7,001 matches
-
Florentina certându-se. Maria o învinuia pe Florentina că aceasta răspândește zvonuri neadevărate despre ea. Profesoara le-a sfătuit să meargă la mediere. Rol pentru Maria. Ai auzit că Florentina bârfește despre tine. Printre altele, ea a spus că tu fumezi pe ascuns si că tu ai fost aceea care a furat catalogul clasei pentru ca părinții tăi să nu afle despre notele rele pe care le ai. Tu spui că toate aceste lucruri sunt neadevărate, că nu vei mai tolera așa ceva
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
lucruri sunt neadevărate, că nu vei mai tolera așa ceva si îi vei face „zile fripte” Florentinei dacă aceasta nu va înceta să mai răspândească asemenea zvonuri. Rol pentru Florentina. Tu ai auzit anumite zvonuri despre Maria. Si anume: că ea fumează si că a furat catalogul clasei pentru ca părinții ei să nu afle despre notele rele pe care le are. Ai întrebat unele prietene de-ale ei dacă ce ai auzit e adevărat. La un moment dat te trezești cu Maria
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum și a leucemiilor și limfoamelor. Riscul de a dezvolta o neoplazie este direct proporŃional cu numărul de Ńigări fumate pe zi, cu durata fumatului și cu conŃinutul în gudron și nicotină al acestora. Statistic, cancerul reprezintă atât la nivel mondial, cât și în Ńara noastră, a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare (199,1%ooo locuitori în 2002
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin importantă decât vârsta fumătorului, din punct de vedere al riscului. Astfel, fumatul la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin importantă decât vârsta fumătorului, din punct de vedere al riscului. Astfel, fumatul la subiecŃii tineri asociază riscuri mai mari faŃă de persoanele vârstnice, pentru perioade similare
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. În plus, riscul de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare crește direct proporŃional cu numărul de pachete-an fumate. Cercetările de specialitate au arătat o rată înaltă de reocluzie la subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei Fumatul acut se asociază cu afectarea recrutării capilarelor în timpul hiperemiei reactive și cu deteriorarea mecanismelor vasodilataŃiei microvasculare, dependente de endoteliu. Fumul de Ńigară conŃine produși de combustie cu efecte patogenice la fel de importante ca
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Mai mult, s-a stabilit o relaŃie direct proporŃională între mortalitatea globală la pacienŃii cu diabet zaharat tip 2 și numărul de Ńigări fumate. Comparativ cu nefumătorii riscul de mortalitate a fost de 1,64 ori superior la subiecŃii care fumau 15-34 Ńigări pe zi și de 2,19 ori mai mare în cazul a mai mult de 34 Ńigări pe zi fumate. Riscul de mortalitate a devenit similar cu al nefumătorilor după aproximativ 10 ani de la sistarea fumatului. În concluzie
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prezenŃa acestuia, asociază frecvent malformaŃii cardiace (tetralogie Fallot, defect septal atrial) la copiii cu mame mari fumătoare (268). Fumatul în timpul sarcinii sporește semnificativ rata avortului spontan. Sarcina ectopică se întâlnește de cel puŃin patru ori mai frecvent la gravidele care fumează, comparativ cu cele nefumătoare, atât prin efectul direct al componenŃilor fumului de Ńigară, cât și din cauza afecŃiunilor inflamatoriipelvine care sunt mai frecvent întâlnite la femeile fumătoare. IncidenŃa sarcinii ectopice este corelată cu numărul de Ńigări fumate, aceasta fiind net superioară
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
risc suplimentar faŃă de persoanele normoponderale (307). 3.13.5. Cancerul pancreatic Conform unor studii prospective, riscul de cancer pancreatic este dublu la fumători, indiferent de sex, comparativ cu nefumătorii. Riscul este de cinci ori mai mare la subiecŃii care fumează mai mult de 40 Ńigări pe zi. În plus, foștii fumători nu ating un risc similar cu nefumătorii decât după 15 ani de renunŃare la fumat (308). S-a arătat că renunŃarea la fumat reduce riscul de deces consecutiv cancerului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
