5,090 matches
-
zilele noastre, dacă există ceva în mod necesar în Univers, e vorba de materie și energie, sau de particule elementare și nu de o existență divină. Cea mai simplă formă a argumentului cosmologic este cea în care acesta apare la gânditorii arabi interesați teologia speculativa (kalam). O schemă a argumentului cosmologic kalam este următoarea: (1) Tot ceea ce există, există datorită unei cauze diferită de sine. (2) Universul a început să existe la un moment dat. (3) Prin urmare, universul are o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o minte morală absolut perfectă. 1. Un ideal moral absolut perfect există (cel puțin psihologic mințile noastre). 2. O lege morală absolută poate exista numai într-o minte absolută, pentru că: * idealurile pot exista numai în minți (gândurile există numai în gânditori); * ideile absolute există numai în mințile absolute (nu în mințile individuale). 3. Rezultă că este rațional necesar să postulăm o minte absolută, în care există idealul moral absolut 50. Rashdall susține că dacă legea morală este obiectivă, independentă de mințile
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
În interpretarea lui Johnson, realitatea supremă nu trebuie tratată doar ca o ipoteză deoarece este nevoie de ea ca un principiu ordonator pentru toate formele mai mici, mai neînsemnate 55. În concepția lui Daniel Dombrowski, nu este surprinzător că cei mai mulți gânditori platoniști au fost apărătorii argumentului ontologic și al principiului că verificarea trebuie luată de sus, și nu de jos, așa cum sugerau empiriștii. A afirma că ultimul principiu (care există în mod necesar) este contingent, implică o contradicție: a spune că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
i-ar fi fost mai presus. Și astfel ceea ce a fost conceput de tine ca mai presus nu va fi mai presus 86. Deși Gaunilon nu l-a înțeles foarte exact și unele obiecții nu au fost clar întemeiate, unii gânditori susțin că Gaunilon a fost adevăratul erou al vechii dezbateri. Alfred Weber scoate în evidență faptul că noi putem să ne gândim și să ne imaginăm o existență, și totuși aceea existență s-ar putea să nu existe. Avem tot atât de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că el a descoperit calculul integral, și nu Leibniz sau Newton, deoarece există multe lumi posibile în care se poate realiza acest fapt. Dar totuși, acest lucru este diferit în mod esențial de realizarea lui Newton sau Leibniz (cei doi gânditori chiar au realizat acest lucru). Prin urmare, lumea actuală (pe care Plantinga o notează cu α) este actuală iar celelalte nu sunt. Iar această diferență esențială nu este umbrită de faptul că o lume W este actuală în sine, sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acest fel suntem conduși către noțiunea prea puțin inteligibilă a Ființei în care Esența și Existența se condundă"245. Este în mod general susținut, datorită lui Charles Hartshorne și Norman Malcolm, că Proslogion conține două versiuni diferite ale argumentului. Mulți gânditori, consideră încă capitolul 2 din Proslogion drept sursa argumentului principal al lui Anselm, iar capitolul 3, o simplă completare a acestuia 246. S-a pus deseori întrebarea care a fost legătura între aceste două "variante" ale argumentului ontologic, care a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iar Dumnezeu trebuie să o dețină deoarece el este "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". De aici se concluzionează că Dumnezeu trebuie să existe în mod necesar. În vechea dezbatere dintre Anselm și Gaunilon, mulți gânditori s-au grăbit să îl susțină pe acesta din urmă fără să studieze atent terminologia folosită de cei doi. Hartshorne consideră că Gaunilon a înțeles corecțiile pe care Sf. Anselm i le-a adresat și nu a mai răspuns, dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își va schimba și bărbatul. Cine stă cu mâna la falcă și gânditor, trage a rău. Când la masă se varsă piper, e semn de ceartă în casă. Când cineva bea ceai și din întâmplare se varsă, e semn bun. Când îl mănâncă pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la nemărginire. Însuși procesul creator al acestor plăsmuiri, care rămâne o mare taină a vieții naturale, ne sugerează ideea unei comunicări cu cealaltă ordine de existență. Inspirația, în care cred deopotrivă geniile din păgânism sau din creștinism, dar pe care gânditorii raționaliști ne-o explică atât de sumar, are aspectul unei colaborări teandrice în sensul cel mai larg al cuvântului. Crezând în Logos ca în rațiunea divină a lumii, doctrina ortodoxă admite, precum vom vedea, valabilitatea universală a principiului teandric. În
