56,083 matches
-
în contextul valorilor europene și universale ale muzicii moderne și contemporane . Astfel, programul din seara zilei de 29 mai a adus în scena camerală a Muzeului Civilizației Urbane din Piața Sfatului din Brașov un program ce a reunit lucrări de gen semnate de Viorel Munteanu, Benjamin Britten și Dmitri șostakovici. Cel de-al doilea cvartet al mestrului Viorel Munteanu - prezent în sală - a fost compus înainte de Revoluție și reprezintă o modalitate personală, asumată interior de transfigurare a esenței sonore a românismului
La Brașov by Petruța MĂNIUȚ-COROIU () [Corola-journal/Journalistic/84009_a_85334]
-
nu depășesc nivelul unor simpli versificatori. Și nici versuri, baremi formal, nu prea se scriu, căci producătorii de astăzi au deprins deja lecția lenei artistice și a comodității discursive. Acolo unde poeții adevărați, tensionați și reformatori căutau o transgresare a genului liric, o mutație la nivelul sintaxei și în interiorul lexicului, autorii mimetici se instalează confortabil și previzibil, scriind versuri fără rimă și ritm, cap și coadă, reguli gramaticale și coerență simbolică. O excepție este, pe lângă cea reprezentată de Gabi Eftimie, foarte
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
La rândul său, compozitorul Ulpiu Vlad a oferit audienței înregistrarea lucrării sale „ De nuntă ”, în interpretarea Corului de cameră Madrigal, dirijat de Dorel Pașcu Rădulescu, o muzică de o modernitate și o virtuozitate a scriiturii care duce spre viitor tiparele genului. Diploma și medalia de merit pentru bursierii Uniunii Muzicienilor Interpreți din România, a fost acordată unor elevi și studenți din învățământul muzical și am avut satisfacția de a-i fi ascultat pe cinci dintre ei. Pianistul Abel Corban a interpretat
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
existând vreo preocupare în ceea ce privește influențele diversității sesizate de pe pozițiile unui observator neutru și evidențiind o anumită formare profesională. Înainte de a deveni obiect de studiu, diversitatea este mai întâi o realitate trăită și constatată. În general, conștiința multiplicității și a varietății genurilor muzicale a marcat puternic spiritul vremii de la Renaștere încoace. Însă ceea ce a caracterizat acele epoci a fost faptul că diversitatea s-a încadrat în taxonomii care, deși erau specifice fiecărui limbaj sonor, clarificau diferențele, atribuind fiecărui taxon un statut (cel
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
unei ordini dictate de dispoziția de gust, perisabilitatea celei de a doua reflectând stabilitatea cele dintâi. Muzicologia romantică propunea o epistemă bazată nu pe diversitatea propriu-zisă, ci pe evoluția muzicii de la o formă la alta, de la o categorie la alta. Genurile încetau astfel să fie etanșe, schimbările efectuându-se dinspre simplu înspre complex, într-o liniaritate istorică a progresului. Indiferent dacă o considerăm un factor de progres sau amenințarea majoră a contemporaneității, diversitatea este pe cale să fie acceptată ca realitate de
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
să se justifice. Condițiile de elaborare a interpretărilor impun nu numai recursul la criterii din zona esteticului, ci și repere ce țin de categoria eticului ori antropologicului. Exaltările, cât și surdinările arbitrare s-au dovedit, inevitabil, contraproductive. De pildă, minimizarea genului etnicist, cu o anume finalitate identitară, a iscat o reacție inversă, de maximizare a angajării actorilor, în special impresariali, întru obținerea recunoașterii unor limbaje sonore noi sau intens resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
cultura dominantă” (Andrea Semprini: Le Multiculturalisme , Paris, PUF,1997). Acceptarea diversității nu trebuie plătită cu estomparea specificității, ci cu prezervarea ei. În acest sens lumea muzicii reprezintă un exemplu pozitiv, „marketingul internațional fiind obligat să pună accentul pe particularitățile fiecărui gen muzical pentru a vinde produse cât mai adaptate nevoilor și gusturilor locale” (Jean-Claude Usunier: Commerce entre cultures ,Paris, PUF, 1992). Ideea diversității comportă însă și o serie de capcane, cu precădere derivate ale modei și demagogiei. Ele pot fi reduse
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
un concurs de muzică ușoară sau pop, cum vreți, sprijinit consistent de mulți iubitori de artă (cum este doamna Anca Vlad, farmaciile “Catena” fiind alături de reprezentanții noștri), care doreau o clasare care să îmbunătățească imaginea României. Cezar a venit dinafara genului, dar asemenea experimente sunt sortite aici eșecului (ne amintim de piesa faimosului compozitor britanic Andrew Lloyd Webber, care a și acompaniat-o la pian pe o soprană, punctajul obținut fiind jenant), ceea ce ar fi trebuit să fie previzibil. Cezar, solist
