9,375 matches
-
lacrimă amară.” Dar „pofta de-a pătrunde taina firii” îl duce adesea la o jubilare naturistă, la frenezia bucuriilor estivale, la un soi de panteism naiv. Conștient în ultimă instanță și de „lucirile străine” ale poeziei sale, lucid și față de „gloria fără nădejde”, poetul-actor crede în cuvânt chiar cu riscul ignorării rostirii sale sau cu prețul pedepsei. SCRIERI: Versuri, I-II, București, 1969-1972. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Versuri”, RL, 1973, 26; Lit. rom. cont., I, 486-488. M.Dț.
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
câteva tușe apăsate referitoare la dragostea pătimașă. Litanie și dorință aprinsă, pe acordurile unei cântări armonioase, în limbaj extrem de simplu, versul denotă autenticitatea trăirii, ca în melodiile lăutărești. Autorul se dovedește însă un virtuoz al tehnicii de versificație în Pro gloria Bacchi (1927), unde se împletesc legenda și incantația religioasă cu un erotism exploziv. Volumul Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri (1918 ) adună o proză mai puțin coerentă, însă pe alocuri percutantă, vădind o anume forță de tip dostoievskian. Subiectele
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
altcuiva etc.). SCRIERI: Primele acorduri, pref. Al. Macedonski, București, 1908; Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri, București, 1918; Statornicie, București, 1918; Prin baionete și grenade, București, 1921; Tanti Getta, Sighetu Marmației, 1922; Se-ntorc cocorii, Sighetu Marmației, 1926; Pro gloria Bacchi, București, 1927; Himera, București, 1928; Cina lui Terens, București, 1933. Traduceri: Maxim Gorki, O idilă, București, 1909, Din jertfele iubirei, București, 1910, O idilă. Într-o noapte furtunoasă, București, 1911. Repere bibliografice: D. Karnabatt, Broderii pe tema unui nou
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
și sfârșituri, Iași, 1993; Boris Pasternak, Doctor Jivago, Iași, 1994; Iosif Brodski, Din nicăieri cu dragoste, Iași, 1995; Dmitri Merejkovski, Gogol și diavolul, Iași, 1996, Evanghelia necunoscută, Iași, 1997, Rusia bolnavă, Iași, 1997; Vladimir Nabokov, Clipa de curaj, Piatra Neamț, 1996, Glorie, Iași, 2003; F.M. Dostoievski, Însemnări din subterană, Iași, 1996, Idiotul, Iași, 1998, Jurnal de scriitor, I-III, Iași, 1998-2000 (în colaborare); Andrei Platonov, Marea subterană, Iași, 1997, Moscova cea fericită și alte nuvele, Iași, 2003; A.S. Pușkin, Talismanul, Iași, 1999
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
acum cu un Mircea, individ gospodar și gelos. Ce-i interesant este că toți sunt naturi bovarice, toți fug din existența lor într-un spațiu utopic, la limita între absurd și înduioșător. Tatăl bate câmpii în stil triumfalist și visează glorii militare, Gimold imaginează opere celebre, Alina vrea iubirea dintâi, pură, magnifică, Vlad însuși - personajul central - vrea să devină scriitor pentru a-și rescrie viața pe care, de altminteri, par délicatesse, o pierduse. Scriitorul înfățișează aceste destine fără cruzime, cu o
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
duduie sub ei pământul” (Veselie). Evocator elegiac al lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al acestuia. Variațiuni în manieră sentimentală de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre. Deficitul de sevă este evident. Alte tablouri se salvează parțial ca schițe de compoziții. Niște gitanos valahi, „trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
possa proseguire il suo Viaggio con la maggior sicurezza; ne restaro per sempre riconoscente e pronto a concorrere in ogni cosa con zelo e sincerita a tutto quello che potra dipendere da me per dar prove con quanto mi fo gloria et onore d’essere di V.A.C-ma etc. XI 1808 MICHEL de SUTZO, premier Secrétaire de Mons: Caradza; Grand Interprète de la Sublime Porte Mons. Michel de Sutzo, Premier Secrétaire de l’Interprète de la Sub. Porte Copie 10 fév
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
timpului, el fiind îmbibat de conservatorismul saloanelor din București (Gheorghe Zane, Memorii, 1939-1947, București, f.a., p. 102). • Partidul Național-Țărănesc, op. cit., p. 5. • Vezi Ioan Scurtu, Din viața politică a României, 1926-1947, București, 1983, p. 501. • Apud Mihai Fătu, Sfârșit fără glorie. Partidul Național-Țărănesc (Maniu) și Partidul Național-Liberal (Brătianu) în anii 1944-1947, București, 1972, p. 150. Comunist din România au fost concentrate asupra național-țărăniștilor care susțineau realizarea ei și nu împotriva liberalilor, care refuzau să admită transferul de proprietate funciară privată, susținând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sovietică sau din țările satelizate după 1945. Pluralitatea adevărurilor, șocantă din perspectiva logicii, reprezintă consecința firească a pluralității de forțe: puterea politică, autoritatea