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
biruitor al naturii. Din raportul genetic dintre religie și cultură se desfac, în chip logic, acele consecințe, pe care le numim răspunderi morale pe seama creatorilor de cultură. Și tocmai în acest punct trebuie căutată explicația tendințelor, pe care le manifestă gânditorii autonomiști de a indica cu totul în alte direcții decât în religie obârșia faptelor de cultură. Independența originară față de religie suprimă în chip logic consecințele, care sunt răspunderile morale. în judecarea unor asemenea lucruri, criteriul cel mai sigur de orientare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
VIII.10 ). Și dacă totuși face apel la știință, ea nu folosește și nu duce la desăvârșire decât dacă e împreunată cu iubirea de Dumnezeu. E adevărat că opera de selecție n-a fost ușoară și din această pricină mulți gânditori creștini au căzut în eroare. Îndeosebi platonismul, prin învățătura despre preexistența sufletului și despre eternitatea materiei a făcut victime. Origen e una din aceste victime. În privința preferințelor, trebuie să observăm că în ortodoxie ele n-au un carater unilateral, cum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
E un Aristotel mahomedanizat de filosoful arab Averroes, de care iau întâi cunoștință teologii occidentali. În veacul XII scrierile filosofilor arabi sunt traduse în latinește și devin o sursă foarte importantă a cugetării catolice. Averroismul va face numeroase victime printre gânditorii creștini și Biserica romană are de luptat necontenit cu rătăcirile născute din el, până când, târziu de tot, în veacul XVI, se hotărăște să-l condamne. El imprimase totuși o pecete puternică în gândirea catolică. Conceptele de natura naturrans și natura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
călăuză metafizică. Deși combate pe Averroes, marele filosof al catolicismului e de perfect acord cu el în admirația pentru Aristotel. Căci atât pentru Averroes cât și pentru Toma de Aquino. Aristotel e suprema expresie a cugetării omenești și nici un alt gânditor nu poate fi pus alături de el. Această admirație comună și absolută face din Stagirit, în egală măsură, temelia rațională a mahomedanismului și temelia rațională a catolicismului. În filosofia scolastică, avem astfel de-a face cu doi Aristoteli: unul mahomedanizat și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
terestru. Omul a devenit astfel măsura lucrurilor sale și din acest moment, plăsmuirile lui au pierdut sensul eternității. Spre deosebire de cultura medievală, cultura modernă suferă un proces de secularizare. Cuvântul, foarte potrivit, e al lui Nikolai Berdiaev. Această perioadă istorică, zice gânditorul rus, stă sub semnul eliberării forțelor creatoare ale omului, sub semnul descentralizării spirituale, al ruperii de centrul spiritual, al diferențierii tuturor sferelor de viață socială și culturală, încât toate domeniile culturii omenești devin autonome. Autonome apar știința, arta, Viața de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl concep și cum îl pretind teoreticienii moderni. Arta ei, în mare parte, e apoteoza viciului, a monstruozității morale. Când o judecă altfel, cu scopul de a o da model oricărei arte, esteticienii sunt pradă unei iluzii deșarte. Chiar un gânditor de talia lui Benedetto Croce cade victimă acestei greșeli când scrie: „Mitul într-adevăr se înfățișează cui crede în el ca revelația și cunoașterea realității opuse irealității și ca fiind în stare să înlăluie feluritele credințe socotite iluzorii și false
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că darul gnostic al lui Jakob Boehme era mai puternic decât al sfântului Francisc d’Assisi și darul poetic al lui Pușkin mult mai mare decât acela al Sfântului Serafim de Sarov”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 185 ). Berdiaev e un gânditor de temperament. Fraza lui e afirmativă sau negativă. Între aceste două extreme, nu cunoaște nuanțe. Odată rostită o negație, după ea vine valul unei negații și mai puternice; odată rostită o afirmație, ea trage după sine o alta mai înflăcărată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