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
de asemenea convins că înțeleg, sau mai exact că pot să înțeleg, mai degrabă și mai deplin perioada de experiment pe care o trăim în muzică, în secolul nostru. D. M. : Într-o vreme, destul de lungă, erați profilat numai pe genul simfonic; mai niciodată nu vă lipsea din program o primă audiție românească sau străină, dar nici o piesă de rezistență din repertoriul clasic (în sensul larg al cuvântului). Spuneți-mi, dar, care este genul dumneavoastră preferat? P. P. : Romanticii, clasicii, preclasicii
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
vreme, destul de lungă, erați profilat numai pe genul simfonic; mai niciodată nu vă lipsea din program o primă audiție românească sau străină, dar nici o piesă de rezistență din repertoriul clasic (în sensul larg al cuvântului). Spuneți-mi, dar, care este genul dumneavoastră preferat? P. P. : Romanticii, clasicii, preclasicii... Poate că sunt, prin excelență, un romantic. D. M. : Cum explicați atunci nenumăratele prime audiții românești? P. P. : O parte din ele m-au convins din capul locului că sunt valoroase. Mă gândesc
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
curiozitate. Toate laolaltă însă, mi le-am apropiat din dorința de a face cât mai cunoscută și prețuită, după cum și merită, componistica românească. De aceea, foarte adesea ea se află și în programele mele de peste hotare. D. M. : Ați abordat genul operei. V-a determinat ceva anume, sau, pur și simplu, întâmplarea? P. P. : Și una și alta. În repetatele concerte pe care le- am susținut în câteva capitale europene de mare tradiție muzicală, am avut prilejul să cunosc mai bine
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
În repetatele concerte pe care le- am susținut în câteva capitale europene de mare tradiție muzicală, am avut prilejul să cunosc mai bine un Karajan, un Barbirolli, un Mehta, un Maazel. Toți acești mari dirijori n-au neglijat deloc acest gen mai popular, ca să zic așa. Și, evident, ca romantic ce mă recunosc și ca un veșnic îndrăgostit de muzică, era firesc să mă angajez în aprofundarea lui Verdi, Mozart, Wagner... D. M. : Apropo! Moare opera? P. P. : Defel. Când e
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
prezența în finala festivalului “Premiile muzicale Junior”, premiul I la concursul la concursul național de muzică corală, secțiunea muzică ușoară, Trofeul la Festivalul internațional “Remember” de la Constanța. Selatyn (acesta e numele lui de scenă) abordează cu lejeritate o multitudine de genuri, de la pop la rock, blues, soul, muzica psaltică bizantină, corală, dar cântă și reggae, dance, latino, folclor românesc, grecesc și turcesc. Idolii săi: Luciano Pavarotti, Aurelian Andreescu, Adrian Romcescu, James Brown, Joe Cocker, Oscar Benton. Îi recomandăm lui Selatyn să
Frumoasa moștenire by Consuela RAȚIU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
toți afonii și toate siliconatele, sub gene- ricul de ... “vedete”. Din fericire, oameni pasionați și oficialități responsabile au edificat două manifestări de mare forță la Brăila (Festivalul internațional “George Grigoriu”) și Medgidia (Festivalul internațional “Dan Spătaru”), care oricum dominau peisajul genului chiar și când festivalurile amintite anterior nu dispăruseră. Dacă la Brăila motorul publicitare uriașe, pliante, program de sală, expoziție foto și stand de carte Dan Spătaru, cazări de calitate, sunet și lumini profesioniste, asigurate de Media Rent, recitaluri inspirate) trebuiau
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
ținut cont de ele: el este mult prea stufos (11 persoane) și include doar un singur compozitor profesionist, membru al UCMR, ca să nu mai vorbim că este obligatoriu să nu lipsească un cântăreț cu experiență, din “generația de aur” a genului. Nu spunem că acesta ar fi motivul, dar și la ediția actuală, ca și anul trecut, s-a greșit tocmai acolo unde nu trebuia, la câștigătorul Trofeului... Așadar, juriul a fost compus din Voicu Enăchescu (președinte), Jolt Kerestely, Mirela Fugaru
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
Faur, Pasha Parfeni, Mihai Ogășanu, Sfera. În ce privește recitalurile, festivalul de la Medgidia a fost lăudat până în prezent, pe drept cuvânt, pentru că a fost singurul circumscris consecvent ariei muzicii ușoare și mai ales pentru că au fost invitate mereu numele de calibru ale genului, unele, cu un succes imens, chiar din zona de legendă (Marina Voica, Alexandru Jula, Pompilia Stoian). Când ai un concurs de muzică ușoară tradițională ni se pare firesc să ai și recitaluri de același gen, oferind tinerilor concurenți modele pe
