniunea Sovietică se afla în prima linie a acestei bătălii, întreținând legături de strânsă colaborare cu populația evreiască și cu reprezentantul politic al acesteia Agenția Evreiască. Purtătoarea de cuvânt oficială a Guvernului sovietic și, în conformitate cu tezele interpretate de acesta, presa sovietică și-a exprimat sprijinul în favoarea luptei armate a populației evreiești condamnând opoziția armată a arabilor pentru întemeierea unui stat evreiesc, calificând-o drept o activitate
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
întreținând legături de strânsă colaborare cu populația evreiască și cu reprezentantul politic al acesteia Agenția Evreiască. Purtătoarea de cuvânt oficială a Guvernului sovietic și, în conformitate cu tezele interpretate de acesta, presa sovietică și-a exprimat sprijinul în favoarea luptei armate a populației evreiești condamnând opoziția armată a arabilor pentru întemeierea unui stat evreiesc, calificând-o drept o activitate în serviciul imperialismului britanic. URSS a fost primul stat care a recunoscut de jure Statul Israel, odată cu nașterea lui; s-a grăbit să stabilească cu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
reprezentantul politic al acesteia Agenția Evreiască. Purtătoarea de cuvânt oficială a Guvernului sovietic și, în conformitate cu tezele interpretate de acesta, presa sovietică și-a exprimat sprijinul în favoarea luptei armate a populației evreiești condamnând opoziția armată a arabilor pentru întemeierea unui stat evreiesc, calificând-o drept o activitate în serviciul imperialismului britanic. URSS a fost primul stat care a recunoscut de jure Statul Israel, odată cu nașterea lui; s-a grăbit să stabilească cu acesta relații diplomatice la cel mai înalt nivel; a încuviințat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
întemeiate în ceea ce privește cauzele politicii sovietice în acest context. Deși broșura Problema Palestiniană, semnată de un anumit A. Genin și apărută la Moscova în octombrie 1948, nu lăsa niciun dubiu în ceea ce privește scopurile politicii sovietice de sprijinire a aspirațiilor naționale ale populației evreiești din Țara Sfântă în acea perioadă. Subliniind importanța acestei țări, din punctul de vedere al intereselor economice britanice, Genin apreciază că "magnații britanici ai petrolului vor primi o lovitură groaznică dacă vor pierde Palestina" și susține că "ieșirea englezilor din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
atașamentul lor față de patria renăscută în Israel rămân, ca orice iluzie, himerice. Unii evrei sovietici s-au lăsat, la început, purtați pe aripile iluziei, mergând până la a cere permisiunea de a pleca în Israel pentru a lupta în rândurile armatei evreiești de apărare împotriva invaziilor arabe, în timp ce alte mii de evrei s-au adunat în fata Sinagogii din Moscova să-și manifeste mândria și bucuria cu ocazia vizitei Goldei Meir, prima reprezentantă diplomatică a Israelului la Moscova, cu rang de ministru
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
îndelungată și sinuoasă care, în încheiere, nu a risipit îndoielile dacă rezultatele obținute se situează la nivelul așteptărilor. În decursul convorbirii, Mitterrand își provoacă musafirul, punându-l în situația de a-și exprima punctul de vedere în legătură cu teme ca revendicarea evreiască privind Statul Israel, recunoașterea legitimității Statului Israel, Hotărârile Consiliului de Securitate care au validat revendicarea și legitimitatea, revizuirea Convenției Naționale Palestiniene, dreptul refugiaților la întoarcere și legalitatea utilizării armelor teroriste. Cum se cuvin interpretate răspunsurile la aceste întrebări. Cei ce
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
au găsit în ele o înclinare spre moderație în ceea ce privește definirea dreptului refugiaților la întoarcere; în schimb însă, Arafat nu s-a simțit tentat să spună și nu a spus nimic în legătură cu teme majore precum cea legată de legimitatea prezenței suverane evreiești în Eretz Israel și cea legată de Convenția Palestiniană. Acesta a fost, probabil, motivul care l-a determinat pe Roland Dumas să exercite presiuni masive asupra lui Arafat determinându-l să folosească termenul de caduc atunci când, în interviul programat la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nu a interpretat cu fidelitate riguroasă semnificațiile evenimentului. Căci, deși Arafat a recunoscut existența Statului Israel ca un fapt împlinit (de facto), el nu a recunoscut existența acestuia de drept (de jure) și, cu atât mai puțin legitimitatea dreptului existenței evreiești suverane în Eretz Israel. Pe de altă parte, Dumas a mers cam departe, exagerând sensul noțiunii de caduc atunci când a susținut că "acesta este cât se poate de evident, ba având chiar și o semnificație juridică, ceea ce ne scutește de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
