9,472 matches
-
Cristea, Faptul, 19-24; Cioculescu, Itinerar, I, 64-72, IV, 71-76; Dana Dumitriu, Introducere în opera lui C.A. Rosetti, București, 1984; Indrieș, Polifonia, 66-70; Holban, Literatura, I, 1-19; Ioan Holban, C.A. Rosetti, CL, 2000, 3-5; Manolescu, Istoria, I, 263-273; Simion, Ficțiunea, III, 94-102; Dicț. scriit. rom., IV, 97-101; Săndulescu, Memorialiști, 27-32. F.F.
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
2001, 192-198; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului contemporan, București, 2001, 136-141; Constantin Cubleșan, Romancierul Rebreanu, București, 2001; Gheorghe Glodeanu, Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; Ion Bogdan Lefter, Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Simion, Ficțiunea, III, 185-213; Teodor Tanco, Despre Liviu Rebreanu, Cluj-Napoca, 2001; Călin Teutișan, Fețele textului, Cluj-Napoca, 2002, 31-48; Săluc Horvat, Liviu Rebreanu: Ion - universul uman, Cluj-Napoca, 2003; Ion Simuț, Liviu Rebreanu, Brașov, 2003. Ov.S.C.
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
melodramatică. Definită ca o „Madame Bovary într-o societate totalitară”, Platonia este o fostă cântăreață de operă care încearcă să își vindece egoul ultragiat de câteva iubiri eșuate prin refugiul în muzică și în cele din urmă în moarte. În ficțiunea autobiografică Viața pe fugă (1998), incitantă se arată mai ales analiza stărilor psihologice ale protagonistei, o exilată la New York, căreia i se radiografiază atent metamorfoza interioară. Și poezia scrisă de R., prezentă în volumul Învățarea lumii (1998), este o proiectare
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Anton Cosma, Romanul românesc și problematica omului contemporan, Cluj-Napoca, 1977, 206-207; Iorgulescu, Scriitori, 240-241; Al. Călinescu, Noul roman istoric, CL, 1984, 1; Tania Radu, În șaua istoriei, FLC, 1984, 6; Valentin Tașcu, „Rodeo”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istorie și ficțiune, T, 1984, 5; Nicolae Oprea, Desprinderea din ramă, VR, 1984, 10; Holban, Profiluri, 327-329; Traian Podgoreanu, Istorie și perspectivă romanescă, RL, 1988, 13; Gheorghe Mocuța, Timpul interior, O, 1988, 14; Stănescu, Jurnal, III, 140-144; Dicț. scriit. rom., IV, 165-166. T.
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
un personaj-simbol și o metaforă, aceea a podului de lemn mișcător, șubred și periculos, pe care eroina reușise să îl traverseze în copilărie fără ajutorul mâinilor. Cartea este un „pod de vise” alcătuit din scrisori, jurnale și fragmente de jurnal, ficțiuni și mărturisiri intercalate în alte narațiuni, reluarea unei povestiri dintr-un volum anterior (Joc de statui, din volumul Magazinul de clepsidre, 1987). Alternarea continuă a planurilor, a perspectivei temporale, aglomerarea halucinantă a detaliilor și caracterul fantomatic al unor personaje dau
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și 1946. La granița dintre memorialistică și opera de ficțiune se situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența între 1944 și 1965
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
care orientează atât povestea, cât și lectura cititorului, ca într-un joc de oglinzi, având ca rezultat îmbogățirea semnificațiilor și relevarea unei conștiințe retorice marcate. Cu un caracter accentuat de gramatică narativă, finalul lucrării stabilește relația dintre narație, istorie și ficțiune. Cu acest volum S. deschide o serie de studii asupra operei unor scriitori reprezentativi ai literaturii române, între care Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Marin Sorescu ș.a., prezenți în Melancolia descendenței (1989), Bănulescu fiind preluat și într-o micromonografie apărută în
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
romanului apare, curând după debutul cărții, „vehiculul” eseistic, iar în interiorul acestuia intră filosofemele autorului, diseminate în discursurile personajelor. Foarte dens compozițional și stilistic, Adio, Europa! este totuși aproape transparent în ceea ce privește mesajul antitotalitar. Fostul aderent la ideile stângii radiografiază în spațiul ficțiunii o lume ce nu mai are nimic în comun cu principiul egalității oamenilor, făcând să prolifereze halucinant minciuna și lașitatea, impostura și nedreptatea. Radiografia este dublată frecvent de caricatură, de portretul îngroșat și vitriolant: personajele negative (frații Tutilă, Osmanescu, Ilderim
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