profesională în ale cunoașterii, socializarea și dresajul 40. În această calitate, marxismul își făcea un titlu de glorie din a contracara legenda cunoașterii dezinteresate. Ajungea, în consecință, la un compromis extrem de precar între două concepții despre cunoaștere: aceea care vedea în ea o reflectare și aceea care definea cunoașterea drept o operațiune 41 sau exercițiu. Blocajul era, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de o parte, cedarea în fața tezismului politico-propagandistic impus în epocă, iar pe de altă parte, constituie o manifestare pregnantă a vigorii talentului său, revelată în abordarea tematicii rurale. Tezismul a contribuit decisiv la perimarea acestor scrieri, care îi aduseseră o glorie oficială în anii când era considerat un reprezentant de frunte al realismului socialist, fiind traduse și editate în țările „frățești” și în limbi de circulație internațională, ca opere exemplare ale „noii literaturi”. Fibra epică ar îndreptăți considerarea acestor pagini cu
LUCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287861_a_289190]
-
respect deloc și că pur și simplu nu-mi pasă. Dar am momentele mele. După ce ajung acasă și mă dezbrac mă uit În oglindă. Văd inele de carne, bucăți masive de carne, uriașe hălci de carne. Deodată sînt Într-o glorie a existenței cărnii. Văd o putere În acest lucru, În propriul meu trup. Fertilitate. Abundență. Un sentiment de viață imens, nerestricționat. De fapt mă simt mîndră de modul În care arăt. Cum Îndrăznesc oamenii să spună că aș arăta mai
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
la alta, este războiul, interval de criză existențială, când personalitatea oamenilor, puși cu brutalitate în fața morții, se dezvăluie într-o lumină netă, eliberată de orice ipocrizie sau ispită de autoînșelare. Ciclul Eroica, din care au apărut două volume, Oameni fără glorie (1956) și Steaua Bunei Speranțe (1963), conceput atât ca flux de idei, cât și ca întindere în linia propagandistică a romanelor de război sovietice din anii ’50, are în centru întîmplări și situații legate de încercuirea armatei române la Cotul
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
sovietice din anii ’50, are în centru întîmplări și situații legate de încercuirea armatei române la Cotul Donului, urmată de experiența prizonieratului într-un lagăr rusesc. În conformitate cu comandamentele ideologice ale epocii, soldații români de pe frontul de Răsărit sunt „oameni fără glorie”, aceasta urmând a le fi acordată doar comuniștilor Marin Vlaicu și Toma Moldoveanu, care, abia eliberați din închisorile românești, sunt mandatați de ruși să facă propagandă în lagărul Berezovka, printre prizonierii români. Tenta propagandistică, conformă normelor realismului socialist, persistă și
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
incisivă, „furioasă”, ea atacă mereu teme mari și întrebări fundamentale. Nu o dată impresia e că, întors din infern, autorul vrea să dea memorialul acestei căderi. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Straniul paradis, București, 1942; ed. București, 1975; Eroica, vol. I: Oameni fără glorie, București, 1956, vol. II: Steaua Bunei Speranțe, București, 1963; Concertul pentru două viori, București, 1964; Alexandra și infernul, București, 1966; Doamna străină, București, 1968; Moartea lui Orfeu, București, 1970; Sinteza, București, 1971; Fascinația, București, 1977; Salvați sufletele noastre, București, 1980
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
stelele încoace. Dar eu sunt orb în mine și văd numai prin ochi. De ce acești doi ochi nu mi se pot desface ? / Și numai ei sunt singurii mei ochi.” Evoluția lirică a lui G. depășește nota autobiografică în volumele următoare, Glorie (1969), Pur (1971) ș.a. Sunt dominante acum simbolurile coloristice, în special albastrul și albul, în care pare a se concentra un univers cu coordonate bine delimitate, purtătoare ale unor atitudini reflexive în fața întrebărilor vieții. Gândul morții, zădărnicia unor gesturi, existența
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
pentru nereușita în viață a eroinei. Ea distruge, astfel, mental și virtual, toate structurile relaționale (inclusiv cu propria familie) pe care le credea vinovate de eșecurile sale. Narațiunea corectă, coerentă, conferă credibilitate romanului. SCRIERI: Un copil lovește cerul, București, 1968; Glorie, București, 1969; Pur, București, 1971; Împărăția, București, 1972; Între floare și fruct, București, 1974; Noaptea definitivă, București, 1978; Patria libertății, București, 1979; Steaua nebunului, București, 1982; Povești auzite de la bunicul meu, București, 1983; Un spațiu mai curat, Cluj-Napoca, 1991; Pur
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