col uterin, prostată și penis. Conform unei metaanalize publicate în Statele Unite ale Americii, în 2007, fumatul este asociat cu cancerul de sân la femeile tinere, premenopauză (315). Cancerul vulvar în relaŃie cu fumatul, a fost prezent la femeile care au fumat 10-20 Ńigări pe zi, mai mult de 20 de ani (316). Fumatul este un factor de risc independent pentru cancerul de col uterin, crescând riscul de apariŃie a acestei patologii tumorale maligne de 12 ori. Riscul de apariŃie a cancerului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
care sunt efectiv fumători, în momentul când sunt chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6 luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3) Nefumători: persoane care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de 100 de Ńigări vreodată). Fumatul perceput ca boală, impune acordarea obligatorie a asistenŃei medicale în vederea stopării acestuia. AsistenŃa medicală a fumătorului în vederea renunŃării la fumat constă în diagnosticarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6 luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3) Nefumători: persoane care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de 100 de Ńigări vreodată). Fumatul perceput ca boală, impune acordarea obligatorie a asistenŃei medicale în vederea stopării acestuia. AsistenŃa medicală a fumătorului în vederea renunŃării la fumat constă în diagnosticarea corectă a consumului cronic de tutun și a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
prin terapie comportamentală și înlăturarea simptomelor fizice generate de sevraj prin terapie medicamentoasă. DependenŃa de tutun prezintă caracteristicile unei afecŃiuni cronice. Doar o minoritate a populaŃiei fumătorilor obŃine abstinenŃa completă după prima tentativă de renunŃare la fumat. Majoritatea continuă să fumeze pentru mulŃi ani, parcurgând, în mod tipic, un ciclu cu perioade de remisiune și recădere. Abordările moderne în tratamentul tabagismului trebuie să reflecte cronicitatea dependenŃei de tutun (38). Modelul unei afecŃiuni cronice recunoaște natura evoluŃiei pe termen lung, precum și caracterul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
consiliere sau tratament comportamental. -Pentru pacienŃii care nu doresc să renunŃe în acest moment, oferiŃi intervenŃii motivaŃionale menite să determine încercări viitoare de renunŃare la fumat. -Pentru pacienŃii care au renunŃat la fumat recent și care păstrează tendinŃe de a fuma, aplicaŃi metode de prevenŃie a recidivelor. “Arange ” Programează -ToŃi subiecŃii la care s-au aplicat măsurile precedente, trebuie să beneficieze de urmărire. 89 4.4. Evaluarea fumătorilor înaintea iniŃierii terapiei de renunŃare la fumat Prima etapă a intervenŃiei terapeutice pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
numărul de ani de fumat; “marii fumători“au un consum de peste 20 pachete-an și ridică probleme privind tratamentul); d. DependenŃa de nicotină definită prin minim 3 dintre cele 7 criterii OMS, prezente în ultimele 12 luni (dorinŃă puternică de a fuma, dificultate în a controla cantitativ fumatul, simptome de sevraj la reducerea sau întreruperea consumului, continuarea consumului în ciuda instalării consecinŃelor nocive, prioritate asupra altor activităŃi, toleranŃă crescută, simptome fizice de sevraj tabagic). Evaluarea severităŃii dependenŃei de nicotină este o etapă importantă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Aceasta poate să apară în zile sau săptămâni de la începerea fumatului, chiar dacă nu are la început un caracter regulat, ci doar ocazional (338). AddicŃia determină simptome reprezentate prin creșterea iritabilităŃii, neliniște, dificultăŃi de concentrare, depresie, foame, dorinŃa imperioasă de a fuma, la încercarea sistării fumatului. Acestea sunt datorate modificărilor fiziopatologice apărute la nivel cerebral, însoŃite de o creștere a eliberării de catecolamine de la nivelul suprarenalei (339, 340). Teama de creștere în greutate apare în special la femei, care trăiesc o adevărată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