Ist. lit., 602-605; Nicolae Oprea, Ion D. Sîrbu și timpul romanului, Pitești, 2000; Regman, Ultime explorări, 173-176; Alex. Ștefănescu, Ion D. Sîrbu, RL, 2001, 2; Bârna, Comentarii, 164-175; Cristea-Enache, Concert, 557-584; Pop, Viață, 36-41; Popa, Ist. lit., II, 991-998; Simion, Ficțiunea, III, 340-362; Mihai Barbu, Dicționarul personajelor petrilene din opera lui Ion D. Sîrbu, Petroșani, 2002; Mircea Muthu, Modul Isarlâk, APF, 2003, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 12-16; Firan, Profiluri, II, 238-243; Antonio Patraș, Ion D. Sîrbu - de veghe
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de emoție ale specificului originar în peisajul actual. O cu totul altă dispoziție vădesc Baladele din 1971, de fapt un fel de poeme epico-dramatice în stil folcloric, dar de invenție liberă, pe alocuri suprarealistă, creații cu totul originale în planul ficțiunii, valorificând fabulosul eroic, unele din ele fiind chiar puse în scenă. Dacă Fata de apă e mai curând o legendă din vremea arhaico-mitică, în care un leneș „Dănilaș cel poznaș” (un antierou aproape) alungă spre Bosfor leul care ucidea turmele
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
alcătuiește, împreună cu materialele de arhivă, un tom impunător, indispensabil oricui se interesează de laboratorul romancierului. Ordonând cronologic și tematic „fișele de lucru” din cele câteva faze / variante ale romanului, Ș. urmărește lungul drum de la documentul brut la absorbirea lui în ficțiune, în termenii înscriși de G. Călinescu pe coperta dosarului: de la „documentația materială” la „personajele imaginare”. Cercetarea va fi reluată în cartea G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice” (1996), unde sunt reunite, pe lângă studiul despre Scrinul negru, evocări ale profesorului și
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
București, 1991; Paznici la drumul mare, București, 1992; Moara de nisip, București, 1995; ed. (Vămile Damascului sau Moara de nisip), București, 2003; Iisus Tămăduitorul, București, 2000; ed. (Moara de vorbe sau Iisus Tămăduitorul), București, 2003. Repere bibliografice: Ion Papuc, Virtuțile ficțiunii epice, TR, 1968, 27; Magda Ursache, „Oameni singuri”, CRC, 1968, 51; Constantin Cubleșan, Romanul parabolic, TR, 1969, 29; Mircea Muthu, „Cortegiul”, ST, 1969, 8; Mincu, Critice, I, 195-197; Popa, Modele, 145-146; Nicolae Prelipceanu, „Urma”, TR, 1972, 39; Eugen Uricaru, „Urma
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
39; Eugen Uricaru, „Urma”, ST, 1973, 21; Constantin Hârlav, Banala aventură a sufletelor însingurate, TR, 1974, 39; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1977, 7; Mihai Ungheanu, „Marele sigiliu”, LCF, 1977, 9; Iorgulescu, Scriitori, 252-253; Dana Dumitriu, Între document și ficțiune, RL, 1979, 4; Vasile Sălăjan, „Marele sigiliu”, TR, 1980, 35; Teodor Vârgolici, Istorie și literatură, RL, 1987, 48; Mariana Sipoș, Cărțile întunericului, RL, 1991, 15; Miruna Barbu, Joc în trei minus unu, RL, 1991, 38; Liviu Grăsoiu, Despre personaje și
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
într-o formație de muzică rock, poate fi considerat un exponent al tinerilor nonconformiști de la începutul anilor ’90. Cartea surprinde și o realitate a satului românesc, neexploatată până la S., o ruralitate în curs de postmodernizare. O lucrare complementară operei de ficțiune este Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
și evreii: cazurile Dorohoi, București, Iași, Odessa (1998), Istoria loviturilor de stat în România (1821-1999) (I-III, 2000-2002) -, lucrări care au suscitat numeroase obiecții și controverse în mediile academice. Formula narativă a lui S. oscilează între arhivistică și apocrif, între ficțiune documentară și metaficțiune istoriografică. Astfel, în romanul Drumul Olandei epicul sucombă sub presiunea factologiei. Miezul cărții îl constituie aventurile lui Ștefan Predescu, care, traversând Europa în timpul ultimului război mondial, ajunge să lupte alături de Rezistența olandeză. Cum tribulațiile protagonistului reprezintă doar
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
Cesereanu, Tommaso d’Aquino, postmodernul, ST, 1995, 10-11; C. Stănescu, „Sfințenia” ca mască a tiraniei, ALA, 1995, 280; Florian Baiculescu, Patimile literare înainte și după Stoenescu, „Libertatea”, 1996, 16 ianuarie; Dan Perșa, Dominicanii și comunismul, TMS, 1998, 2; Horia Gârbea, Ficțiunea și documentul, CNT, 1999, 13; Alex. Ștefănescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman, RL, 1999, 17. A. Tr.