nuvele precum Maica Rahila și sora Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina, cu personaje feminine din ambianța monahală. Eminamente valide literar sunt însă prozele de inspirație profană, în special unele dintre ele, ca Moara lui Călifar, De la noi, la Cladova, Gloria Constantini, Lângă apa Vodislavei, La Vulturi! Însușirile definitorii ale acestora sunt forța epică, veridicitatea psihologică, unitatea de compoziție, expresivitatea savuroasă a limbii. Dominanta celor mai multe dintre ele este pregnanța viziunii realiste, iar a altora - un fantastic de sursă folclorică. În narațiunile
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând efemeritatea bunurilor materiale, a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace care o situează în linia epicii lui Ioan Slavici și a lui Ion Agârbiceanu. Teza e devorată, sublimată de creație. Fiu al țăranului Tudor Fierăscu și al unei turcoaice, Constantin e, spre deosebire de potolitul Badea, fratele său după
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă romană lipită de fruntea însângerată a lui Badea Fierăscu: „Gloria Constantini”. Note accentuat sociale individualizează nuvelele de evocare istorică. Înspăimântată de năvălirea turcilor în sat, o țărancă se refugiază la stâna din munți a tatălui ei, urcând cu un copil în cârcă, unul în poală, altul de mână, pe cărarea
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
astfel cu toate ramificațiile și substructurile ei, scoțându-se la iveală vastul șantier de lucru al scriitorului. Tânărul Rebreanu (1986) și Rebreanu. Amiaza unei vieți (1989) sunt primele două părți ale unei trilogii critice proiectate să se încheie cu volumul Glorie și amurg. Folosind și îmbogățind amplul material documentar comunicat în aparatul critic al ediției, istoricul literar își propune să distingă ceea ce este mit și adevăr în viața lui Rebreanu, să clarifice probleme confuze, nedezlegate de vechea exegeză, să elimine ipoteze
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
foc deschis. Este unul dintre alimentele care perpetuează amintirea unui tip de hrănire deschis tuturor, de la cei atât de mici Încât nu aveau Încă dinți, până la cei care au avut destulă vreme să uite că i-ar fi posedat vreodată. Gloria mămăligii propriu-zise este Însă, cum arătam, prin excelență modernă. O glorie fanariotă și habsburgică, deci, după cum vorbim despre Moldova și Valahia ori, pe versantul celălalt, de Transilvania și Partium. Mămăliga a devenit În scurt timp atât de accesibilă și de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de hrănire deschis tuturor, de la cei atât de mici Încât nu aveau Încă dinți, până la cei care au avut destulă vreme să uite că i-ar fi posedat vreodată. Gloria mămăligii propriu-zise este Însă, cum arătam, prin excelență modernă. O glorie fanariotă și habsburgică, deci, după cum vorbim despre Moldova și Valahia ori, pe versantul celălalt, de Transilvania și Partium. Mămăliga a devenit În scurt timp atât de accesibilă și de populară printre români, Încât unul dintre numele batjocoritoare În intenție care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
felul de reprezentare a imaginarului nostru Într-o perioadă de apogeu a lumii românești care avea trăsăturile unei societăți democratice, liberale. Am considerat că proiecțiile celor două modele au avut un ecou care s-a prelungit după perioada lor de glorie, o dovadă, cred, despre nevoia de autoreprezentare. După 1990, o reală efervescență impune tema modelului și e semnificativă tocmai pentru că ideologia comunistă anihilase libertatea de a proiecta „modele”. Anii 1990 sunt un moment al analizelor, nu al propunerii unui anume
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Vizionarea, București, 1980. Traduceri: Bálint Tibor, Trandafirii Sodomei, București, 1969, Maimuța plângăreață, București, 1972; Kemény Janos, Vrăjitoarea apelor, București, 1970; Ady Endre, Poeme, București, 1972; Méliusz József, Cele mai frumoase poezii, București, 1975, Destin și simbol, București, 1978; Örkény István, Gloria. Jocul de-a pisica. Familia Tot, București, 1976; Horváth István, La zidul alb, București, 1979; Salomon Ernö, Pilda copacului de rezonanță, București, 1979; Csiki László, Bunicul vândut, București, 1989; Király László, Oastea uitată, București, 1981; Kányády Sándor, Monolog interior cu
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
Oraș cu Maria). Relevant pentru această mistică ambiguă a poemului (fără să excludă autoironia, ludicul și, din nou, livrescul) este poemul Tânărul artist face mici precizări: „Am scris și poeme în care am fost fericit. Grecii perșii/ latinii au spus: glorie acestui bărbat glorie lui./ Mama mea a spus: glorie fiului meu glorie fiului meu fericit./ I-am lăsat pe toți să vorbească am lăudat înțelepciunea/ îngenunchind în acele cuvinte am fost fericit. Zile întregi/ împreună am petrecut zile întregi./ Dintr-
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]