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
mereu numele de calibru ale genului, unele, cu un succes imens, chiar din zona de legendă (Marina Voica, Alexandru Jula, Pompilia Stoian). Când ai un concurs de muzică ușoară tradițională ni se pare firesc să ai și recitaluri de același gen, oferind tinerilor concurenți modele pe măsură, și nu rock, dance, folk, hip-hop, pentru că acestea au publicul lor, manifestările lor. Anul acesta la Medgidia s-au făcut unele concesii care sperăm că au fost doar scăpări și nici măcar n-au adus
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
omogenitatea de ansamblu, infailibilul simț ritmic, acuratețea intonațională, rafinamentul dozajului dinamic, diversitatea repertorială, inventivitatea improvizatorică individuală, ținuta scenică și nu în ultimul rând feeling-ul special al show-ului,- iată tot atâtea atribute recomandând grupul pentru exigențele oricărui podium festivalier de gen. Iată și numele celor șase interpreți alcătuind „Jazzappella”: Raluca Stoica (31 de ani, născută la Brașov), András Zoltán (44 de ani, născut la București, el fiind de fapt liderul, compozitorul, aranjorul grupului și totodată component al formației „Sarmalele reci”), Elena
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
22 de ani, născută la Onești), Mircea Mutulescu (24 de ani, născut la Sibiu), Ana-Cristina Leonte (23 de ani, născută la Suceava), Bogdan Tudor (40 de ani, născut la Sibiu). Programele de recital oferite de „Jazzappella” includ piese aparținând unor genuri și stiluri diverse: standarde ale jazz-ului („Just Friends”, „Splanky”), noi cover-uri de tentă jazzistică aplicate unor hit-uri rock și pop („Under Pressure”, „Words”, „Yesterdays”, „Seaside Rendez-vous”, „Chanson d’amour”, „La vie en rose”), colinde („Jingle Bells”, „Winter Wonderland
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
o fată din Anglia, eu îi trimit piesa, ea înregistrează vocea, îmi trimite materialul, eu îl masterizez, trimit înapoi forma finală. Computerul și internetul ajută mult acum. 3. Cum vezi anul 2012 în general din punct de vedere al evoluției genurilor muzicale? Mi se pare că a evoluat din punct de vedere al formațiilor din România, ceea ce mă bucură. Datorită Facebook-ului, al site-ului Youtube, multe trupe au lansat piese. Din păcate, nu datorită posturilor de radio sau al celor tv
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
Datorită Facebook-ului, al site-ului Youtube, multe trupe au lansat piese. Din păcate, nu datorită posturilor de radio sau al celor tv muzicale. Acolo nu au loc trupele bune, piesele bune, vocile bune, din păcate. Sunt 4-5 oameni care reglează genurile muzicale care se pot difuza pe posturile de radio sau nu. Nu sunt de acord cu ei, dar nu am ce face, poate și din acest motiv ratingurile unor posturi tv muzicale sunt la pământ. Eu nu le mai urmăresc
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
de un mare constructor de instrumente muzicale. De data asta alții i-au copiat pe români și... au putut să inventeze instrumente electronice, începând cu vioara (nu cu mare succes) și continuând cu chitara de la care se revendică un întreg gen muzical, de la jumătatea secolului trecut încoace.
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
o certă contribuție la promovarea în spațiul cultural european a acestei forme de exprimare artistică muzicală a sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală începând cu semnalarea acestui gen de către Dimitrie Cantemir trecând prin cercetătorii clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel, dar și cei consacrați actualmente, Mariana Kahane, Speranța Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu și alții. Prefațat de Corneliu Dan Georgescu, compozitor de origine română
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
și cei consacrați actualmente, Mariana Kahane, Speranța Rădulescu, Corneliu Dan Georgescu și alții. Prefațat de Corneliu Dan Georgescu, compozitor de origine română, autor al unor pertinente cercetări de folclor comparat, studiul tânărului doctorand stabilește și circumscrie pentru început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
de origine română, autor al unor pertinente cercetări de folclor comparat, studiul tânărului doctorand stabilește și circumscrie pentru început parametrii acestui gen atât de vast care, dealtfel, cum subliniază și Corneliu Dan Georgescu, nu poate fi considerat doar un simplu gen, ci un fenomen. Autorul mărturisește încă din capitolul consacrat definirii doinei că a pornit în demersul său muzicologic de la unele lucrări de referință despre folclorul românesc scrise de Bartòk și Brăiloiu în limbile germană și franceză dar că parcurgând
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]