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
N. Carandino, Lungă călătorie între vis și viață, TTR, 1979, 1; Marius Robescu, Autori și spectacole, București, 1980, 105-107; Ion Zamfirescu, Mircea Ștefănescu, RL, 1982, 44; Brădățeanu, Istoria, III, 178-185; Faifer, Dramaturgia, 129-134; Ionuț Niculescu, Personajul istoric între document și ficțiune: Alexandru Ioan Cuza, TTR, 1984, 1; Ileana Lucaciu, Un succes..., SPM, 1984, 16; Ludmila Patlanjoglu, „Pachetul cu acțiuni”, RL, 1984, 17; Virgil Brădățeanu, Creații reprezentative ale noii noastre literaturi dramatice, TTR, 1984, 4; Viorel Cosma, Mircea Ștefănescu. Între muzică și
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Vlad, Lectura, 187-191; Mircea Iorgulescu, „...unul dintre acele imprimate cu conținut românesc”, RL, 1978, 34; Vasile Andru, Procesul memorandiștilor, VR, 1978, 10; Valentin F. Mihăescu, „Procesul unui proces”, LCF, 1978, 48; Ardeleanu, Mențiuni, 182-190; Ungheanu, Lecturi, 352-356; Nicolae Bârna, Între ficțiune și realitate, RL, 1980, 5; Nicolae Georgescu, „Nici cuceritori, nici cuceriți”, LCF, 1983, 6; Ion Dodu Bălan, „Andra”, CNT, 1983, 19; Paul Dugneanu, Ziua nemuritoare, CNT, 1984, 35; Aurel Dragoș Munteanu, „O zi pentru nemurire”, LCF, 1985, 18; Mircea Vaida
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
invaziile barbare. Nu găsim aici gînduri foarte profunde și nici poezie de calitate, inclusiv pentru că scrierea ne-a parvenit în stadiul de schiță. Fontaine vorbește despre un „examen de conștiință personal și colectiv”, dat fiind că dialogul e doar o ficțiune. Oricum, în imitația după Bucolicele lui Vergiliu, poetul atinge un anumit nivel de precizie a exprimării. Se pare că acest Paulinus a trăit în Gallia Narbonensis - după unii, lîngă Pirinei, după alții, ar fi vorba de un epicop de Biterrae
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Aceasta era structurată ca o povestire, relatată unui anume Teostene, a unei dispute, care durase cinci zile, între autor și un păgîn învățat care nu e numit, însă e menționat ca filozof sau „filolog”. în realitate, cadrul dialogului e pură ficțiune: de fiecare dată, păgînul lansează atacuri, adesea sarcastice, contra unei serii de pasaje din Scripturi, în general din Noul Testament și în special din evanghelii și din Apostolul Pavel, iar autorul îi răspunde îndelung, fără ca interlocutorul său să-l mai contrazică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
greu să ne închipuim că acest important grup de tratate s-a pierdut în întregime, în timp ce operele celelalte constituie o tradiție unitară, transmisă dintotdeauna ca un corpus compact. Prin urmare, e foarte posibil să avem de-a face cu o ficțiune. Aceste șapte (!) tratate pierdute ar asigura, judecînd după trimiterile prezente în celelalte, acoperirea unor teme teologice dezvoltate puțin sau deloc în operele existente și le-ar îngloba așadar pe acestea într-un proiect teologic „total”. Am avea astfel un fel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Andreea Deciu În materie de ficțiune, activitatea teoretică mă satisface pe deplin" (Gérard Genette). Acest motto ales de prefațatoarea și traducătoarea volumului Opera artei. Imanență și transcendență, Muguraș Constantinescu, mi se pare, în special după lectura cărții, o veritabilă profesiune de credință a autorului. Genette e
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
la modul general, dar ambițiile sale rămîn aceleași: de panoramare a unui spațiu ce poate părea copleșitor de vast, prin reducerea sa în categorii construite conform unui aparat teoretic ce reprezintă extensia, deși poate subtil deghizată, a naratologiei sale. În Ficțiune și dicțiune. Introducere în arhitext, precedentul volum al teoreticianului (cel puțin în ordinea traducerilor romanești), există o distincție importantă între abordările care încearcă să definească literatura întrebîndu-se care este esența ei (așa numitele poetici esențialiste), și acele abordări care o
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
ai lui Escher, sau faimosul Don Quijote al lui Pierre Menard. Analiza textului lui Borges îi prilejuiește lui Genette o polemică strălucită cu Nelson Goodman. De altfel întreg volumul stă sub semnul unui dialog permanent cu Goodman, în chip similar cu Ficțiune și dicțiune. Găsesc foarte interesant acest fenomen al imersiunii unor teoreticieni francezi în tradiția analiticismului anglo-saxon: el apare nu numai în cazul lui Genette, ci și acela al lui Paul Ricoeur, de fiecare dată provocînd o tensiune metodologică și conceptuală
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
cu o armă atât de periculoasă un autor contemplativ și pașnic și nu unul agresiv, nesăbuit, dornic de spectacol cu orice preț. Comedia existenței Pentru a ne bucura de frumusețea literară a cărții, trebuie să o citim ca pe o ficțiune. Să ne imaginăm că pe prima ei pagină stă scris: "Orice asemănare cu persoane și situații reale este pur întâmplătoare.". Dacă o citim astfel, descoperim repede o comedie a existenței plină de culoare și având un ritm îndrăcit. Grid Modorcea
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]