semită evreii; de experiențe istorice divergente; de influențe generate de contacte cu populații, culturi și tradiții întâlnite și asimilate la răscrucea unor împrejurări istorice proprii fiecăruia dintre aceste două popoare, până ce avatarurile istoriei poporului evreu au condus grupuri de populații evreiești să se stabilească pe plaiurile Țărilor Române, provocând în felul acesta contacte care au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se stabilească pe plaiurile Țărilor Române, provocând în felul acesta contacte care au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred că, pentru a înțelege fenomenul stabilirii unor populații evreiești pe teritoriul provinciilor romane, se cuvine să evocăm faptul istoric al peregrinarilor evreiești în spațiul european și, în acest scop, am ales un fragment din introducerea la capitolul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred că, pentru a înțelege fenomenul stabilirii unor populații evreiești pe teritoriul provinciilor romane, se cuvine să evocăm faptul istoric al peregrinarilor evreiești în spațiul european și, în acest scop, am ales un fragment din introducerea la capitolul consacrat marelui filozof evreu Baruch (Benedictus) Spinoza în "Istoria filosofiei" de Will
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred că, pentru a înțelege fenomenul stabilirii unor populații evreiești pe teritoriul provinciilor romane, se cuvine să evocăm faptul istoric al peregrinarilor evreiești în spațiul european și, în acest scop, am ales un fragment din introducerea la capitolul consacrat marelui filozof evreu Baruch (Benedictus) Spinoza în "Istoria filosofiei" de Will Durrant: "Istoria evreilor de la dispersarea lor este una din epopeile istoriei europene. Expulzați
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în căutare de refugiu în urma șicanelor, persecuțiilor și a pogromurilor la care au fost expuși în țări vecine sau în urma promovării unor activități comerciale, cu precădere începând din secolul al XVII-lea, care corespunde aici așezării unor embrioane de comunități evreiești structurate pe teritoriul românesc. (Comunitatea din București apare menționată într-un document al "Registrului de Tezaur" din 1694 sub denumirea de ghilda evreiască.) Spre sfârșitul acestui veac apar și alte embrioane de comunități evreiești la Iași, Soroca, Ștefănești și Dorohoi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
comerciale, cu precădere începând din secolul al XVII-lea, care corespunde aici așezării unor embrioane de comunități evreiești structurate pe teritoriul românesc. (Comunitatea din București apare menționată într-un document al "Registrului de Tezaur" din 1694 sub denumirea de ghilda evreiască.) Spre sfârșitul acestui veac apar și alte embrioane de comunități evreiești la Iași, Soroca, Ștefănești și Dorohoi (în Moldova) și la Alba-Iulia (în Transilvania)67. Punctul de plecare în analiza identității evreilor originari din România ca "factori referiți în mod
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aici așezării unor embrioane de comunități evreiești structurate pe teritoriul românesc. (Comunitatea din București apare menționată într-un document al "Registrului de Tezaur" din 1694 sub denumirea de ghilda evreiască.) Spre sfârșitul acestui veac apar și alte embrioane de comunități evreiești la Iași, Soroca, Ștefănești și Dorohoi (în Moldova) și la Alba-Iulia (în Transilvania)67. Punctul de plecare în analiza identității evreilor originari din România ca "factori referiți în mod exclusiv la subiectul identificat" va reține ca o condiție sine qua
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o condiție sine qua non fizionomia culturală și experiența istorică memorizată a evreului emigrat din țările vecine. Dar înainte de a ne aventura în analiza propusă, trebuie evocat faptul care poate surprinde că s-au descoperit mărturii arheologice atestând o prezență evreiască, probabil efemeră pe aceste meleaguri încă de pe vremea Daciei Romane. Astfel, o monedă ebraică din bronz emisă de ultimul iudeu răzvrătit împotriva asupritorului roman, Shimon Bar Kochba, datând cu probabilitate din anul 133-134 e.n., a fost găsită în apropierea castrului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]