scris cu excepția a trei drame din perioada freudistă, pe care a respins-o apoi cu puternice argumente filosofice. Lucian Blaga aduce în cugetarea românească un sistem magnific închegat, în care îndrăznețe idei metafizice ale timpului fuzionează, ca la nici un alt gânditor anterior, cu duhul nostru autohton și i dau dreptul, alături de d. I. Petrovici, la titlul de filosof român. În multe laturi ale cuprinzătoarei lui cugetări, noi teologii îl simțim aproape. De multe ori e în același gând și în același
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
omenesc. În concepția sa, omul din paradis avea destinul îngerilor, adică de a contempla și de a lăuda pe Dumnezeu în desăvârșită impasibilitate și deci mai presus de legăturile trupești. în raport cu această idee, împărtășită îndeosebi de ascetismul riguros și intransigent, gânditori mistici din afară de sfera creștinismului tradițional, cum e Jacob Bohme sau Franz Baader, pe care îi discută și îi aprobă cu entuziasm Berdiaev (Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Schaeffens cap. despre „Creativism și sex”) văd în Adam cel edenic figura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Karamazov și în Prințul Mîșkin din romanul Idiotul. Pentru preocupările noastre, Prințul Mîșkin oferă figura cea mai interesantă. Dostoievski a vrut să întrupeze în el ideea unui sfânt modern. Unul dintre cei mai noi și mai însemnați interpreți ai lui, gânditorul german Romano Guardini, vede în Prințul Mîșkin un simbol al lui Iisus Hristos; romancierul, neîndrăznind să pună în scenă direct pe Fiul lui Dumnezeu, l-ar fi reprezentat sub acest nume de nobil rus. Interpretarea lui Guardini e însă excesivă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își va schimba și bărbatul. Cine stă cu mâna la falcă și gânditor, trage a rău. Când la masă se varsă piper, e semn de ceartă în casă. Când cineva bea ceai și din întâmplare se varsă, e semn bun. Când îl mănâncă pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în cazul Sfântului Augustin, care a predat-o timp de 13 ani, avem de-a face cu tehnicieni exersați, stăpânind întreg arsenalul procedeelor literare ale clasicismului, cunoscând de altfel adesea foarte precis ansamblul repertoriului constituit de operele marilor scriitori și gânditori din literatura păgână"37. După cum este prezentată evoluția gândirii creștine raționalizarea imaginii despre lume specifică se realizează în două etape. Prima este reprezentată de perioada apologetică și patristică care se desfășoară într-un spațiu cultural roman, folosindu-se instrumentele proprii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iar prin tradiția apostolică la acestea se mai adaugă Sfântului Duh și Fiul (Logos) ca fiind consubstanțiali cu Tatăl și parte integrantă a Dumnezeirii. Dar dincolo de cele două forme ale existenței, Dumnezeu ca formă supremă a existenței și omul ca gânditor, există existențiale intermediare. Una dintre importantele sinteze privind ierarhia lumii intermediare este realizată de către Pseudo Dionisie Areopagitul. Ierarhia Cerească 79 descrisă de acesta cuprinde ordinea Cerului ca simbol al bunătății și al pozitivității în Dumnezeu. Ordinea lumii este organizată în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
oameni de știință în sensul modernității timpurii a termenului. Astfel printre aceștia trebuie în primul rând amintit Nicolaus Copernicus, pentru faptul că este cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo Galilei. Dar pe lângă acești gânditori a căror sisteme a dus la reconsiderarea imaginii asupra cosmosului, au existat gânditori care au ajuta la dezvoltarea fizicii, fără a fi printre cei care au întemeiat astronomia ca știință
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
printre aceștia trebuie în primul rând amintit Nicolaus Copernicus, pentru faptul că este cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo Galilei. Dar pe lângă acești gânditori a căror sisteme a dus la reconsiderarea imaginii asupra cosmosului, au existat gânditori care au ajuta la dezvoltarea fizicii, fără a fi printre cei care au întemeiat astronomia ca știință: Leonardo da Vinci, Evangelista Toricelli, Paolo Sarpi ca totul să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]