corporale superioară bărbaŃilor, la întreruperea fumatului, în medie cu 3,8 kg, faŃă de 2,8 kg. Depresia este o tulburare cu o prevalenŃă de patru ori mai mare la fumători faŃă de nefumători (344). Multe persoane, în principal femei fumează pentru a lupta cu situaŃiile stresante. Întrerupera fumatului poate provoca depresie la persoane care au avut sau nu această afecŃiune în antecedente. Când apare depresia în timpul renunŃării la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la fumat șansele de eșec și recădere sunt foarte mari (345). La pacienŃii care întrerup fumatul și îl reiau după o perioadă mai mare de 6 săptămâni, recăderea nu este determinată de simptomele datorate sevrajului, ci de dorinŃa de a fuma indusă de evenimente interne și externe. Evaluând importanŃa unor astfel de evenimente pot fi identificaŃi factorii inductori ai recidivei în tratamentul pentru renunŃarea la fumat. Câteva întrebări simple pot fi utile în realizarea acestei evaluări (346): a. Eliberarea emoŃională. Pentru
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sens? 94 c. Răsplata simŃurilor. MulŃi fumători simt o plăcere în a Ńine o Ńigară între degete sau în a o “pufăi”. Cum vi se pare acest lucru? d. Imaginea. MulŃi fumători se identifică cu un model al oamenilor care fumează o anumită marcă de Ńigări. Ce fel de oameni sunt cei care fumează aceeași marcă de Ńigări cu a dumneavoastră? Este important să se stabilească un profil general al fumătorului prin astfel de întrebări care pot aduce elemente importante din
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o Ńigară între degete sau în a o “pufăi”. Cum vi se pare acest lucru? d. Imaginea. MulŃi fumători se identifică cu un model al oamenilor care fumează o anumită marcă de Ńigări. Ce fel de oameni sunt cei care fumează aceeași marcă de Ńigări cu a dumneavoastră? Este important să se stabilească un profil general al fumătorului prin astfel de întrebări care pot aduce elemente importante din punct de vedere al personalizării strategiei terapeutice non farmacologice și farmacologice în vederea renunŃării
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tratamantului, cu posibilitatea administrării la nevoie. O administrare combinată pare să fie varianta cea mai favorabilă pentru controlul de fond al simptomatologiei și totodată pentru situaŃiile în care este nevoie de un răspuns imediat pentru controlul nevoii acute de a fuma (346). Expunerea pentru perioade îndelungate la nicotină, determinată de fumat, este asociată cu desensibilizarea unor subtipuri ale receptorilor nicotinici colinergici cerebrali. Desensibilizarea are efecte de scădere a eliberării de noradrenalină la stimularea endogenă prin acetilcolină. Terapia de substituŃie nicotinică, folosind
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
crește nivelul dopaminei extracelulare în nucleul accumbens și îmbunătăŃește activitatea dopaminergică în aria tegmentală ventrală, prin inhibarea recaptării. Aceste efecte ale medicamentului sunt responsabile de eliminarea dependeŃei de nicotină (352). Administrarea bupropionului trebuie începută în perioada în care pacientul încă fumează și se fixează o dată Ńintă pentru oprirea fumatului, la două săptămâni de la iniŃierea terapiei. Prin această strategie se permite medicamentului să atingă un nivel seric stabil și în același timp, să înceapă să își exercite efectele. Doza iniŃială este de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în sistemul mezolimbic. Vareniclina stimulează eliberarea de dopamină la un nivel mai redus, dar de durată mai lungă, comparativ cu cea obŃinută prin inhalarea de nicotină (354). Medicamentul produce o satisfacŃie mai redusă decât nicotina și diminuează dorinŃa de a fuma la pacientul care este deja abstinent (355). Mai multe studii randomizate referitoare la eficacitatea vareniclinei în renunŃarea la fumat au demonstrat o dublare a ratei de succes a abstinenŃei tabagice în cazul folosirii a 1 mg zilnic de vareniclină și
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]